1,134 matches
-
cultura diplomatică europeană a secolului trecut. Dacă ne oprim la cea de-a doua dezbatere, așa cum a fost ea reprezentată de Morton Kaplan și Hedley Bull, există două soluții realiste la această problemă. Pe de o parte, o soluție mai pozitivistă încearcă să transforme principiile politice în legi sociale cu aplicabilitate mai mult sau mai puțin limitată. Politica cea mai rațională se realizează pe baza cunoașterii acestor legi. Pe de altă parte, perspectiva clasică se limitează la a înțelege abilitatea practică
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
deși îndepărtat, pentru relațiile internaționale. Într-un loc cunoașterea este construită, iar într-altul ea provine din teste neutre din punct de vedere valoric. Pentru a surmonta această contradicție, potrivit lui Jones, falsificarea trebuie să cadă și, împreună cu ea, "evidenta minciună pozitivistă a detașării și obiectivității științifice" (Buzan ș.a. 1993: 236). Coerența metateoretică este obținută prin concentrarea asupra constituirii sociale a cunoașterii și a rolului central pe care îl joacă limbajul în cadrul acesteia. Urmează resuscitarea scepticismului lui Carr și a teoriei sale
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
esenței a cincea, interpretator al documentelor în sens hieroglific, pe plan colosal. Istoria critică a românilor dă în ordinea intelectului aceleași emoții epice ca și Contele de Monte-Cristo. Gândirea lui Hasdeu nu merită să fie neglijată, cu tot diletantismul ei. Pozitivist, transformist, el admite și o selecție providențială pe lângă cea naturală. În chipul acesta devine rasist, îmbrățișător al "doctrinei predestinațiunii ginților". Hasdeu acceptă "gințile alese", cu rectificarea că nu crede într-o damnare eternă a unor popoare, într-o "fatală bestialitate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ideii prin cuvânt; când e cazul face pacientului un simplu examen de cunoștințe; în sfârșit, metoda cea mai teribilă este considerarea minții autorului studiat sub raportul fenomenologic, încadrarea lui într-un lanț de necesități și imperturbabila clasificație. În acest moment pozitivist Maiorescu creează o expresie nouă, memorabilă (limbut, beție de cuvinte). Capodopera polemică a lui Maiorescu este Beția de cuvinte. Răspunsul la discursul de recepție al lui Duiliu Zamfirescu la Academia Română e de altfel și el o capodoperă de umor rece
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai variate, de la cronici la tratate de economie, de la statistici demografice la studii de drept, jurnalistul se mișcă cu volubilitate între domenii de cunoaștere dintre cele mai diferite, tratând cu ușurință subiecte de economie, politică, drept, sociologie, filosofie etc. Dimensiunea pozitivistă a articolelor, vizibilă în numărul impresionant de date statistice, conferă autoritate demersului jurnalistic și se constituie într-o componentă esențială a arhitecturii argumentative. O mostră în acest sens oferă studiul "Rezultate ale uzurei în România": "În anul 1863 în cele
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
popoarelor aflate sub dominație străină. Datele istorice se împletesc în scrisul jurnalistului cu dimensiunea idealizantă a trecutului, cu poetizarea calităților țărănimii și cu supralicitarea virtuților neamului românesc. În acest sens, o notă caracteristică a publicisticii eminesciene o constituie împletirea componentei pozitiviste cu o dimensiune beletristică, vizibilă în mitul vârstei de aur, în descrierea idilică a unor timpuri de mult apuse și în resuscitarea modelelor istorice, prin evocarea figurilor lui Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrân sau Matei Basarab. Inserând tabloul epocii
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
acea sarcină e singura care li se va impune?"355. De la catedra publicațiilor la care colaborează, Eminescu susține adevărate prelecțiuni de filosofie, istorie, matematică, economie, statistică, iar orizontul cultural al gazetarului favorizează deschideri enciclopedice ample și infuzii impresionante de date pozitiviste. 4.4.6. Artistul Caracterul complementar al operei artistice și al publicisticii eminesciene determină contaminări reciproce între cele două domenii ale creației. În acest sens, materia densă a publicisticii încorporează aspecte de poetică artistică, elemente de narativitate și lirism, iar
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
istorice, abundența repetițiilor sunt câteva dintre constantele scrisului jurnalistic cultivat de Românul. După 1880, declinul publicației este evident, iar încercările de revitalizare sunt sortite eșecului. Discutând din ce în ce mai dogmatic, Românul, pierdut în amintirile sale de odinioară și nedespărțit de teoriile școlii pozitiviste, de unde plecase cugetarea celor dintâi redactori ai săi, nu mai corespundea unei epoci de mai mare libertate de gândire"491. Românul continuă să fie editat până la 2 decembrie 1915, când își încetează aparițiile. c) România liberă Cucerirea independenței de stat
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
selecția mijloacelor de exprimare, imprimă textelor direcții tematice particulare, manifestă finalități specifice, generând efecte distincte la nivelul receptării. În vreme ce ipostaza analistului politic imprimă textelor o componentă reflexivă accentuată, evidențiind refuzul înregimentării politice a gazetarului, ipostaza specialistului imprimă articolelor o dimensiune pozitivistă pregnantă, implicând recursul la surse de autoritate în domeniile abordate. Polemistul recurge la un discurs virulent, urmărind demontarea concepțiilor politice ale adversarilor astfel încât, deși pledează pentru un discurs polemic onest, Eminescu recurge el însuși în focul dezbaterilor la atacuri dure
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fiind o figură controversată și neînscrisă în direcția oficială a cercetării academice, opera sa a cunoscut un succes important și, în acest sens, provocator. Mike Gane observă chiar în sânul scriiturii lui Baudrillard o tensiune între o analiză de tip pozitivist și o analiză de tip literar, care îi va nuanța particularitatea teoriei și a modului său de a scrie, astfel încât "teoria socială îi procură fundamentul stabil al identificării formelor, iar poeticul/filosoficul îi asigură bazele pentru strategiile critice și fatale
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și asta deoarece distincția dintre subiect și obiect, dintre "mintea care gândește, rememorează și are imagini", pe de o parte, și "obiectele gândite, rememorate sau imaginate", pe de alta, este sistematic abolită. Deși au fost combătute de filosofii raționaliști și pozitiviști, aceste "teorii" au avut mare ecou în literatură, care s-a îndepărtat de "realism" (arta percepției imediate) cu scopul de a explora cealaltă față, nevăzută, a lumii, prin intermediul unui limbaj nou și "autonom", de tip muzical (muzica oferea tuturor celorlalte
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
tot un "mythmaker" (nu mai puțin un scriitor de succes) intenționa să fie și Lovinescu, cu diferența că în "romanțul" său, focalizat exclusiv asupra vieții sentimentale a poetului, el pretindea a fi oferit, în plus, și o explicație pur științifică, "pozitivistă" chiar, a erotismului eminescian, în afara oricărei mistificații. Ca atare, criticul modernist plasa pe Eminescu la antipod, în categoria "inhibiților sexuali", fiind influențat probabil nu atât de Freud, cum pretindea el, cât de Krafft-Ebing, Nordau și Lombroso, ale căror "teorii"118
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a redat prin scrierile sale magiei statutul de disciplină spirituală profundă și serioasă (care nu are nimic de-a face cu satanismul), scoțând-o din conul de umbră în care au plasat-o eficient și resentimentar Inchiziția, iluminiștii și savanții pozitiviști. Autorul francez începe prin a face o scurtă dar reprezentativă incursiune în istoria magiei arătând că această artă sacră era, inițial, apanajul unei caste. Magicienii interpretau visele, practicau extazul și divinația. Tot magi erau numiți și membrii unui trib din
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
epocă: Weltliteratur... altfel spus, concilierea punctelor de vedere opuse (Villemin) sau schimbul multilateral (ein wechselseitiger Austausch) (T.W. Danzel)10. Studiul influențelor literare străine, care încep să fie recunoscute și studiate sub această emulație (și care se transformă în perioada pozitivistă în simplă erudiție istorico-literară), are la origine conștiința participării la tradiții și valori europene, recunoașterea și cultivarea elementelor literare comune, internaționalizarea creațiilor locale, ieșirea din izolare, lărgirea orizontului. Cine nu cunoaște decât o literatură nu cunoaște decât o singură pagină
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în jurul valorilor general-umane. Egalitatea, libertatea, toleranța, ideea de Weltbürgertum literară, conștiința vocilor distincte într-un cor unic, unitatea în diversitate sub toate raporturile, sunt câteva dintre acestea. Ele sunt cultivate nu numai de unii comparatiști, care au depășit studiul erudit pozitivist, dar și de scriitorii pentru care idealul universal coincide cu cele mai înalte aspirații morale. Sau, pentru a cita pe A. Soljenițîn, cu prilejul decernării premiului Nobel pentru Literatură, literatura este capabilă să comunice o expresie condensată de la o țară
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
comparată să rămână în continuare neutră, o disciplină academică oarecare, oscilantă și neimplicată. Simplul studiu istoric al relațiilor literare internaționale, al influențelor și izvoarelor, al circulației temelor și tipurilor literare, al imagologiei și alte cercetări de aceeași factură, predominant factologice, pozitiviste, nu mai corespunde noilor exigențe în acest domeniu de investigație. pentru unii comparatiști din țările de Est (printre care ne numărăm), comparatismul este animat și orientat cu atât mai mult de o dinamică ideologică specifică. Nu trebuie uitat îndeosebi faptul
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
dorință a autorului de a-și înțelege propriul demers prin apelul la metodologie, chiar restrânsă la câteva abordări precum Fernand Braudel, Structurile cotidianului, Georges Duby și Philippe Ariés, coordonatorii impresionantei Istorii a vieții private, ca formă de a depăși descriptivismul pozitivist al abordărilor de până acum asupra subiectului. Dincolo de specificul geografic și funcțional al fiecărei localități, de elementele de construcție instituțională - organizarea principalelor servicii publice - și edilitară, primul capitol sugerează un proces de modernizare oarecum simultană a reședințelor de județ din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ce țin de arhitectură sau de infrastructura rutieră, ci și la nivelul mentalităților. Aici, prefacerile sectoriale au fost, cel puțin, la fel de intense ca cele înregistrate în domeniul economic, de pildă. Mediul citadin - spațiu de expunere și înfocată promovare a „spiritului” pozitivist - a impus o regândire a „viziunii despre lume” (Weltansauung), o recalibrare a ceea ce Lucien Febvre denumea „utilajele mentale” ale colectivității. Perspectiva novatoarea asupra modului în care oamenii au gândit sau și-au imaginat lumea înconjurătoarea, ineditele provocări ale mediului social
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în Germania, în Imperiul Austriei, în Italia. Eșecul acestor mișcări 1849 Mai Alegeri pentru Adunarea legislativă 1850 Legea Falloux Moartea lui Balzac 1851 2 dec. Lovitura de stat a lui Louis Napoleon Bonaparte 21 dec. Plebiscit 1852 Auguste Comte: Catehismul pozitivist 7 nov. Restaurarea Imperiului 1854 Războiul din Crimeea 1856 Congresul de la Paris 1857 Baudelaire: Florile răului 1858 14 ian. Atentatul lui Orsini 1859 Războiul Piemontului, aliat cu Franța, împotriva Austriei Primul foraj petrolier în Statele Unite 1860 Tratat de comerț franco-englez
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
puțin citată: „Dogoarea, podoaba: răsfețe/ Un secol cefal și apter./ - Știu drumul Slăbitelor Fețe./ Știu plânsul apos din eter” (Edict). „Dogoarea” mult prea omenească și „podoaba” mult prea pământească să „răsfețe”, în continuare, „un secol cefal și apter”, raționalist și pozitivist: aceasta nu va fi și calea urmată de poet, ci calea de la care el se consideră dator să se abată, pentru a atinge astfel veritabila asceză, atitudinea „de vis și extaz”. Puritatea ce nu trebuie alterată a increatului (Oul dogmatic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
drept prima "mare dezbatere". Argumentele liberale în favoarea "securității colective" care ar fi putut fi construită printr-un progres al ideii de pace, interpretarea naturii umane drept ameliorabilă, nu iremediabil tarată și, nu în ultimul rând, conceperea procesului istoric în termeni pozitiviști, de progres, atât material cât și moral și deci social au fost ridicualizate de către realiștii vremii, în special de Edward Carr. Acesta reproșa idealiștilor termenul îi aparține naivitatea cu care abordau relațiile internaționale, credulitatea excesivă în natura umană și posibilitățile
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
păstrând însă metodologia sociologică marxistă și circumscriindu-le cadrului social global căruia acestea îi aparțin. Marxismul este extrem de important ca filosofie a științei în general, de aici putând fi derivate și consistentele sale implicații internaționale deoarece, deși parte a ontologiei pozitiviste care a ajuns la apogeu în secolul XIX și a rămas acolo și în cea mai mare parte a secolului XX, marxismul a oferit premisele intelectuale ale depășirii acesteia, fapt care a condus gradual la două curente de cercetare majore
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
XX la apariția postmodernismului, respectiv a socio-constructivismului, perspectivă științifică utilă nu numai studiului relațiilor internaționale ci și a relațiilor sociale în general, bazată pe o metodologie care, deși nu atât de bine pusă la punct ca cele folosite în științele pozitiviste, este incomparabil mai utilă decât lipsa sau lipsa de finalitate a metodei științifice postmoderne. Marxismul, făcut posibil de revoluția intelectuală iluministă care a opus raționalitatea critică a individului teologiei dogmatice catolice, consideră desfășurarea istoriei ca fiind supusă unor etape bine
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Numai așa, argumentează autorul, se pot pune bazele depășirii blocului istoric global și poate începe procesul de emancipare de sub hegemonia omnipotentă a neoliberalismului. Pentru a reveni la problema inițială a acestui capitol: cum a contribuit marxismul la posibilitatea depășirii filosofiei pozitiviste din care face parte fără doar și poate? Să începem cu asumpțiile de bază ale pozitivismului: mersul științific înspre progres al omenirii este incontestabil, analiza științifică are la bază disocierea obiectivă între cercetător și obiectul cercetat, respectiv între valori și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cu condiția să îi descoperi toate piesele și funcționalitatea acestora în ansamblul sistemului. Prin perspectiva critică pe care a pus-o în problemă, marxismul și multitudinea de curente intelectuale care se revendică de la el au reușit să chestioneze însăși epistemologia pozitivistă și să propună astfel noi ontologii în cele din urmă, ce-i drept, mai mult sau mai puțin validabile la nivel empiric. Astfel, foarte pe scurt, autori postmoderni ca Michel Focault, Jacques Derrida sau Richard Rorty, unii dintre ei, mai
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]