7,894 matches
-
bine... ― Voi veni la prânz. Am să mă gândesc ce bunătăți Abia a ieșit pe poarta Maternității și a pornit glonț. Mergea cu privirea În pământ... Încotro? Nici el nu știa unde... Cred că ar fi bine ca, până la ora prânzului, să te ascunzi În parcul Copoului, unde să-ți poți trăi fericirea de proaspăt tată și să meditezi asupra Întâlnirii de mâine cu...” - i a sugerat gândul de veghe. “În situația aceasta, e mai bine să am cu cine schimba
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Și asta se va produce abia mâine, după confruntarea cu securistul, amice. Acum cred că ar fi bine să-l lași pe profesor să-și vadă de treburi, iar tu să mergi În clinică, unde sunt destule de făcut. Până la prânz, e suficientă vreme” - l-a sfătuit gândul de veghe. “Întâmplarea face să ai dreptate, prietene. Îți voi urma sfatul” - a răspuns Gruia. ― Domnule profesor, cu Îngăduința dumneavoastră - până la prânz, când voi merge la Maria la Maternitate - voi rămâne În clinică
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
tu să mergi În clinică, unde sunt destule de făcut. Până la prânz, e suficientă vreme” - l-a sfătuit gândul de veghe. “Întâmplarea face să ai dreptate, prietene. Îți voi urma sfatul” - a răspuns Gruia. ― Domnule profesor, cu Îngăduința dumneavoastră - până la prânz, când voi merge la Maria la Maternitate - voi rămâne În clinică, unde am de pus la punct niște treburi. ― Tu hotărăști. ― Vă mulțumesc, domnule profesor. A intrat În saloanele unde - pe baza noilor date de laborator și radiologice - avea de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
domnule profesor. A intrat În saloanele unde - pe baza noilor date de laborator și radiologice - avea de clarificat unele diagnostice. A lucrat intens, reușind pentru scurte intervale de timp să scape de teroarea Întrebării: “Ce se va Întâmpla mâine?” Ora prânzului l-a prins Încă În clinică... Când a ajuns la Maternitate, simțea cum sudoarea Îi șiroiește pe șira spinării. De această dată nu a mai Întâmpinat nici o opreliște pe traseul până la salonul unde se aflau cele două suflete dragi. Ba
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Acestea vor fi depuse la Direcțiunea spitalului. Dumneata mergi În clinică și așteaptă desfășurarea evenimentelor - l-a informat profesorul... După ce au fost Îndeplinite aceste formalități, directorul a plecat, Însoțit de doctorul Gruia, care purta plicul cu pricina... Ceasul arăta ora prânzului. Telefonul a sunat prelung. „Cine poate fi la ora asta?” - s-a Întrebat directorul ridicând receptorul. ― Alo! La telefon colonelul Zdup. Directore, mâine, la ora opt, să fii la mine. Îl iei și pe profesorul Hliboceanu, precum și „obiectul” confiscat de la
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
știi când pleci, da’ nu știi când te Întorci, dacă nu ți-ai luat apî, ești pe jumătate mort... ― Când am văzut că totul e În regulă - a reluat Petrică firul povestirii - ne-am prezentat la căpitan. Era cam pe la prânzul mare. ― Sunteți gata, copii? - a Întrebat căpitanul, ca de fiecare dată când misiunea se anunța grea. ― Suntem gata, domnule căpitan - a răspuns Toader. ― Atunci, În flanc câte unul, după mine, marș! Am mers preț de două ceasuri. În marginea unei
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
rusul. În acele sălașe ședeau niște amărâți de ruși, dar care ne-au primit bucuroși. În acea seară am mâncat pentru prima oară carne de când mă aflam În prizonierat. În zori, am urcat din nou pe cal și, drâg-drâg, pe la prânz am ajuns la gara unde Vaniușa aducea buștenii. Undeva, lângă o garnitură de alt timp. Celor de față li se părea că ei Înșiși participă la acele tren, era tras tractorul cu platformele lui... Inima Îmi bătea gata să-mi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
că aceștia le dădeau voie să vâneze. Așa se explica mâncarea bogată În carne... Somnul din acea noapte a fost pe sponci, fiindcă gândurile Îmi umblau prin cap ca un stol de vrăbii gureșe. În zori, am plecat, și pe la prânz, am ajuns În lagăr. Am tras În locul unde erau stivuiți buștenii și a Început Încărcarea. Colegul meu m-a Întrebat ce și cum. I-am povestit pe scurt. N-am avut timp, fiindcă nacialnicul m-a luat În primire... N-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cu o zi Înainte. M-a luat aproape pe sus... Drumul din acea zi a fost doar până la colibele despre care v-am povestit. Acolo am făcut haltă și a doua zi de cu zori din nou la drum. La prânz am ajuns la gară. Descărcarea a durat până a doua zi la prânz... Drumurile se repetau fără nici o schimbare. Începusem să-mi dau seama cum stau lucrurile cu trenurile. În fiecare seară, treceau două trenuri personale. Unul spre nord, iar
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
zi a fost doar până la colibele despre care v-am povestit. Acolo am făcut haltă și a doua zi de cu zori din nou la drum. La prânz am ajuns la gară. Descărcarea a durat până a doua zi la prânz... Drumurile se repetau fără nici o schimbare. Începusem să-mi dau seama cum stau lucrurile cu trenurile. În fiecare seară, treceau două trenuri personale. Unul spre nord, iar altul spre sud. În drum spre lagăr, Îmi umblau prin cap numai drumuri
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Revedea toată țesătura frazelor tipărite din tomul Întocmit cu atâta trudă... A privit În ochii profesorului, unde a Întâlnit lumina Încurajatoare, și a pornit să vorbească... Când a sfârșit, razele soarelui strecurate pe după un colț de perdea arătau deja ora prânzului... Rectorul a propus o pauză de un sfert de ceas... Toți au răsuflat a regăsire de sine. Profesorul Hliboceanu i-a trimis un zâmbet aprobator și plin de Încurajare. „Să nu zic vorbă mare, dar mie Îmi vine să mă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
grăbi să se întindă în pat, fiindcă se simțea foarte obosit. Noaptea trecu în liniște și pace, ca pe vremea când Bucureștiul era un mic Paris al Orientului. 4 Zalman Aron nu vorbise în deșert și a doua zi înainte de prânz el se întoarse cu vestea îmbucurătoare că lucrurile erau pe cale de a se rezolva într-un mod favorabil și onorabil pentru toată lumea. Dar mai onorabil pentru ei..., replică medicul Gutman, care nu închisese deloc ochii peste noapte. Zalman Aron surâse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
vechi și un press papier marca "Macazul SA" , turnat din oțel de cale ferată. În sfârșit, în dimineața ultimei zile dinaintea plecării definitive toate geamantanele se aflau frumos rânduite în antreu și totul părea pregătit pentru marea călătorie. Inainte de prânz sosiră și soții Gutman, încărcați cu alte geamantane, precum și o sumedenie de rude, prieteni și cunoștințe pentru a-și lua rămas bun. Unii sperau să ajungă la rândul lor în scurtă vreme în Israel. Seara, la cină, în jurul mesei mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
era mare problemă să ajungă la serviciu, dar pentru funcționarii care făceau naveta la oraș era cu totul altceva. În a treia zi de viscol, Tanța Trandafir nu mai veni deloc la serviciu, iar Mihai Viniciuc ajunse abia pe la ora prânzului, alb de zăpadă din cap până-n picioare și pe jumătate înghețat, dar cu un rucsac mare plin cu pâine neagră, pe care, ca un tip de treabă ce era, prevăzând o criză alimentară din cauza iernii grele, se gândise să i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
din nou șurubul, dar în ce fel anume, încă nu se știa. Cert era că mașina cu activiștii de la centru plecase, pe la trei noaptea, mai departe, înspre Herăști și Hotarele și nu mai revenise. În schimb, a doua zi, pe la prânz, Stelian se trezi și el chemat la sfat. Spre surpriza sa, în biroul lui Girolteanu mai erau adunați Tarbacea, Casapu și Ilici Vasile, care tocmai evoca foarte elocvent cele mai noi și mai avansate metode de creștere a taurinelor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Mi-e numai foame. Alerg... Ce să-ți aduc ? Nimic, mai stai cu mine, te rog. Masa de seară se apropie și ei știu ce am voie să mănânc. Dacă o să mă ajuți tu, o să mănânc cu plăcere. Abia spre prânz mi-au oprit alimentația artificială. Cum, cum a fost ? Ai suferit mult, micuța mea ? Victor simte absurdul întrebărilor lui și totuși o liniște binefăcătoare îl cuprinde atunci când ea îi răspunde cu vocea ei dintotdeauna, doar puțin diminuată : Nu am simțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
poate privi decât plafonul alb, dar are senzația că în jurul ei aerul se inflamează. Gesturile profesorului Grand de schimbare a ținutei profesionale cu cea "civilă" sunt cele ale unui automat. Nu simte epuizarea provocată de efort și concentrare. Este ora prânzului, dar nu are nici o senzație de foame. Detestă să ia masa la restaurantul spitalului unde, desigur, trebuie să dialogheze cu colegi, dialoguri lipsite adesea de conținut, simple fraze banale sau emfatice. Se așează la biroul din somptuosul lui cabinet și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
sunt o femeie dintr-un fund de țară. Lasă-te de complexe, Ștefano ! Hai, vii cu noi ? Aș veni cu mare plăcere, dar am pâinea în cuptor și gâsca la fiert. Duceți-vă ! Duceți-vă ! Vă aștept la masa de prânz. O să-i telefonez și lui Ciprian să vină cu Lucreția. Dar trebuie să-i dăm doamnei Dora, adică Dorei, niște încălțări potrivite pentru drumurile și zăpada de aici. Și un cojoc sau un suman peste vesta ei subțire. Risipite pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
țineam cu greu ritmul cu Iuliana cu care lucram în "echipă". Șiroaie de sudoare se prelingeau mai ales pe ceafă și pe coapse, sub pantalonul larg din pânză de cort cu care mă înzestrase lagărul de triere din Sverdlovsk. La prânz nu mai eram bună de nimic, eram stoarsă de vlagă. Ulitia a stăruit, și oboseala peste măsură care îmi dădea impresia că membrele îmi sunt din plumb m-a făcut să primesc, să împărțim între noi ziua de muncă. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
de plante. Spre dimineață respirația a dat primele semne bune, l-am simțit liniștindu-se și a căzut într-un somn reparator. Spre surprinderea și bucuria noastră, când s-a trezit, fierbințeala îi scăzuse și puteam vorbi cu el. La prânz, Axel a spus că îi e foame și femeia lui l-a hrănit cu o ciorbă de cocoș delicioasă, am mâncat și eu cu mare plăcere din ea. După amiază, Axel a tras un somn bun și tocmai când mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și să-l duc în pădure, cât mai departe ..." Vocea caldă și șoptită a Teodorei: " Mulțumesc pentru brânză și smântână, Artiomușca. Pică bine pentru oaspetele meu. Și lasă în pace pisica, știi că nu cred în superstiții." E aproape ora prânzului și Dora o grăbește pe Teodora să continue povestea vieții lor după reîntoarcerea din Siberia. Ce să-ți spun, draga mea ? Că ne-a fost greu ? Cuvântul nu poate exprima supliciile prin care am trecut atunci iată, sunt aproape patruzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și adeseori pedepse. Totuși, cum-necum viața și-a urmat cursul până în august '68 când au început să circule zvonuri că rușii se puseseră din nou în mișcare și că trenuri militare erau în drum spre Cehoslovacia. Într-o zi, spre prânz, un ofițer înalt, chipeș, blond, a bătut la poarta noastră. Am văzut-o pe Minodora făcându-se roșie ca para focului înainte de a se repezi la el ca să-l îmbrățișeze, strigând cu un fel de disperare în glas: "Vasili ! Vasili
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
că speranța că scoțând-o de aici va asigura copilului ei o viață de care ea nu a avut parte a dominat teama. Am cugetat de atâtea ori la asta dar nu am găsit răspuns. A trecut de mult ora prânzului, hai să mâncăm ceva. O să fac o mămăliguță, cred că o să îți placă brânza și smântâna pe care mi le aduce Artim. Nu mai este prea mult timp până trebuie să pleci, dar nici eu nu mai am mult de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
se ridică deasupra măsuței atrăgând după el, ca un magnet, un abia perceptibil abur argintiu. În zori, sania lui Atanasie face drumul de întoarcere fără nici un călător. SCURT POPAS În locul în care Dora nu s-a mai întors. La ora prânzului, Victor intră grăbit în casa de sub pădure din Orașul din Alsacia. Înghite pe nemestecate ceva, nu prea știe ce, răsfoind maldărul de hârtii care fuseseră îndesate în cutia poștală. Trebuie să se reîntoarcă cât mai repede la spital, proiectul "Justin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Să-mi fie somnul lin/ Și codrul aproape... Căci vin ți-oi da și bani ți-oi da... Dar și Iarba verde de acasă/ Să mă rătăcesc prin lume nu mă lasă... Totdeauna, totdeauna... Frumos, dragi colegi! Minunat! Mâine după prânz ne vom prezenta pe scena căminului cultural din localitate cu repertoriul complet al formației noastre corale. Frumosul din noi mai dăinuie încă în adâncuri. Îl vom aduce la suprafață spre încântarea celor însetați de adevărata artă... a hotărât cuplul sărbătorit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]