1,102 matches
-
timp petrecut pe mare Paragate Număr de cârlige x durata de imersiune Vârșe, mreje și vintire Număr x durata anuală a imersiunii Apendice X (secțiunea D) Tipologie detaliată a tehnicilor de pescuit (program lărgit) I. Unelte mobile a) Năvod cu prăjină 1. Puterea motorului < 221 kW pentru navele care pescuiesc în Marea Nordului (i) dimensiunea ochiurilor: < 32 mm, 80-109 mm, 110 mm 2. Puterea motorului 221 kW pentru navele care pescuiesc în Marea Nordului (i) dimensiunea ochiurilor: 80-109 mm, 110 mm 3. Nave
jrc5363as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90532_a_91319]
-
221 kW pentru navele care pescuiesc în Marea Nordului (i) dimensiunea ochiurilor: < 32 mm, 80-109 mm, 110 mm 2. Puterea motorului 221 kW pentru navele care pescuiesc în Marea Nordului (i) dimensiunea ochiurilor: 80-109 mm, 110 mm 3. Nave cu năvoade cu prăjină care pescuiesc în afara Mării Nordului (i) dimensiunea ochiurilor: < 32 mm, 80-109 mm, 110 mm b) Năvoade și setci de fund 1. Năvod de fund (i) năvod simplu, năvod în tandem, năvoade îngemănate, năvodire cu greemente multiple, năvod cu patru panouri, năvod
jrc5363as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90532_a_91319]
-
ușă. Atunci a venit tornada ce ne-a secerat pădurea, vezi și dumneata! n-au mai rămas decît cioturi, limbi de salcîmi, iar pe noi, ciobanii, ne-a strămutat cu putere de-acolo pînă tocmai dincolo, la cîteva sute de prăjini depărtare. Zburam, pluteam ca îngerii, ca liliecii peste cîmp, prin dreptul turnului bisericii, cu mioare cu tot. Mare noroc că n-am luat-o în altă parte, ci am aterizat, șleampezi și frînți, cu capetele răsucite la spate și gurile
Poezii by Ioan Flora () [Corola-website/Imaginative/14462_a_15787]
-
lubrifierea rulmenților; Defecte ale rulmenților și cauzele apariției acestora. 7.12 Transmisii 1 2 - Verificarea angrenajelor, a jocului; Verificarea curelelor și roților de transmisie, a lanțurilor și a pinioanelor de lanț; Verificarea cricurilor cu șurub, dispozitivelor cu pârghie, sistemelor cu prăjină în contratimp. 7.13 Cabluri de control 1 2 - Matrițarea ferurilor de capăt; Verificarea și testarea cablurilor de control; Cabluri Bowden; sisteme pentru un control flexibil al aeronavei. 7.14 Manipularea materialelor 7.14.1 Tablă laminată - 2 - Marcarea și
jrc6209as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91381_a_92168]
-
10.83.50 Profile ușoare laminate la cald și forjate la o înălțime mai mică de 80 mm și în unghiuri 7216 [.10 + .2 + .40 + .50 + .99] + 7228.70.10 kg S M/A 27.10.83.61 Bare și prăjini tubulare pentru foraj 7228.80 kg S M/A 27.10.83.64 Bare laminate la cald (excl. barele și prăjinile tubulare pentru foraj) din oțel nealiat (altul decât oțelul de așchiere) 7214 [.10 + .91 + .99 (.3 + .50 + .7 + .95
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
7216 [.10 + .2 + .40 + .50 + .99] + 7228.70.10 kg S M/A 27.10.83.61 Bare și prăjini tubulare pentru foraj 7228.80 kg S M/A 27.10.83.64 Bare laminate la cald (excl. barele și prăjinile tubulare pentru foraj) din oțel nealiat (altul decât oțelul de așchiere) 7214 [.10 + .91 + .99 (.3 + .50 + .7 + .95)] kg S M/A 27.10.83.67 Bare laminate la cald (excl. barele și prăjinile tubulare pentru foraj) din oțel
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
la cald (excl. barele și prăjinile tubulare pentru foraj) din oțel nealiat (altul decât oțelul de așchiere) 7214 [.10 + .91 + .99 (.3 + .50 + .7 + .95)] kg S M/A 27.10.83.67 Bare laminate la cald (excl. barele și prăjinile tubulare pentru foraj) din oțel aliat (altul decât oțelul inoxidabil, oțelul de scule, oțelul pentru rulmenți și oțelul rapid) 7228 [.20 (.10 + .91) + .30 (.6 + .70 + .89) + .40.90 + .60.20] kg S M/A 27.10.91.10 Profile
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
Dagâța este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Bălușești, Boatca, Buzdug, Dagâța (reședința), Mănăstirea, Piscu Rusului, Poienile, Tarnița și Zece Prăjini. Teritoriul aparține sectorului vestic al Podișului Central Moldovenesc, cu o structură geologică formată din depozitele smarțianului mediu în facies de argile, marne, gresii și intercalații de nisipuri, exploatate local în cariere. El se află în extremitatea sud-vestică a județului, la
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
satul Holm intră în componența comunei Poienari iar Piscu-Rusului trece la comuna Stănița. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2618 locuitori în satele Bălușești-Mici, Boatca, Ciurea, Crucea-Roșie, Dagâța, Lingurari, Mănăstirea, Ursari, Piscu Rusului, Vovriești și Zece Prăjini. În 1931, satele Lingurari și Ursari au fost comasate într-un unic sat, Lingurari-Ursari. În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași, iar în 1964 satul Lingurari-Ursari și-a schimbat denumirea în "Poienile". În 1968, comuna a
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
Zece Prăjini este un sat în comuna Dagâța din județul Iași, Moldova, România. Satul Zece Prăjini, sat cu denumirea veche de Ursari, este cel mai nou sat al comunei, atestat documentar din anul 1921. Calea ferata trece paralel cu satul. Paralel cu
Zece Prăjini, Iași () [Corola-website/Science/301322_a_302651]
-
Zece Prăjini este un sat în comuna Dagâța din județul Iași, Moldova, România. Satul Zece Prăjini, sat cu denumirea veche de Ursari, este cel mai nou sat al comunei, atestat documentar din anul 1921. Calea ferata trece paralel cu satul. Paralel cu calea ferata este și strada principală unde se află toate instituțiile: biserică, școala și
Zece Prăjini, Iași () [Corola-website/Science/301322_a_302651]
-
1864 satul făcea parte tot din comuna Popești-Palanga și avea 56 de familii de clăcași, dintre care 6 familii fruntașe care au fost înproprietărite cu câte 11 poboane fiecare, 44 de familii mijlocașe, împroprietărite cu câte 7 pogoane și 19 prăjini, iar 6 pălmași cu câte 498 de stânjeni pătrați. La fiecare li s-a dat loc de casă și de grădină, iar satul a fost dat la linie 1, toate gospodăriile fiind mutate pe o parte și pe de alta
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
Popescu din comuna Tecuci-Calinderu, jud. Teleorman; 14. Delimitații din 1864 în moșia Tătărăștii de Sus, domiciliați în cătunul Porcărești din comuna Bucov-Adunați. În satul Purcărești, la 1864 s-au împroprietărit 6 locuitori fruntași cu câte 11 pogoane și 66 de prăjini; 44 de locuitori mijlocași cu câte 7 pogoane și 19 prăjini și 6 locuitori pălmaș cu câte 4 pogoane și 15 prăjini. S-au dat 56 de locuri de casă și un total de 458 de pogoane și două prăjini
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
moșia Tătărăștii de Sus, domiciliați în cătunul Porcărești din comuna Bucov-Adunați. În satul Purcărești, la 1864 s-au împroprietărit 6 locuitori fruntași cu câte 11 pogoane și 66 de prăjini; 44 de locuitori mijlocași cu câte 7 pogoane și 19 prăjini și 6 locuitori pălmaș cu câte 4 pogoane și 15 prăjini. S-au dat 56 de locuri de casă și un total de 458 de pogoane și două prăjini și jumătate. <Locuitorii din cătunul Purcărești care fac hotărnicia actuală se
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
În satul Purcărești, la 1864 s-au împroprietărit 6 locuitori fruntași cu câte 11 pogoane și 66 de prăjini; 44 de locuitori mijlocași cu câte 7 pogoane și 19 prăjini și 6 locuitori pălmaș cu câte 4 pogoane și 15 prăjini. S-au dat 56 de locuri de casă și un total de 458 de pogoane și două prăjini și jumătate. <Locuitorii din cătunul Purcărești care fac hotărnicia actuală se învecinează cu proprietatea Tătărăști a doamnei Câmpineanu pe latura despre miază
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
prăjini; 44 de locuitori mijlocași cu câte 7 pogoane și 19 prăjini și 6 locuitori pălmaș cu câte 4 pogoane și 15 prăjini. S-au dat 56 de locuri de casă și un total de 458 de pogoane și două prăjini și jumătate. <Locuitorii din cătunul Purcărești care fac hotărnicia actuală se învecinează cu proprietatea Tătărăști a doamnei Câmpineanu pe latura despre miază noapte și pe latura despre miază zi a terenurilor de hrană ale locuitorilor. Noi am început lucrarea despre
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
hotarul este schimbat prin mutarea scursurii actuale a văii Bucovului din punctele a la b, încălcând de la locuitorii cătunului porcărești porțiunea cuprinsă între vechea scursură ș aceleieași văi, porțiune în suprafață de 0 ha și 1460 m. (0 pog., 07 prăjini) și care actualmente se stăpânește de moștenitorii Răiculești, suprafață care urmează a se revendica de locuitorii cătunului Porcărești pe calea justiției. Pe acest teren a fost după delimitare pe o scursură veche a văii Bucov o moară făcăleață, care s-
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Cea mai veche consemnare a vreunei localități din aceasta zonă s-a făcut în 25 martie 1757, despre schitul Cotumba, când starețul mănăstirii Pahomie a scris zapisul de mână pentru vânzarea a 55 de prăjini, curătură de arat. Prin cartea de danie din 20 iulie 1770 prin care Andrei și Toader Neculai dau schitului Cotumba partea lor din moșia Surdu (actualmente satul Hangănești, comuna Brusturoasa). În 1783, s-a întocmit un zapis prin care Lazăr
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
1770 prin care Andrei și Toader Neculai dau schitului Cotumba partea lor din moșia Surdu (actualmente satul Hangănești, comuna Brusturoasa). În 1783, s-a întocmit un zapis prin care Lazăr Sabău, cu soția sa, Măriuța, dăruiesc schitului Cotumba 30 de prăjini de arat la Gura Leorzii și o falcie de loc de fân la Gura Sugurei. În 1777, mai 24, prin porunca boierilor Divanului Moldovei către Sandu, spătar de Comănești, se cere să se facă hotarele moșiei Cotumba. Comuna a apărut
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
Constantin Bogdan și cupiditatea organelor din administrația județului Argeș au făcut ca cele 123 de familii din Stroești să nu beneficieze de „"claca mare"”, prin eliminarea de la împroprietărire a „"treimii proprietății"” situată în lunca văii Vâlsanului, 279 pogoane și 16 prăjini de teren foarte productiv și prin scoaterea din circuitul agricol a Șoptanei, peste 100 de pogoane, și considerarea acesteia drept izlaz. În anii 1878 - 1880, după Războiul de Independență, au fost împroprietăriți 15 însurăței și școala cu 123 de pogoane
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
Locuitorii satului, au lucrat pe moșia schitului ca, clăcași până la 14 august 1864 când, s-a desființat claca și au fost împropietăriți. Împropietărirea s-a făcut în funcție de numărul de vite astfel; 4 boi și o vacă - cinci fălci patruzeci de prăjini (cca. 8,3 ha), 2 boi și o vacă - patru fălci (cca. 6 ha), o vacă - două falci și patruzeci prăjini (cca. 3,8 ha). În cultivarea pământului, se folosea sistemul asolamentului bienal, un an cultivat, al doilea lăsat pârloagă
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
împropietăriți. Împropietărirea s-a făcut în funcție de numărul de vite astfel; 4 boi și o vacă - cinci fălci patruzeci de prăjini (cca. 8,3 ha), 2 boi și o vacă - patru fălci (cca. 6 ha), o vacă - două falci și patruzeci prăjini (cca. 3,8 ha). În cultivarea pământului, se folosea sistemul asolamentului bienal, un an cultivat, al doilea lăsat pârloagă. Pe lângă agricultură, locuitorii se mai ocupau cu; rotăria, tâmplăria, dogăria, facerea mangalului (necesar la fierărie), albinăritul. În anul 1899, satul avea
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
la prins” . În cealaltă cameră se aflau paturile așternute cu velnițe de lâna, lepedee cu alesături și perne înflorate, cu atat mai mult cu cât familia era mai înstărita și cu mai multe fete de măritat Deasupra paturilor, pe o prăjină, atârnau hainele (că atunci, hainele erau zestre) și ghemele de tort de cânepă și lâna, ca semn al vredniciei muierilor. Într-un lăițer se păstrau hainele de sărbători: cioreci, zadii, cămăși, ș.a. - printre care puneau crenguțe de busuioc. O masă
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
mare număr de „ungureni” veniți din Ardeal. În momentul adoptării legii rurale din 14 august 1864, proprietara moșiei Jilava era Eufrosina Ghica, iar proprietarul moșiei Odăile-Mierlari era Costache Crețulescu. Din moșia Eufrosinei Ghica au fost expropriate 1438 pogoane și 22 prăjini, cu care au fost împroprietăriți 200 de țărani. Din moșia lui Costache Crețulescu au fost expropriate 837 pogoane și 23 prăjini cu care au fost împroprietăriți 101 săteni. Contopirea celor 3 sate a avut loc în urma Legii pentru organizarea comunelor
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
Ghica, iar proprietarul moșiei Odăile-Mierlari era Costache Crețulescu. Din moșia Eufrosinei Ghica au fost expropriate 1438 pogoane și 22 prăjini, cu care au fost împroprietăriți 200 de țărani. Din moșia lui Costache Crețulescu au fost expropriate 837 pogoane și 23 prăjini cu care au fost împroprietăriți 101 săteni. Contopirea celor 3 sate a avut loc în urma Legii pentru organizarea comunelor rurale și urbane adoptată în 1864. În „Tabloul comunelor rurale din România la 1864” este menționată pentru prima dată comuna Jilava-Mierlari
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]