1,775 matches
-
consfinți drepturile voastre depline preconizate de Partidul Național-Țărănesc, arătați-vă vrednice de răspunderile la care sunteți chemate. Lozinca Partidului Național-Țărănesc este: Dreptate, Justiție și Adevăr în slujba Patriei și Neamului. Să strângem rândurile și: înainte să cucerim Victoria! Ella Negruzzi Președinta Org. Feminine P.N.Ț. Dreptatea, nr. 1, din 5 februarie 1946. 80TC "80" Congresul Femeilor Democrate Românetc "Congresul Femeilor Democrate Române" O zi rece de primăvară. Prin ploaie amestecată cu zăpată femeile venite din toate colțurile Capitalei se grăbesc spre
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
că fiecare caz în parte este cercetat atât de d-l Președinte Iuliu Maniu, cât și de d-l Ministru Hațieganu, care se deplasează totdeauna la fața locului. Face apoi un raport de activitate al Sect. II Negru a cărei președintă este. Mai vorbesc câteva delegate ale muncitoarelor din diferite fabrici, arătând mizeriile ce le îndură și manifestându-și dragostea pentru partid, asigurând organizația că nici o muncitoare conștientă, nu se poate alătura decât de acei lângă care e toată țara. Se
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
muncitoarelor din diferite fabrici, arătând mizeriile ce le îndură și manifestându-și dragostea pentru partid, asigurând organizația că nici o muncitoare conștientă, nu se poate alătura decât de acei lângă care e toată țara. Se dă apoi cuvântul d-nei Lelia Mihăilescu, președinta sectorului III Albastru, a cărei apariție este primită cu un ropot de aplauze. „Nu știu ce aș putea spune eu mai mult ca celelalte - începe d-sa - fiindcă este un fapt verificat de toată lumea, că niciodată femeia româncă nu și-a dat
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a Uniuniitc "Alegerea Comitetului Central al U.F.D.R. la Conferința pe țară a Uniunii" În prezența membrilor Prezidiului, a d-lui dr. Petru Groza, tov. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker și Lotar Rădăceanu a avut loc Alegerea Comitetului Central al U.F.D.R. Președintă de onoare a U.F.D.R.: Ana Pauker, președintă activă: Constanța Crăciun. Vicepreședinte: Maria Rosetti, Eugenia Rădăceanu, Coralia Călin. Secretară generală: Alexandra Sidorovici. Secretare: Ofelia Manole, Florica Mezincescu, Olimpia Țenescu și Micaela Manasse. În ziua a doua și a treia a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
la Conferința pe țară a Uniunii" În prezența membrilor Prezidiului, a d-lui dr. Petru Groza, tov. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker și Lotar Rădăceanu a avut loc Alegerea Comitetului Central al U.F.D.R. Președintă de onoare a U.F.D.R.: Ana Pauker, președintă activă: Constanța Crăciun. Vicepreședinte: Maria Rosetti, Eugenia Rădăceanu, Coralia Călin. Secretară generală: Alexandra Sidorovici. Secretare: Ofelia Manole, Florica Mezincescu, Olimpia Țenescu și Micaela Manasse. În ziua a doua și a treia a Conferinței pe țară a U.F.D.R., zeci de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
într-un entuziasm de nedescris a luat sfârșit Conferința pe țară pentru constituirea Uniunii Femeilor Democrate din România. În prima ședință a Comitetului Central, care a avut loc imediat după Conferință, tovarășa Ana Pauker, ministru de externe, a fost aleasă președintă de onoare a organizației. În Comitetul Executiv au fost alese: Constanța Crăciun, deputat, Dr. Florica Bagdasar, Maria Rosetti, Eugenia Rădăceanu, Coralia Călin, Ing. Alexandra Sidorovici, Florica Mezincescu, Olimpia Țenescu, Ofelia Manole, Micaela Manasse, Liuba Chișinevschi, Stela Moghioroș, Traiana G-ral Teclu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Călin, Ing. Alexandra Sidorovici, Florica Mezincescu, Olimpia Țenescu, Ofelia Manole, Micaela Manasse, Liuba Chișinevschi, Stela Moghioroș, Traiana G-ral Teclu, Magda Costea, Szekely Franciska, Emilia Bunaciu, Anuța Alexandru, Lotty Foriș, Ileana Micu, Marcela David, Constanța Georgescu, Niloș Ilona și Elisabeta Luca. Președintă activă a organizației: tovarășa Constanța Crăciun. Vicepreședinte: Maria Rosetti, Eugenia Rădăceanu și Coralia Călin. Secretar general: Alexandra Sidorovici. Secretare: Ofelia Manole, Florica Mezincescu, Olimpia Țenescu și Micaela Manasse. În ziua a 3-a a conferinței a prezidat tov. Florica Mezincescu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Chișiu, Jak Eva, Vidrașcu Emilia, Sanda Cupcea, Mia Groza, Ilica Maria, Matei Elena, Benco Rosalia, șai Elena, Olga Vass, Mititelu Valeria, Maria Pop, Maria Vișan, Mihail Valeria. A fost votată o rezoluție și s-au expediat telegrame: d-nei Eugenie Cotton, președinta Federației Internaționale a Femeilor Democrate, tovarășei Nina Popova, președinta Comitetului Antifascist al Femeilor Sovietice, o telegramă către Dolores Ibaruri de solidaritate cu poporul spaniol, o telegramă către femeile din Grecia și o telegramă de protest adresată ONU împotriva executării luptătorilor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Ilica Maria, Matei Elena, Benco Rosalia, șai Elena, Olga Vass, Mititelu Valeria, Maria Pop, Maria Vișan, Mihail Valeria. A fost votată o rezoluție și s-au expediat telegrame: d-nei Eugenie Cotton, președinta Federației Internaționale a Femeilor Democrate, tovarășei Nina Popova, președinta Comitetului Antifascist al Femeilor Sovietice, o telegramă către Dolores Ibaruri de solidaritate cu poporul spaniol, o telegramă către femeile din Grecia și o telegramă de protest adresată ONU împotriva executării luptătorilor antifasciști Augustin Zoran și Lucas Nuno. Scânteia, nr. 1048
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
unite, conștiente de răspunderea pe care o au, vor fi un bastion puternic pentru menținerea păcii și paznici vigilenți împotriva instigațiilor reacțiunii internaționale. Vor fi un factor hotărâtor în făurirea unei Românii cu adevărat libere, prospere și democratice. Maria Rosetti, Președinta Federației Democrate a Femeilor din România, Deputat de Severin Almanahul femeii, 1948, pp. 34-36. 95TC "95" Activitatea F.D.F.R. în anul ce s-a scurstc "Activitatea F.D.F.R. în anul ce s‑a scurs" Anul ce se încheie a fost un an
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
al Afacerilor Străine și membră de la întemeiere a F.D.F.R. în Comitetul Executiv. În februarie 1947, o delegație a participat la Congresul Femeilor Albaneze ținut la Tirana. În martie 1947, o altă delegație mai numeroasă în frunte cu doamna Maria Rosetti, președinta F.D.F.R. a luat parte timp de 15 zile la lucrările Consiliului Federației Internaționale întrunit la Praga. În septembrie 1947, din cauza însemnatelor activități care au reținut atenția internă, Federația nu a putut să participe la ședința de la Stockholm. În schimb, s-
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
părinților la educația copiilor perceperea părinților copiii intervievaților revoluționarii intervievații care au reușit prin forțele proprii asemănările între frați persoane semnificative continuitate neintenționată în satiră tipologie narativă tragedie Amia Lieblich este profesoară de psihologie la Universitatea din Ierusalim, a cărei președintă a fost între anii 1982 și 1985. Lucrările sale prezintă o istorie orală a societății israeliene, ridicând problema războiului, a prizonierilor dispăruți, a serviciului militar obligatoriu și a rațiunii de a fi a kibbutzului. Împreună cu Ruthellen Josselson, va coordona seria
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Scriitorilor (1977-1979). Între 1973 și 1974 a beneficiat de o bursă la Universitatea din Iowa City, în 1991 are o bursă la Heidelberg, iar în 1993, la Berlin. În 1982 a fost distinsă cu Premiul Herder. În 1990 este aleasă președintă a PEN - Clubului român. Președintă și vicepreședintă a Alianței Civice (1991-1996), a devenit, în 1995, președintă a Fundației Academia Civică, în cadrul căreia a inițiat proiectul Memorialul de la Sighet, dedicat victimelor comunismului. După debutul absolut în revista „Cravata roșie”, în 1954
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
1974 a beneficiat de o bursă la Universitatea din Iowa City, în 1991 are o bursă la Heidelberg, iar în 1993, la Berlin. În 1982 a fost distinsă cu Premiul Herder. În 1990 este aleasă președintă a PEN - Clubului român. Președintă și vicepreședintă a Alianței Civice (1991-1996), a devenit, în 1995, președintă a Fundației Academia Civică, în cadrul căreia a inițiat proiectul Memorialul de la Sighet, dedicat victimelor comunismului. După debutul absolut în revista „Cravata roșie”, în 1954, reînnoit în „Tribuna” din 1959
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
în 1991 are o bursă la Heidelberg, iar în 1993, la Berlin. În 1982 a fost distinsă cu Premiul Herder. În 1990 este aleasă președintă a PEN - Clubului român. Președintă și vicepreședintă a Alianței Civice (1991-1996), a devenit, în 1995, președintă a Fundației Academia Civică, în cadrul căreia a inițiat proiectul Memorialul de la Sighet, dedicat victimelor comunismului. După debutul absolut în revista „Cravata roșie”, în 1954, reînnoit în „Tribuna” din 1959, va avea interdicție de publicare între 1960 și 1963, pentru ca, din
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
Bârgăului, Roșia Montană, Sibiu. Îndeplinește și funcția de directoare a internatului de fete de pe lângă Școala Civilă Confesională Română din Arad. Aici, se căsătorește cu Teodor Botiș, primul rector al Academiei Teologice. Infirmieră devotată în timpul primului război mondial, a fost aleasă președintă a filialei ardelene a Crucii Roșii (1914-1918). A contribuit la dezvoltarea învățământului pentru copiii orfani din Ardeal. Din 1926, iscălește Maria Botiș-Ciobanu, nume ce figurează și pe coperta unor cărți. A colaborat cu articole, versuri, proză - schițe, nuvele, povești - la
BOTIS-CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]
-
de migrație și asimilare cu o largă varietate de manifestări, toate păstrate într-o memorie colectivă. În contextul actual al țării noastre, cultura și diversitatea etnică există și trebuie „conservată, apărată și stimulată” așa cum sublinia și prof. Oana Manolescu, deputat, președinta Asociației Liga Albanezilor din România. În perioada 14-15 octombrie 2005, sub egida Guvernului României, Departamentul Relații Interetnice, și Academiei Române, în colaborare cu Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Uniunea Democrată Turcă din România, Asociația Italienilor din România RO.AS.IT
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Brașov - 24.VI.1941, Brașov), poetă. Este fiica Elenei și a lui Bartolomeiu Baiulescu, protopop. Face primele clase în urbea natală, la Școala română, la un liceu german, precum și la Institutul francez de domnișoare, continuând să se pregătească în particular. Președintă, din 1906, a Reuniunii Femeilor Române din Brașov, B. - pe atunci directoare a Școlii industriale - nu-și cruță eforturile pentru crearea Uniunii Femeilor Române din Ardeal, a cărei lideră este până în 1935, iar apoi, „prezidentă de onoare”. Președintă a secției
BAIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285554_a_286883]
-
în particular. Președintă, din 1906, a Reuniunii Femeilor Române din Brașov, B. - pe atunci directoare a Școlii industriale - nu-și cruță eforturile pentru crearea Uniunii Femeilor Române din Ardeal, a cărei lideră este până în 1935, iar apoi, „prezidentă de onoare”. Președintă a secției feminine a Astrei, B. vede în săteancă și orășeancă o chezășie a renașterii morale. A colaborat la „Tribuna”, „Universul literar”, „Vatra”, „Dreptatea”, „Epoca”, „Familia”, „Gazeta femeii” ș.a. Ca scriitoare, profilul acestei feministe cu suflet caritabil rămâne indistinct. A
BAIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285554_a_286883]
-
Universității “Vasile Goldiș “Arad și a unui master în Audit și Expertiză Contabilă din cadrul aceleiași facultăți. Sunt căsătorităși am alături familia care mă susține în toate demersurile. Iubesc poezia, care reprezintă pentru mine un mod de a mă exprima. Sunt președinta Cenaclului Literar “Petre Dulfu”Satulung, jud.Maramureș. Am poezii publicate în revista Izvoare Codrene, Revista Singur, Revista Noi NU! și Antologia Pe strada inimii, cuvântul -editura A.S.P.R.A.-Galați. </biography> Un timp nou Fiecare timp are neliniști care alertează bătăile
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
grație expozițiilor personale organizate în mari galerii din Europa și SUA. Numită, pentru înrudirea evidentă de viziune artistică, „surioara lui Paul Klee“, a fost răsplătită cu numeroase premii internaționale și cu medalii de aur, argint și bronz. Pentru activitatea ca președintă a Federației Europene Artistice și Culturale Feminine, primarul Jacques Chirac i-a decernat în 1992 medalia de aur a orașului Paris. Fiul soților Celibidache, Serge Ioan, este un cunoscut cineast. Artista și-a adunat operele reprezentative în două albume semnate
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
frenezie de neînchipuit. Am 85 de ani, nu vreau să mor înainte să te cunosc, din toți ai mei numai tu mi-ai rămas pe lume, așa că grăbește-te! 10 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE 1. Rodica Xenia Constantin, președinta Asociației Femeilor Creatoare în Arta Plastică din România, participase împreună cu alte pictorițe din țară la o expoziție organizată de Ioana Celibidache la Paris, între 9 și 17 octombrie 2006. — Când să vin? am bâiguit. — Mâine! a răspuns ea cu nerăbdare
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
Din fericire, am descoperit că exista o Federație Europeană Artistică și Culturală Feminină, înființată în urmă cu vreo douăzeci și ceva de ani. Fusese prezidată de doamna Adenauer și avea ca scop major valorificarea pictorițelor de talent. Când am devenit președinta artistică a acestui for, eu eram cea care hotăram, după calitatea lucrărilor prezentate, ce artiste meritau să intre în Fede rație. Am făcut expoziții cu 100 de pictorițe din toate țările, inclusiv din România. Atâtea femei pictorițe nu și-ar
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
grație expozițiilor personale organizate în mari galerii din Europa și SUA. Numită, pentru înrudirea evidentă de viziune artistică, „surioara lui Paul Klee“, a fost răsplătită cu numeroase premii internaționale și cu medalii de aur, argint și bronz. Pentru activitatea ca președintă a Federației Europene Artistice și Culturale Feminine, primarul Jacques Chirac i-a decernat în 1992 medalia de aur a orașului Paris. Fiul soților Celibidache, Serge Ioan, este un cunoscut cineast. Artista și-a adunat operele reprezentative în două albume semnate
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
Din fericire, am descoperit că exista o Federație Europeană Artistică și Culturală Feminină, înființată în urmă cu vreo douăzeci și ceva de ani. Fusese prezidată de doamna Adenauer și avea ca scop major valorificarea pictorițelor de talent. Când am devenit președinta artistică a acestui for, eu eram cea care hotăram, după calitatea lucrărilor prezentate, ce artiste meritau să intre în Fede rație. Am făcut expoziții cu 100 de pictorițe din toate țările, inclusiv din România. Atâtea femei pictorițe nu și-ar
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]