8,236 matches
-
de apărare - cea mai lungă, din câte știm noi8 - apare sub forma unui glosar, în anexa B a unui articol semnat de G. Bibring, Dwyer, Huntington și Valenstein (1961), referitor la procesele psihologice studiate în cursul gravidității și la relațiile precoce mamă - copil 9. Într-o notă de subsol se precizează că glosarul în chestiune a fost realizat de Valenstein în mare măsură pe baza unui studiu al lui E. Bibring și Valenstein (rămas nepublicat) și, parțial, pornind de la lucrarea Annei
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de dezvoltare mergând de la refuzul în acțiune la refuzul afectului și, apoi, până la refuzul în fantezie. 1. Originile mecanismelor de apărare: precursori, prototipuri, nuclee fizicetc "1. Originile mecanismelor de apărare\: precursori, prototipuri, nuclee fizice" Termenul „precursor” se referă la stadiul precoce al unei apărări, în care aceasta nu a atins încă statutul de apărare propriu-zisă. Să notăm, în această privință, că Sandler (1985/1989) insistă asupra necesității de a preciza conceptul de precursor care, în opinia sa, se leagă de condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
într-o lucrare publicată în 1957 - propunerea sa de a considera somnul un prototip al oricărei apărări. Și mai adaugă: „Poate că ar fi trebuit să vorbesc mai curând despre somn ca apărare ideală sau chiar ca despre cea mai precoce apărare. Nu încape îndoială că o serie de apărări au cu totul alte prototipuri. Este o apărare anaclitică, întrucât, ca apărare, ea se sprijină pe funcția fiziologică a somnului”. Spitz arată apoi că mecanismul regresie are ca prototip somnul (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ajung în general la concluzii divergente cu privire la unul și același mecanism sau inferează pe baza unor mecanisme diferite, care sunt, prin urmare, dificil de comparat. Cu toate acestea, se remarcă un consens destul de larg în privința refuzului, care este o apărare precoce, precum și în privința intelectualizării, mecanism caracteristic mai cu seamă adolescenților sau adulților. Mai multe studii empirice aduc clarificări în legătură cu utilizarea diferitelor mecanisme de apărare la anumite vârste. Să analizăm pentru început rezultatele unor cercetări care confirmă faptul că utilizarea refuzului scade
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Kernberg (1975), Chess și Thomas (1976), precum și de Willick (1985). Ultimul autor citat se întreabă dacă este util să se vorbească despre forme mai primitive ori mai mature ale unei apărări și evocă posibilitatea de a descrie mai degrabă forme precoce și tardive de refuz, de proiecție sau de formațiune reacțională. Astfel, pentru refuz - mecanism ce va face obiectul unei tratări mai detaliate în ultima secțiune a acestui capitol -, Kernberg ( 1975) sugerează că forma cea mai precoce a sa ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
descrie mai degrabă forme precoce și tardive de refuz, de proiecție sau de formațiune reacțională. Astfel, pentru refuz - mecanism ce va face obiectul unei tratări mai detaliate în ultima secțiune a acestui capitol -, Kernberg ( 1975) sugerează că forma cea mai precoce a sa ar putea avea elemente de clivaj și că nivelul cel mai înalt ar putea prezenta caracteristici ale negării sau izolării. Dorprat (1985) a stabilit ontogeneza refuzului identificând patru stadii, începând cu prototipurile fiziologice (închiderea ochilor, de pildă) și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
așa cum am văzut deja. - Subiectul privește, dar nu vede și nu se observă la el nici un răspuns la stimulii din mediul înconjurător, reacție constatată în starea de veghe și în absența oricărei incapacități fizice. Aceasta ar fi forma cea mai precoce a refuzului perceptiv și ar rezulta din: funcționarea „barierei contra stimulilor” (descrisă, în 1920, de Freud în Dincolo de principiul plăcerii); retragerea atenției orientate spre lumea exterioară; acțiunea conjugată a acestor doi factori sau a unei „halucinații negative”, concept desemnând faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
realității. Astfel, neplăcerile sunt minimizate, iar succesele hipertrofiate. Secvența de dezvoltare a refuzului în fantezie cuprinde următoarele patru elemente, descrise de Cramer (1991): 1) satisfacerea dorinței prin halucinație; 2) jocul dramatic; 3) reveria; și 4) idealizarea. 1) Varianta cea mai precoce a refuzului în fantezie este satisfacerea dorinței prin halucinație. Atunci când sugarului îi este foame, el plânge, iar senzațiile dureroase pe care le are dispar de îndată ce este hrănit. Astfel, încetarea suferinței este legată de apariția sursei de hrană, sânul sau biberonul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
obiective, temporar respinsă, îndepărtată. Jocul în fantezie începe în cursul celui de-al doilea an, atunci când copilul poate transforma realitatea prin accederea la lumea simbolică. Obiectele utilizate în joc pot avea funcții diferite de cea inițială. Notăm aici și apariția precoce a procesului prin care copilul poate impune o interpretare personală a realității. 3) În cursul adolescenței se pot manifesta mai multe forme de refuz: reveria (visul diurn), exagerarea caracteristicilor pozitive ale unei persoane și minimalizarea defectelor sale, elaborarea unui „roman
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
apărare, propus de Johnson (1982, 1986), care este un test de completare a unor fraze. Fiecare dintre cele 40 de răspunsuri este atribuit unei categorii din totalul de 14 care compun acest instrument și care constituie reductori de tensiune, apărări precoce, apărări de nivel mediu și apărări avansate; - Scalele de evaluare a mecanismelor de apărare elaborate de Perry (1988; Perry și Kardos, 1995), care permit o evaluare calitativă sau cantitativă a 27 de mecanisme de apărare, în primul rând pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mecanisme de apăraretc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare" Este de la sine înțeles că, în cel mai bun caz, procesul de identificare proiectivă declanșează și însoțește armonios mai multe amenajări defensive. Evocam încă de la început implicarea fundamentală a unui clivaj precoce (Freud, 1911/1984; Klein, 1946/1980). Combinația dintre proiecție și introiecție, mecanisme de apărare „primare” și adevărați arhitecți ai vieții psihice, este esențială, astfel încât ea permite păstrarea în interior a ceea ce e bun și expulzarea în exterior a ceea ce e
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în obiectul extern, care devine astfel proprietatea părților proiectate care îl controlează și cu care ele se identifică” (Segal, 1964/1980). Din acest motiv, identificarea proiectivă se leagă și de introiecție (Ferenczi, 1912/1968), și de identificare, „forma cea mai precoce și cea mai originară a legăturii afective”, în opinia lui Freud. Desigur, identificarea proiectivă are legătură și cu identificarea cu agresorul, a cărei descriere dată de A. Freud (1936/1993) a precedat-o de fapt cu puțin pe aceea a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
persoanei proprii”. Celălalt caz, lipsa totală a sentimentului unei culpabilități și deci absența apărării împotriva propriei agresivități, este descris de Winnicott (1958/1969). Criminalul este angajat într-o tentativă disperată de a resimți culpabilitatea. Se pare că, într-un stadiu precoce al dezvoltării sale, i-a lipsit cadrul afectiv și fizic care i-ar fi permis elaborarea capacității de a se simți vinovat. La el s-ar înregistra „un avort al dezvoltării afective în fazele sale cele mai primitive”, aceasta lăsând
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
prezintă, în sprijinul intuiției lui Freud cu privire la delir ca tentativă de restaurare a unei lumi distruse, cazul unui pacient cu tulburări delirante în urma „catastrofei psihice” care a fost pentru el înțărcarea brutală la vârsta de 6 săptămâni și apoi moartea precoce a tatălui și plecarea mamei. Funcția „defensivă” și reparatorie a proiecției delirante ar merita să fie, măcar în parte, folosită de medicii uneori prea grăbiți să prescrie un tratament. Este propriu relației terapeutice să fie receptaculul acestor materiale proiective de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sa din 1936, a comis o eroare. După ce inițial considerase că refularea este cel mai puțin normal și cel mai patogen dintre mecanismele de apărare, ea a ajuns la concluzia că „orice normalitate este bazată pe prezența refulării la vârste precoce” și că absența frecventă a posibilității de a refula este una dintre sursele patologiei la copiii care sunt cazuri-limită. Ea insistă asupra faptului că refularea este un mecanism absolut esențial în dezvoltarea normală și că distincția dintre refularea normală și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Bürger”) - sunt indicate pentru scăderea tumefierii și stimularea circulației venoase de întoarcere. • Tehnicile FNP - pentru reeducarea controlului activ al membrului afectat. • Mișcările active controlate - au scopul de a menține și crește forța și elasticitatea diferitelor grupe musculare în faza postoperatorie precoce. • Exerciții cu rezistență - se folosesc în special pentru creșterea forței și rezistenței musculare, în faza de protecție moderată a membrului afectat. • Exercițiile pasive - se efectuează de obicei manual de kinetoterapeut cu scopul menținerii amplitudinii normale de mișcare și troficității structurilor
EFICIENȚA RECUPERĂRII FUNCTIONALE A PACIENȚILOR POSTTRAUMATICI ÎN UMF “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudia-Camelia Burcea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_826]
-
regim la altul, aceste elite constituie una dintre componentele cele mai controversate ale noii clase de Întreprinzători. Acest fenomen de conversie a fost observat Încă de la Început de sociologii est-europeni. Ei au avut intuiția că „nomenklatura” procedase la o transformare precoce a raporturilor de proprietate Încă dinainte de 1989. Astfel, ea a putut, În pragul schimbării de regim, să reproducă o poziție dominantă În sistemul economic, grație folosirii situației politice pe care o avusese sub vechiul regim. Instrumentul acestei conversii ar fi
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
această mutație va constitui chiar, pentru ei, o urmare mult mai naturală decât socialismul de stat pe care Îl gestionau. Formarea lor a fost, inițial, „tehnică”. Adesea, propria lor adaptare la Întreprinderea privată s-a făcut prin observarea și adoptarea precoce a sistemelor occidentale de motivare sau de organizare a muncii: Încă din 1973-1974 am remarcat, fiind șef de echipă, că se risipeau multe eforturi dacă oamenii nu erau interesați din punct de vedere material de ceea ce făceau, dacă nu erau
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
la Editura Didactică și Pedagogică, și a scriitorului Corneliu Buzinschi. După primii trei ani ai vieții petrecuți la Bacău, se mută cu familia la București, unde urmează cursurile liceale la Colegiul „Sf. Sava” și Liceul „Gheorghe Șincai”, perioadă de lecturi precoce, în original, din literaturile engleză, americană și franceză, cu încercări de tălmăcire a unor texte dintre cele mai dificile. Aparițiile în periodice sunt postume: în „Luceafărul”, la o lună de la moartea sa, în „România literară”, „Cronica”, „Jalons” (transpuneri în franceză
BUZINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285976_a_287305]
-
îngrijire ITS accesibile și adecvate Obiective: Scăderea cu cel puțin 10% a incidenței sifilisului la populația de vârstă fertilă până în 2006, comparativ cu anul 2002. Până la sfârșitul anului 2006, 50% dintre serviciile de asistența primară vor oferi servicii de depistare precoce și management de caz adecvat ITS-urilor. Strategii: • Planificarea și implementarea sistematică de activități IEC adresate populației generale. • Integrarea îngrijirilor unora dintre ITS în cadrul îngrijirilor de sănătate primară și a cabinetelor de planificare familială. • Definirea și implementarea standardelor de calitate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
acestora, cu excepția cazurilor expres și limitativ prevăzute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare și numai dacă acest lucru este impus de interesul superior al copilului. Art. 34. - (1) Serviciul public de asistență socială va lua toate măsurile necesare pentru depistarea precoce a situațiilor de risc care pot determina separarea copilului de părinții săi, precum și pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale părinților și a violenței în familie. (2) Orice separare a copilului de părinții săi, precum și orice limitare a exercițiului drepturilor părintești trebuie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
nu poate fi concepută decât în cadrul restabilirii raporturilor fiziologice ale corpului, deoarece lanțurile kinetice corporale au la bază în primul rând raporturi normale între segmente. Deposturarea și dezalinierea atrag întotdeauna dezechilibre musculare la nivelul structurilor articulare, scăderea randamentului și apariția precoce a oboselii. Dezechilibrul muscular se instalează pe baza mai multor mecanisme: a) prin substituție, adică printr-o înlocuire funcțională; b) prin „înstrăinare”, adică printr-o „pareză funcțională”; c) prin compensare (deosebit de substituție); d) prin incoordonare, adică prin tulburări de reglare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
deficiență mintală este formulat de o echipă de specialiști care vor analiza istoricul sau antecedentele familiale, evoluția sarcinii, nașterea, evoluția și dezvoltarea în primele luni de viață, bolile copilăriei, confortul psiho-afectiv al copilului. Diagnosticul de deficiență mintală trebuie să fie precoce, astfel încât prognosticul și șansele de recuperare să fie cât mai mari. DEFICIENȚE NEUROMOTOARE (engl. neuromotric disabilities)- Sunt determinate în principal de afectarea structurilor și funcțiilor neuronale, de la nivel central sau periferic, răspunzătoare de funcționarea mecanismului neuromuscular (reprezentat în cele mai multe situații
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
anumit interval de timp. Este necesar să se asigure condiții optime de lucru pentru a-i oferi pacientului posibilități de adaptare a capacităților energetice și psiho-fiziologice pe care la are la momentul respectiv; să alterneze activitatea cu pauze, să depisteze precoce factorii nocivi, cu valoare de suprasolicitare, să prevină apariția oboselii și să sisteze activitatea în momentul optim. Principiile dozării: a) creșterea progresivă a gradului de dificultate, urmărind și calitatea execuției mișcărilor; b) cunoașterea diagnosticului și a particularităților psihice și fizice
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
modalitățile practice cele mai potrivite de aplicare a procedeelor recuperatorii și particularitățile biomecanice ale mâinii. La baza procesului de recuperare stau unele principii fundamentale ce trebuie respectate de către kinetoterapeut: cunoașterea perfectă a morfologiei, biomecanicii și funcției mâinii; aplicarea cât mai precoce a tratamentului (în primele stadii de evoluție, când se mai poate conta pe integritatea aparatului capsulo-ligamentar); repaus articular absolut în timpul puseelor de evolutivitate; adaptarea permanentă a tehnicii de lucru la momentul evolutiv al bolii; mobilizarea pasivă a articulațiilor în limite
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]