7,320 matches
-
gardă) unor comentatori avizați pentru Îngăduința de a le fi preluat anumite articole din publicațiile pe care le-au editat sau le editează și pentru ajutorul documentar [astfel oferit]. Modernitatea actului de editare se vede Încă de la formularea titlului din prefață/cuvânt Înainte, un fel de luat În seamă: Mircea Eliade sau odiseea cărturarului În căutarea drumului la centru. Luând În calcul mrejele actului critic În asemenea situații, Gabriel Stănescu, avându-se pe sine ca exemplu, În ecuația aceasta - țara de
DESPRE PREFAŢA LUI GABRIEL STĂNESCU. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_388]
-
Londra, În Portugalia sau la Paris. Nu! Adevăratul meu exil a fost plecarea mea din Europa la Chicago». No comment! Ideea lui Gabriel Stănescu de a alcătui această crestomație este de toată lauda, dar și felul de a scrie (această prefață) chiar Îl pune pe Mircea Eliade Într-un centru prismatic pe care Îl vor survola 64 de cărturari. O prismă cu 64 de laturi, care nu pot fi egale niciodată (căci nau fost vreodată!), deoarece fiecare vrea să dea șah
DESPRE PREFAŢA LUI GABRIEL STĂNESCU. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_388]
-
recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Fațete șlefuite „Jurnalist de regulă incomod atunci când scapă dintr-adins frânturi de indiscreții presărate ca din întâmplare din vârful condeiului“, îl caracterizează Ioan Viorel Boldureanu pe Dinu Barbu, în prefața volumului „Dedicații (ș’alte grații)“, carte de versuri bine ticluite, pe calapodul felului de-a fi al celor cărora li se dedică: de regulă oameni de cultură bănățeni. Ca o completare pentru cuvintele-versuri stă, în dreptul fiecărei dedicații, portretul personajului, încondeiat
Agenda2006-03-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284655_a_285984]
-
istoricului și criticului literar Teodor Vârgolici (n. 1930) care, în răstimpul 1969-1989, a condus cu autoritate și pasiune Editura Minerva, una dintre cele mai exigente case editoriale din România acelor ani. Riguroase și impresionante, din perspectivă exegetică, sunt studiile introductive, prefețele și postfețele pe care le-a elaborat și publicat la unele dintre cărțile scriitorilor: Mihail Steriade (1971), Hortensia Papadat-Bengescu (1972-1979), Mihail Săulescu (1974), Tudor Vianu (1974), Lucian Blaga (1975), N. Davidescu (1977), Eugen Barbu (1977), Mihail Sadoveanu (1981, 1991, 1996
Însemnări despre Const. Ciopraga și discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2528_a_3853]
-
E cazul lui Mihai Drăgan, Ion Apetroaie, Elvira Sorohan și Leonida Maniu, menționat, aici, în una dintre epistole. * Iași, 17 dec[embrie] 1973 Stimate domnule Vârgolici, Din partea Editurii, mi s-a cerut, prin d[omnu]l Ștefan Avădanei 1, o prefață pentru o nouă ediție bilingvă Lucian Blaga (română- engleză). Vă trimit, alăturat, primul exemplar. Pentru prof[esorul] Bogdan, de la Cluj, și colaboratorul său la traducerea volumului, d[omnu]l Ștefan Avădanei, am rezervat o copie, pe care le-am încredințat
Însemnări despre Const. Ciopraga și discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2528_a_3853]
-
Blaga (română- engleză). Vă trimit, alăturat, primul exemplar. Pentru prof[esorul] Bogdan, de la Cluj, și colaboratorul său la traducerea volumului, d[omnu]l Ștefan Avădanei, am rezervat o copie, pe care le-am încredințat-o astăzi. Acum, câteva cuvinte despre prefața la ediția Mihail Săulescu 2, depusă de mai mult de o lună. Câteva documente de istorie literară, apărute în ultima vreme, modifică unele date ce păreau indiscutabile. Am procedat, deci, la o revizuire atentă, în special la paginile 3, 8
Însemnări despre Const. Ciopraga și discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2528_a_3853]
-
plus să vă exprim sentimente de gratitudine, dorindu-vă, totodată, activitate fecundă și mari succese intelectuale. În altă ordine de idei, v-aș adresa o rugăminte. Anul trecut, a apărut la Minerva un Blaga în ediție bilingvă (română-engleză), cu o prefață a mea. N-am putut procura volumul, deoarece la Iași s-a epuizat repede. Pe de altă parte Minerva nu mi-a trimis nici un exemplar din dreptul de autor. Dacă nu îndrăznesc prea mult, aș solicita concursul dumneavoastră binevoitor în vederea
Însemnări despre Const. Ciopraga și discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2528_a_3853]
-
În caz pozitiv, voi da textul la dactilografiat, altminteri, textul rămâne, deocamdată, în manuscris. În altă ordine de idei, v-aș ruga să interveniți la administrația Editurii pentru a mi se trimite exemplarele din Principele 7 de Eugen Barbu, cu prefața mea, cuvenite potrivit normelor. Cele mai bune salutări și sentimente prietenești vă adresează Const. Ciopraga [Domnului Teodor Vârgolici, Redactor- șef la Editura Minerva, Piața Scânteii, nr. 1, București, 7000; Expeditor - Profesor Constantin Ciopraga, Strada Golia, nr. 10, Iași, 6600]. * Iași
Însemnări despre Const. Ciopraga și discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2528_a_3853]
-
Potrivit ar fi ca primul volum al noii serii de Opere să apară la anul, în cadrul „centenarului Sadoveanu“. În altă ordine de idei, v-aș ruga să dispuneți trimiterea exemplarelor, drepturi de autor, din N. Davidescu - Proză, teatru 9, cu prefața mea. Vă rog să primiți, dragă domnule Vârgolici, salutări și afectuoasa mea prietenie. Const. Ciopraga * Iași, 15 noiembrie 1980 Dragă domnule Vârgolici, Înapoind corecturile la Mihail Sadoveanu, Opere, adaug câteva rânduri și pentru dumneavoastră, în fond o rugăminte. Mai tinerii
Însemnări despre Const. Ciopraga și discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2528_a_3853]
-
Sadoveanu, Opere, adaug câteva rânduri și pentru dumneavoastră, în fond o rugăminte. Mai tinerii mei colegi din Catedra de literatură română și comparată, pe care o conduc, și-au exprimat dorința să colaboreze cu Minerva. Mă gândesc, de exemplu la prefețe, fie cu privire la scriitori români, fie străini. Cum colaboratorii in spe, trecuți de vârsta de patruzeci de ani, dispun de o experiență notabilă, cum toți au susținut un doctorat, beneficiul s-ar răsfrânge de ambele părți. Două-trei propuneri de prefețe sau
Însemnări despre Const. Ciopraga și discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2528_a_3853]
-
la prefețe, fie cu privire la scriitori români, fie străini. Cum colaboratorii in spe, trecuți de vârsta de patruzeci de ani, dispun de o experiență notabilă, cum toți au susținut un doctorat, beneficiul s-ar răsfrânge de ambele părți. Două-trei propuneri de prefețe sau ediții ar fi binevenite. Poate la colecția Biblioteca pentru toți. Alătur statornicei mele stime, mulțumiri și salutări prietenești. Constantin Ciopraga [Domnului Teodor Vârgolici, Redactor- șef la Editura Minerva]. * Iași, 6 aprilie 1982 Dragă domnule Vârgolici, După expedierea unei alte
Însemnări despre Const. Ciopraga și discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2528_a_3853]
-
cuvânt bun în sprijinul includerii în planul pe 1983 a unei lucrări de critică literară. E vorba de Introducere în opera lui Mihail Dragomirescu, autor fiind Leonida Maniu 10, din Catedra de Literatură română și comparată, recomandat de mine pentru prefața, de care s-a achitat în foarte bune condiții, la Descriptio Moldaviae 11. Cunosc în amănunt studiul său despre Mihail Dragomirescu, elaborat ca teză de doctorat sub conducerea mea. Normal ar fi ca acest studiu să apară în seria Universitas
Însemnări despre Const. Ciopraga și discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2528_a_3853]
-
ciclul "Nenumită lumină" i-au fost publicate la Paris în traducerea lui George Ciorănescu și cu o introducere de Al. Ciorănescu, în 1963. În același an, se tipărea însă tot la Paris, sub îngrijirea lui Virgil Ierunca și cu o prefață a acestuia, o antologie din creația să lirica în limba română, alcătuită - spune prefațatorul - de poetul însuși "cu puțin înainte de moarte", sub titlul Fructul de a trăi (Fundația regală Universitară Carol I). Ea reunește paginile cele mai reprezentative scrise în
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
nu trimit deloc revistele literare din provincie care au articole interesante, le-am cerut tov[arășului] Tomescu 7, dar nu ne-a abonat pe acest an. Ceri, dar în zadar. Sunt mulțumit că, în fine, a apărut cartea mea8 cu prefața generoasă a lui Perpessicius, aveți acasă un exemplar rezervat! Câteva lucrări de stilistică și ist[orie] literară luate de aici o să ne folosească pentru alte lucrări. Monografia Densușianu 9 a apărut? Se anunță aici ediții mari Maritain, Simenon, Balzac etc.
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
și bibliolog. Între anii 1963-1969 a fost director al Bibliotecii Centrale Universitare din București, care se ocupa de bibliotecile lectoratelor de limba română din lume. 8. Gheorghe Bulgăr - Problemele limbii literare în concepția scriitorilor români. Antologie, studiu introductiv, comentarii, glosar. Prefața de Perpessicius. București, Editura Didactică și Pedagogică, 1966. 9. Marin Bucur - Ovid Densușianu [București], Editura Tineretului, [1967], 352 pagini. 10. Jean Boutière - Viața și opera lui Ion Creangă [Urmate de documente epistolare privind volumul]. Traducere și prefață de Const. Ciopraga
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
introductiv, comentarii, glosar. Prefața de Perpessicius. București, Editura Didactică și Pedagogică, 1966. 9. Marin Bucur - Ovid Densușianu [București], Editura Tineretului, [1967], 352 pagini. 10. Jean Boutière - Viața și opera lui Ion Creangă [Urmate de documente epistolare privind volumul]. Traducere și prefață de Const. Ciopraga. Iași, Editura Junimea, 1976, 360 pagini. Nu a apărut sub patronajul Academiei Române. 11. Lucrarea lui Roland Barthes se numește, de fapt, Système de la mode. Paris, 1967.
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
Dar de ținut minte. Fragment dintr-o carte Revista OBSERVATOR CULTURAL (nr. 404, 21-27 februarie) publică un fragment din volumul Literatura de azi. Dialoguri pe net, în care Livius Ciocârlie stă de vorbă cu Daniel Cristea- Enache (cartea, cu o prefață de Ovidiu Șimonca, se află în pregătire la Editura Polirom). Revista reproduce ultimul schimb de replici dintre cei doi: Daniel Cristea- Enache îl roagă pe Livius Ciocârlie să comenteze un extras din Cartea cu fleacuri: „Avea brațe frumoase, îți făcea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3892_a_5217]
-
înainte, dezbăteau probleme politice, sociale și culturale la televizor, te invitau relaxați să stați de vorbă la o cafea. D upă douăzeci și doi de ani de când ne cunoaștem, interval în care i-am citit, cred, toate articolele, studiile și prefețele (plus cărțile menționate), convingerea că Leon Wieseltier aparține, de fapt, marii tradiții culturale europene mi se pare o evidență. Chiar dacă referințele sale intelectuale provin adeseori din alte spații (american ori iudaic), el scrie în descendența unui filon care s-a
„Mai puțin rău“ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3895_a_5220]
-
președintele companiei „Photo Me International”). Nu e singura legătură a lui Leon cu țara noastră (pe care, de douăzeci de ani, îmi promite c-o va vizita.) În 2001, la Washington (tocmai apăruse traducerea românească a Kaddish-ului, căreia îi scrisesem prefața), i-am adus, pe lângă exemplarele cărții, și câteva fotografii din colecția Adrianei Babeți, fotografii din vremea Imperiului Austro-Ungar, făcute în orășelul polonez de unde proveneau părinții lui. Mă întorsesem la New York, de unde, telefonic, Leon mi-a relatat câteva lucruri incredibile. Am
„Mai puțin rău“ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3895_a_5220]
-
primul clopotar al revoltei lirice românești...[...]. Dedicația nu este una formală, poetul știa valoarea prieteniei și prețuia virtuțile unei asemenea atitudini - „Aceiași am rămas în prietenie, aceiași în admirație.” Al doilea text - Câteva cuvinte pădurețe - este mai mult decât o prefață a volumului. Datat Paris, 1929, este dedicat lui Claude Sernet. Începe abrupt prin accentuarea unei falii ce nu mai dă șansa legăturii, pentru ca să continue nu doar cu evocarea unui tărâm germinativ al poeziei, ci și cu glisarea pe coordonatele unei
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
ar fi putut incrimina, dar erau critice la adresa Securității și Partidului, în care Mihai identifica fățiș principalele instituții responsabile de disidența lui Dorin, pe motivul că-l lipsiseră sistematic de drepturile lui. Constituționale, firește. I-am atras atenția și asupra prefeței lui Radu Ioanid, speculativă și tendențioasă. Dorin știa, de altfel, că Mihai era mai tot timpul convocat de ofițeri de Securitate. Într-un rând, l-am așteptat împreună în josul scărilor Facultății de Drept din București, unde, într-o sală anume
Câteva observații personale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3913_a_5238]
-
prietenul său Binoy, care frecventează brahmoiștii, ține în casă o icoană cu Isus Cristos și ajunge să ia în căsătorie o fată modernă - ilustrând, de fapt, punctul de vedere al autorului). Inversul tolerantului Kim, Gora, care, după cum aflăm din consistenta prefață semnată de Liviu Bordaș, are o biografie asemănătoare cu a tânărului Swami Vikekananda - de unde, după părerea mea, apropierea de stilul „prozei indiene” a lui Mircea Eliade (mi se părea, la un moment dat, că citesc un roman de Eliade) ilustrează
Kim și Gora by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3927_a_5252]
-
se contrapune în Italia ultimelor decenii un număr tot mai mare de creatori, greu de urmărit și, mai ales, de plasat într-o imagine panoramică. Editorial, este oferită în răstimpuri o selecție a lor prin antologiile de profil. Prin conținut, prefețe, postfețe etc., unele se prezintă drept o luare de poziție programatică față de canon, în timp ce altele vor doar să cuprindă fenomenul. Pentru primul caz, ilustrativă poate fi La parola innamorata - I poeti nuovi 1976-1978 (ed. lui E. Di Mauro și G.C.
Contra curentului? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3930_a_5255]
-
Oișteanu provoacă astăzi, la reeditare, o serie de posibile observații contextuale. Mă voi opri, în cronică, mai cu seamă asupra lor, lăsând altora, mai pricepuți decât mine, privilegiul de a comenta în termeni de specialitate materia Grădinii de dincolo. În prefață, autorul însuși recunoaște că a fost o vreme tentat s-o rescrie cu totul, păstrând probabil tonalitatea, dar eliminând ce se putea elimina din surplusul bibliografic. Lucru explicabil. Scrise la tinerețe, înainte de treizeci de ani, cele două eseuri bloc care
Doi eseiști, la începuturile lor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4303_a_5628]
-
-i dintr-odată pe Pound și pe Eliot. Viteza de ardere a etapelor e incredibilă. O constat doar, acum, urmând s-o detaliez poate cu alt prilej. Despre această falie vorbește și, într-o singură propoziție, Andrei Oișteanu, în amintita prefață: „În 1979, de la editură mi s-a spus confidențial că «cei de sus» urmează să «deblocheze» publicarea a două cărți «cu probleme», cu tematică învecinată: pe cea a lui Adrian Marino (Hermeneutica lui Mircea Eliade) și pe a mea. Într-
Doi eseiști, la începuturile lor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4303_a_5628]