3,246 matches
-
17 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA RALUCA MUREȘAN Filosofia sistemelor normative Dreptul și morala Prefață de Tudor CĂTINEANU INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuprins Prefață / 7 Argument / 11 Capitolul I. Morala și dreptul / 17 1.1. Morala delimitări conceptuale și repere teoretice / 17 1.2. Dreptul în istoria gândirii juridice / 32 1.2.1. Doctrina dreptului natural / 33 1.2.2. Pozitivismul juridic / 47 1
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
retributive ale pedepsei / 193 3.5.2. Justificarea utilitaristă a pedepsei / 209 3.5.3. O posibilă conciliere între teoriile retributiviste și utilitariste / 216 Concluzii / 235 Bibliografie / 239 Indice de nume / 247 Indice de termeni / 251 Abstract / 257 Zusammenfassung / 263 Prefață Circumscrierea temei este rezultatul unei duble reducții: totalitatea sistemelor este redusă (prin decupaj) la sistemele normative, iar dintre sistemele normative sunt selectate două: cel moral și cel juridic. În orientarea lui de bază studiul este unul comparativ, urmărind într-o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Republica, traducere de Dumitru Vanghelis, Editura Antet, Filipeștii de Târg, Prahova, s.d. Platon, Gorgias, traducere de Th. Simenschy, notă asupra ediției de Traian Diaconescu, Editura Vestala, București, 2000. Platon, Banchetul și alte dialoguri, traducere de Șt. Bezdechi și C. Papacostea, prefață de Ion Acsan, Editura Mondero, București, 2002. Platon, Sofistul în Opere Complete, vol. IV, Editura Humanitas, București, 2004. Pleșu, Andrei, Minima moralia. Elemente pentru o etică a intervalului, Editura Humanitas, București, 2006. Popa, Irineu, Ion, Substanța morală a dreptului, Editura
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Press, 1965 Rosenberg, Marshall B.; Adevărata educație pentru o viață împlinită: comunicarea nonviolentă ajută școala să crească performanțele, reduce conflictele și îmbogățește relațiile interumane, Traducere de Silvia Sbârnă, București, Elena Francisc Publishing, 2005 Sfez, Lucien, Comunicarea, Traducere de Margareta Samoilă, Prefață de Dan Lungu, Iași, Institutul European, 2002 Slama-Cazacu, Tatiana, Psiholingvistica o știință a comunicării, București, All Educational, 1999 Ulrich, Cătălina, Reforma la nivelul școlii provocări și posibilități, în Emil Păun, Dan Potolea, Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Iași, Polirom
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
grupa mare în activitățile de educare a limbajului, cunoașterea mediului și activități matematice, Slatina, Didactic Pres, 2005 Osterrieth, Paul A., Introducere în psihologia copilului, Traducere de Constantin Urmă, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1976 Popenici, Ștefan, Pedagogia alternativă: imaginarul educațional, Prefață de Cezar Bîrzea, Iași, Polirom, 2001 Piaget, Jean, Construirea realului la copil, Traducere de Dan Răutu, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1976 Piaget, Jean, Le jugement et le raisonnement chez l'enfant, Neuchâtel-Paris, Éditions Delachaux&Niestlé S.A., 1924 Piaget, Jean
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
activităților de educare a limbajului în învățământul preșcolar, Ediția a 2-a, revizuită, București, Humanitas Educațional, 2005 Pâslaru, Gabriela Crenguța (coord.); Turcu, Doina; Balint, Maria; Chiruță, Miorița, Didactica învățământului preșcolar, Bacău, Editura ,,Bacovia", 2003 Popenici, Ștefan, Pedagogia alternativă: imaginarul educațional, Prefață de Cezar Bîrzea, Iași, Polirom, 2001 Rafailă, Elena, Proiectarea activităților educative în grădiniță, în Revista Învățământul preșcolar, nr. 1/2, București, 2003, pp. 63-70 Tudoran, Dan; Sabău, Ioan; Antal, Ilie, Pedagogie preșcolară și școlară, Volumul I, Timișoara, Editura Aura, 2004
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Pintilie, Elena, Jocuri didactice pentru educarea limbajului (ghid metodic). Citit-scris. Grupa mare și grupa pregătitoare, Iași, Editura Apollonia, 1999 Popa, Norica-Dumitra, Valențe instructiv-educative ale basmului, prozei clasice și contemporane, Slatina, Editura Didactic Press, 2006 Popenici, Ștefan, Pedagogia alternativă: imaginarul educațional, Prefață de Cezar Bîrzea, Iași, Polirom, 2001 Preda, Viorica, Copilul și grădinița, București, Compania, 1999 Preda, Rodica; Preda, Vasile, Evoluția limbajului grafic infantil, în Revista Învățământul preșcolar. Educația în anul 2000, nr. 3-4, București, 2002 ***, Programa activităților instructiv-educative în grădinița de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
programei activităților instructiv-educative în grădinița de copii, Galați, Școala Gălățeană, 2006 Secrieru, Mihaela, Didactica limbii române. Pentru studenții Facultăților de Litere și/sau pentru pregătirea examenelor de titularizare, definitivat, grade didactice, Iași, 2004 Sfez, Lucien, Comunicarea, Traducere de Margareta Samoilă, Prefață de Dan Lungu, Iași, Institutul European, 2002 Slama-Cazacu, Tatiana, Psiholingvistica o știință a comunicării, București, All Educational, 1999 Șchiopu, Ursula; Verza, Emil, Psihologia vârstelor (ciclurile vieții), București, Editura Didactică și Pedagogică, 1981 Surdu, Ioan; Dănilă, Ioan; Șova, Siminica, Educația limbajului
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Editura Scrisul romînesc, Craiova, 1991. RALEA, Mihail, C.Rădulescu.Motru filosof al culturii, în "Revista de filosofie", vol. XVII, 1932. RENOUVIER, Ch., Critique de la doctrine de Kant, Félix Alcan, Paris, 1906. RUYSSEN, Th., Kant, Félix Alcan, Paris, 1915. SCHIFIRNEȚ, Constantin, Prefață la vol. C. Rădulescu-Motru, Timp și destin, Editura Minerva, București, 1996. SCHIFIRNEȚ, Constantin, C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale, vol. I-III, Editura Albatros, București, 2003-2005. SCHULTZ, Uwe, Immanuel Kant, Traducere de Vasile V. Poenaru, Editura Teora, București, 1997. SPERANTIA
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
din cauza timpului minim existent la dispoziția libretistului. Dacă Ferretti făcuse o remarcă similară la publicarea libretului pentru La Cenerentola aceasta se intamplase din cauza că libretistul fusese obligat să termine opera în 3 săptămâni, nu în 6 luni precum Piave. Oricum prefață lui Piave nu a fost publicată. Allan Cameron, respins de Verdi, a apărut câțiva ani mai târziu când a fost reprezentat de Teatro La Fenice în Martie 1848 cu muzica lui Pacini. Conform solicitării inițiale a teatrului, principalul rol masculin
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
că nici în lipsa Monikăi Ivanova nu-i mai priește micul dejun: în timp ce încerca să-și realizeze ritualul, îi apărea mereu în față imaginea Monikăi Ivanova "cum își bătea pur și simplu joc de cafea". Or, se știe că micul dejun prefațează întreaga zi: dacă dimineața îți merge prost, e lucru dovedit că toată ziua va fi rea. Azi așa, mâine așa, până ce Wilhelm Grigorovici n-a mai rezistat și a mers la văduva Monika Ivanova, inițial cu intenția de a o
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
misterul în care Constantin Popa își învăluie un protest fără echivoc, ridică acuitatea pamfletului la iradiația parabolei, iar scriitura acestui acrobatic contrapunct existențial este de o autentică modernitate. Referințe critice* Măștile absurdului Cartea pe care îmi dau silința să o prefațez poartă, fără doar și poate, semnul unei vocații de dramaturg. Un autor dramatic de autentică fibră, atașant în frământările lui transpuse în alegorii cu miez politic și de o tensionată investitură morală. În fiecare din piesele lui Constantin Popa se
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
fie corelative spațiului educațional (ceea ce este foarte greu, pentru că una Învață omul În școală și alta află din viața reală). Convergența nu este posibilă, Întrucât societatea este structurată uneori și pe false valori. Rămâne a doua variantă, ca școala să prefațeze, Într-un fel, valorile dezirabile pentru societate, inclusiv prin experimentarea unor valori diverse, chiar conflictuale. Școala „Împinge” societatea Înainte și nu invers! Elevii nu trebuie să fie formați pentru valori statice, unice, ci pentru valori mutabile, polimorfe, deschise, purtătoare de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cei care le folosesc pentru a declanșa bombe sau a pentru a devaliza conturi bancare. Tehnicul are nu numai o dimensiune obiectuală, ci și una profund antropologică, producând o rezonanță socială, umană, spirituală. Orice nou artefact de acest gen este „prefațat” de o anumită „profeție” și produce, prin efectele sale, o adevărată „mitologie”, chiar „escatologie”. E Întâmpinat cu nerăbdare, cu Încântare, dar și cu frisoane. Integrarea lui În mod practic conduce la o reechilibare a sistemului de reprezentări, la o recalibrare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
jenați dacă dispunem de timp și-l folosim pentru sine. Ne ascundem de faptul că unii dintre noi mai alunecăm uneori În dulci reverii, plutim pe valurile hălăduirii sau ne complacem În clipe de răgaz. Uităm că acest timp poate prefața un timp al rodniciei și creativității, al edificării și Înălțării. Cuvintele de ordine par să fie activitate, mișcare și reușită. Am intrat Într-o civilizație ce repudiată pauza, suspendarea și inactivitatea. Căci, nu-i așa, timpul Înseamnă bani, iar uneori
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
rutina clișeelor și la plictisul programului repetitiv. Este acel timp „gol”, care dă semnificație și aureolează timpul „plin”. Timpul pentru sine este unul al regăsirii eului, al experiențelor interioare care Îmbogățesc. El se opune principiului randamentului, clamat peste tot și prefațează principiul bucuriei trăirii autentice a duratei (pe nedrept ocultată sau blamată). Totodată, constituie o cale de diminuare sau ocolire a alienării materialiste din zilele noastre. Ne poate deconecta, chiar și temporar, de stringențe consumiste sau de alte deșertăciuni de acest
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
atât poate ciuli urechile la transcendența ce-l cheamă și pe el. Doruri, nostalgii, tânguieli, dureri și pătimiri. Poate că numai așa va ajunge la un oarece liman, la niște certitudini, la starea de lumină. Tot așa, acest episod poate prefața alunecarea iremediabilă Într-o deznădejde Întunecoasă, fără seamăn. Dar nu, noile Înțelesuri la care ajunge Îl Întăresc și-l fac să meargă cu râvnă mai departe, indiferent de greutăți și povârnișuri. Sentimentalisme și lamentații ieftine - ar spune un spirit cultivat
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
un alt mod, Înspre semenii noștri, Înspre noi și ceilalți, Înspre noi Înșine. La români, se manifestă un pregnant simț al respectării și trăirii sărbătorilor. Poate cele mai intense efuziuni și tradiții comunitare sunt cele legate de Nașterea Domnului, care prefațează Anul Nou, prilej de noi conexiuni și refaceri ale legăturilor dintre pământ și cer, imanență și transcendență, eu și celălalt, clipă și veșnicie. Este șansa unei noi solidarizări și de durată la nivelul indivizilor și colectivităților, șansa „măsurării” vieții noastre
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
spiritului, destul de zbuciumată și supusă Încercărilor de tot felul. Astfel de sfidări au fost, sunt - după cum constatăm - și vor continua cu siguranță să mai fie. 10. 2. Postul, ocazie de concentrare și recentrare În tradiția creștin-ortodoxă, Întâmpinarea marilor sărbători este prefațată de o perioadă de pregătire ce presupune un exercițiu de redefinire valorică și concentrare pe măsură. Intensificarea vieții spirituale, Încercarea de a face un bilanț și de a trasa o perspectivă mai bună sunt consubstanțiale acestei stări de așteptare. Fiecare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ce Încă nu există. Gândul „plămădește” fapta. Orice gând și cuvânt prost Întocmite dau naștere unor realități fatidice și strâmbe. Urâciunea nu ține de lumea exterioară, ci de mintea noastră ce se raportează defectuos față de ea. Binele din lume este prefațat de gândul și cuvântul de aceeași calitate. El se anunță prin date care aparent nu au legătură cu el (căci se acceptă ideea simplistă că e o mare distanță Între simplele idei și realitățile palpabile). Gândul rău are efect negativ
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
nu sperăm la ivirea divinității. El vine și se așază acolo unde este un loc pregătit și pentru El În inima noastră. Ne ducem spre El după ce, Într-o anumită măsură, Îl avem deja. Există o metafizică a pregătirii ce prefațează, prin gesticulații și așteptări specifice, ivirea marelui eveniment. Experiența „nevoinței”, a „uitării de sine” liber consimțite Își are rațiunea În economia și experiența sacrului. Profanul este contaminat de „miresmele” sacrului Înainte de ivirea sau săvârșirea lui. Motivul Învierii (sau al trezirii
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
unul singur la radio, o vede la televizor sau o „accesează” prin diverse tehnici informatice de ultimă oră. „Nucleul dur” al unui ritual religios nu se poate revela decât printr-o relație de participare directă, fizică și spirituală. Dar ceea ce prefațează sau stă după acest mister se poate apropia și prin intermediul mediilor digitale. Fenomenul esențial este Însoțit de o „retorică” ce Îi dilată conturul și Îi sporește valoarea. Iar această discursivitate Însoțitoare poate fi oferită și prin intermediul suporturilor electronice (vezi efectul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
-a "Reuniune a popoarelor", la care au fost prezenți cca 500 de delegați ai organizațiilor sociale, sindicale, ecologice și indigene din Peru, Bolivia, Chile, Ecuador, Cuba și state ale UE. Reuniunea la nivel înalt UE-America Latină și Caraibe a fost prefațată de întâlnirea miniștrilor afacerilor externe și precedată de cea de-a doua reuniune impresarială UE-America Latină și Caraibe. Reuniunea la nivel înalt s-a bucurat de prezența înaltelor autorități ale UE Jose Manuel Barroso, Președinte al Comisiei Europene, Hans Pottering
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
învățătura fizicii (1796), grupând, în câteva capitole distincte, termeni și cunoștințe de științele naturii în sens larg: „somaloghie” (anatomie), „cosmologhie” (astronomie), „aerologhie” (meteorologie) ș.a. (tradusă tot după izvor italian, s-a difuzat, la vreme, doar în manuscris). O mențiune merită prefața ce aborda, în spirit luminist, aspecte privitoare la constituirea limbajului științific. Traduceri: Platon Levșin, Gramatica teologhicească, Iași, 1795; Alessandro Conti, Elementi aritmetice arătate firești, Iași, 1795; Claude Buffier, De obște gheografie, Iași, 1795; [Autor neidentificat], Gramatica de la învățătura fizicii, îngr
AMFILOHIE HOTINIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285317_a_286646]
-
la volumul colectiv, Rânduiala. Perspective românești, tipărit, în 1973, de Editura Ioan Cușa, la Paris. Ceilalți colaboratori ai volumului sunt C. Amăriuței, N. Neculce, M. Cismărescu, M. Korne, G. Filiti și D. Damian. În colecția editorială a „Frăției ortodoxe”, publică - prefațându-le cu interesante eseuri - două excelente antologii: Nae Ionescu, Îndreptar ortodox (1957) și Lucian Blaga, Spiritualități creștine (1959); ultima e o selecție operată tematic, pe ideea valorilor ortodoxe în stabilirea unei specificități românești, din Spațiul mioritic, carte pe care A
AMZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285329_a_286658]