61,077 matches
-
Valentina Sandu-Dediu Universitatea din Leipzig (care se pregătește să-și celebreze 600 de ani de existență în 2009) are o tradiție bine consolidată în cercetări est- și central-europene. O cauză este precis de găsit în faptul că numeroși estici au venit să studieze în Leipzig, în domeniul artistic
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
nu la spital, ci la grădiniță, așteptându-și nepoții ca să-i conducă acasă? Numai o minte infantilă poate crede nefolositoare o minte în vârstă. Dnii Nicolăescu ori Miclea ar trebui să se trateze de infantilism acut. Dar oare la cine? Pregătiți-vă pașapoartele, domnilor, se pare că veți fi siliți să mergeți la Viena. Cît despre noi, simpli cetățeni, Dumnezeu să ne aibă în paza lui! Wonderland Cu numai cîteva zile înaintea dispariției lui Iordan Chimet, CULTURA (nr. 22) a realizat
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
fie de sută la sută. Excepțional scrise, mustind de aluzii culturale și de clin-d'oeuil-uri ce fac deliciul celor avizați, pot fi înțelese chiar dacă-ți lipsește referentul imediat. Dorin Tudoran spune lucruri dure, dar nu o face din perspectiva judecătorului pregătit să condamne. El scrie cu secreta speranță a îndreptării păcătosului, căruia îi recunoaște, cu un fair-play invidiabil, calitățile și argumentele - atunci când ele există. Pe deplin ilustrativă în acest sens e scurta confruntare cu Adrian Cioroianu, în care Dorin Tudoran nu
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
cei mai mulți, le țipăm en colčre. Și se mai vede, în domenii nu ușor de sistematizat, cîtă nevoie avem de profesioniști. (S.V.) Viața aiurea mi se părea ficțiune, realitatea era la București Doamnă Monica Heintz, ați plecat din România cînd vă pregăteați să dați la facultate, să vă alegeți o carieră. Educația din școală, semnalele pe care le primeați din jur vă spuneau că reușește cine muncește, sau dim potrivă? Nu îmi amintesc ca succesul să se fi evaluat numai în termeni
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
școlile vestice. Pe de altă parte, sistemul educațional încuraja ideea că reușește cel care studiază, ori studiul înseamnă în primul rînd muncă. Cum credeți că ar fi arătat profesionista Monica Heintz dacă-și continua studiile în România? Ar fi fost pregătită pentru o asemenea cercetare? Nu cred. Oricum în 1993 nu aș fi putut urma această specialitate. Chiar și astăzi, în ciuda unor eforturi imense depuse atît la București de domnul profesor Vintilă Mihăilescu, cît și la Cluj, în cadrul Institutului de Antropologie
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
din sat, „e că circul noi l-am vrut, noi îl avem! Iar după aceea, ce să mai zici?!”. Problemă se complică rău, dar rău de tot, când, vorba aceluiași gălbejit, fără dinți și cu gândul dus la ștreangul deja pregătit în podul casei,: „vai de mama de om, cănd alegi până culegi!”. Doamne ferește! Piei, satana, si lasă-ne măcar nădejdea, că ea, nădejdea, nu e de la pământeni, ci de la Cel de Sus, îmi zic și eu cu gândul la un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
să mă exclud din lanțul anterior expus. Glumă lui Caragiale ,,ori toți să trăim, ori toți să muriți”, în cazul de față, e bună cât să mai facem haz de necaz. Și asta în măsura posibilului. În rest, doar ștreanguri pregătite în podul casei și punere pe gânduri! Pentru ca tot am rostit cuvântul „gînd”, mă instalez în el, (,,din ce este cel mai mult gândul este”Socrate, concept cu greutate pentru care nici macar Albert Einstein nu a găsit o formulă matematică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
basarabenilor cu promisiunea doamnei S. Livescu de a obține granturi de la statul Georgia și împreună cu eventualul sprijin al guvernului român, plus contribuții benevole ale românilor din UȘĂ să se treacă la fapte. Veniseră și participanți români din Germania și se pregătea o mișcare de amploare pentru ajutorarea fraților noștri, mai ales a celor risipiți prin îndepărtată Rusie, Transnistrie, Basarabia și Ucraina Organizația creată inițial sub numele de Consiliul RomânAmerican a rămas în funcțiune, așa că eu mi-am putut continua proiectele de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
noastre că o pulbere fină rămășițele pământești ale stelei dau de gândit vecinei noastre de palier Cineva demontează în umbră mașinăria fină a viselor noastre că pe un ceasornic cumpărat de la târgul de vechituri într-o vară Ce ne mai pregătește oare melancolia ta Doamne cu valurile ei negre putrezind ușa de la intrare Ce ne pregătește negresa acesta săpunindu-ne de zor în leșia întunecată că și când ar vrea să ne curețe barbă cu briciul bunicului mort în copilărie în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
palier Cineva demontează în umbră mașinăria fină a viselor noastre că pe un ceasornic cumpărat de la târgul de vechituri într-o vară Ce ne mai pregătește oare melancolia ta Doamne cu valurile ei negre putrezind ușa de la intrare Ce ne pregătește negresa acesta săpunindu-ne de zor în leșia întunecată că și când ar vrea să ne curețe barbă cu briciul bunicului mort în copilărie în jur întunericul se înmulțește că lintița în albastrul ochilor noștri se ivește deodată un zeu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mai au flerul scontat, Rugăciunile nu au nume luate din cer Așa cum nici pruncul Nu mai are viitorul promis de statistici. Lacrima de glicerina preagrasă Spală scutecul din bumbac deșirat... Credeam că am văzut tot angrenajul Mașinii care mi se pregătește Cu emailuri strălucitoare Trase sistematic peste pielea reptilei bolnave. Altă capcană pentru lupii cei tineri Stă prinsă-n pioneze Pe sub ciorchini reclame . Aerul sfârâie în călimara golita Și jurnalul de zi pierde una cate una Paginile Pe care îngenunchez Cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a trait trei zile de infern în care bande înarmate terorizau populația că intrun oraș asediat aplicând legea junglei. Prima Institie devastată a fost Institutul de Arhitectură, unde au găsit portarul de serviciu și o duzină de studenți care își pregăteau proiectele de diplomă pe care i-au maltratat cu o cruzime de neimaginat. Le-au furat lucrurile personale, au distrus cu ură fondul de carte, mobilierul și aparatele din dotarea Facultății. După ce i-au lăsat în nesimțire pe studenți și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și în St. Louis. Deși eram bine văzut acolo unde lucrăm (fusesem invitat să mut în Elveția, odată cu Centrul de Cercetări), am continuat cu ardoare eforturile de a deschide propria noastră întreprindere. Rămas fără lucru în SUA și insuficient de pregătit să încep o întreprindere pe cont propriu, am plecat la New Orleans, Jenny rămânând cu casa și serviciul ei la St. Louis. Deși în Louisiana mi s-a oferit un post de cercetare interesant, eram mănat mereu de gândul să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lume și în lumina), fiecare anotimp are 33 de poeme (cifră 33 corespunde vârstei hristice). Dincolo de calea destinului care impune rolurile jucate, poetul rămâne sufletul pur si etern, de o candoare inefabila. Rotundul cărții este evident. Incipitul exprimă spiritul creatorului pregătit de jertfă:,,Plâng în limba română și tac: e primăvară în cuvinte!”. E gata oricând să răspundă solicitărilor circumstanței sau CLIPEI, cu o replică uneori efemera (martori infideli ai clipei), alteori, menită să sfideze timpul cu o desăvârșire intransigenta (,,Din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
încărcături emoționale ,,Poetul este mut, s-a dus tarotul! Să vină primăvară din-nainte! Îți sărut dreapta. Viață: Sunt Mortul din Cuvinte”. La primul impuls, exegetul cărturar este tentat să caute asocieri ale poetului cu cele mai proeminențe personalități lirice. Pregătiți cu argumentele pe care ni le pune la dispoziție chiar ,,Evanghelia inimii”, suntem gata să contrazicem și să rostim cu fermitate că poetului Theodor Rapăn i se pot alătura truditorii cu hâr intru credință poeziei. Estetică specială a cărții se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
luat gură pe dinainte și l-am luat cu „Nea Costică” cum îi spunea toată lumea la care el mi-a spus: Lasă ba nepoate. asta era vorba lui, nepoate-că nu pentru asta vreau să stau de vorbă cu tine. Popian pregătea cu elevii liceului piesă Răzvan și Vidra de Bogdan Petriceicu Hajdeu și se descurcase cu distribuția cum putuse printre elevii mai mari. Noroc că nu era decât un rol feminin, personajul Vidra, dar luase pe fata colonelului Fuks, care era
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
țară. Nici după moartea lui Ceaușescu nu s-a putut afla identitatea lor, a celor văzuți de noi prin piețe, și respectiv locul unde și-au găsit sfârșitul, cei dispăruți de la casele lor. Se apropia ziua sosirii lui Stanley. Mama pregătea mâncărurile care știa că îi plac. În ziua în care vasul Transilvania trebuia să intre în portul Constantă, eu cu Alec și Constantin eram pe chei, în zona unde știam că va fi ancorat vasul. Nu aveam voie să intrăm
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cea mai sublimă a activității creatoare a lui Dumnezeu, Care ne-a adus dintru neființă la ființă, nu doar pentru o existență biologică, ci pentru bucuria comuniunii cu El în Împărăția cea neînserată, unde vom gusta din belșug bucuriile nespuse pregătite nouă de Bunul Mântuitor. El ne-a adus pentru Viață. Dumnezeu vrea viața, astfel n-ar fi creat-o, El vrea oameni, ca să aibă aleși, vrea să populeze pământul, pentru a fi populat și cerul. Dar vrea aceasta numai în cadrul
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
pomeni, să facă milostenii și să roage pe Dumnezeu din tot sufletul să o ierte, ca prin aceasta să facă să înceteze strigătul pe care-l înalță cel ucis și care cere răzbunare, ca să împiedice înfricoșătoarele pedepse care îi sunt pregătite, atât pe cele veșnice, cât și pe cele vremelnice.<footnote Pr. Prof. Dr. P. Semen, Atitudinea Bisericii față de pruncucidere, divorț, abandonul de copii, droguri și homosexualitate, justificată de Sfânta Scriptură, în rev. Teologie și Viață, An IX, Nr. 7-12, Iași
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
nu ucizi (Ieșire 20, 13). Avortul lovește în mamă, lovește în cuplu, lovește în societate, lovește în Dumnezeu, fiindcă fiecare copil este mai prețios decât orice bogăție materială din lumea aceasta. Odată cu concepția începe o nouă viață, iar Dumnezeu a pregătit un plan pentru ea. De aceea avortul este interzis, pentru că ar însemna să impunem voința omului împotriva voinței lui Dumnezeu. Odată cu avortul, moare și ceva din femeie, ceva ce nu mai poate nicicând fi trezit la viață. Oamenii care procedează
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
provocat se datorează lipsei de informare a femeii asupra riscurilor pe care le presupune avortul. În acest sens, d-na Tove Ross Niklassen (ginecolog și psiholog) spunea că: personalul medical are tendința de a evita discuțiile cu femeia care se pregătește de avort. Se pare că predomină convingerea că pentru pacientă va fi cu atât mai bine cu cât se va vorbi mai puțin despre cele privitoare la avort<footnote R. Niklassen, op. cit., p. 29. footnote>. Psihologii consideră că fiecare om
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
omiliilor și vom argumenta că înțelegerea sfântului asupra unirii cu Dumnezeu este întru totul fondată pe exegeza sa asupra Sfintei Scripturi. După Sfântul Grigorie, scopul primordial al imagisticii încărcate de sexualitate din textul însuși al Cântării Cântărilor este de a pregăti dorința umană să tânjească după Dumnezeu. Această unire dinamică dintre Dumnezeu și suflet (simbolizată de uniunea miresei cu Mirele - Hristos) este în mod evident orientată spre misiunea apostolică și slujirea altora. Prin cuvintele Cântării, sufletul este însoțit spre o unire
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
conducerii sufletului în sanctuarul interior al inimii care este Sfânta Sfintelor. Pentru el, călătoria spirituală a omului în Dumnezeu este o călătorie în adâncimile absconse ale Scripturii. În toate acestea, dorința rămâne fundamentală pentru Sfântul Grigorie și continuă să fie pregătită pentru a tânji chiar și mai profund după Dumnezeu<footnote Martin Laird, „The Fountain of His lips: Desire and Divine Union in Gregory of Nyssa’s Homilies on the Song of Songs”, în Spiritus: A Journal of Christian Spirituality, vol
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Norris, „The Soul Takes Flight: Gregory of Nyssa and the Song of Songs”, în Anglican Theological Review, 80, 4, 1998, p. 528. footnote>. Lucrarea In Canticum canticorum utilizează imagini erotice pentru a declanșa sau a stârni dorința și a o pregăti să tânjească după unirea sufletului cu Dumnezeu Care este dincolo de înțelegerea oricărei imagini și oricărui concept. O astfel de imagine evocatoare o constituie patul marital, el însuși un simbol al unirii<footnote In Canticum canticorum, IV, GNO, 108.11 și
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
gară. De dimineață bat clopotele bisericilor, anunțând mobilizarea. Jandarmi unguri, mai miloși și ei de această dată, strâng bărbați de pe la vetre. Ziarele sunt citite cu înfrigurare, situația tot mai tulbure, toată Europa pare a fi trasă în măcelul care se pregătește. După lungă întârziere ne luăm și noi rămas bun de la locurile noastre frumoase, cine știe când le vom revedea iar! Plecăm spre țară pe la Sibiu - Turnu Roșu, granița ce ne desparte. Niciodată funcționarii vamali unguri n-au fost atât de
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]