26,056 matches
-
2018 și pretinsa discriminare care ar exista în cauză, a arătat că este relevantă decizia pronunțată în Cauza C-310/10, Agafiței contra României, prin care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins ca inadmisibilă cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare solicitată de Curtea de Apel Bacău, în Dosarul nr. 5.569.1/110/2007, privind un eventual tratament discriminatoriu în materie de remunerare între magistrați, în considerarea statutului de care beneficiază procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și Direcției de Investigare a Infracțiunilor
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
urmează a fi desființate prin efectul încheierii precizate. Totodată, admiterea cererii de redeschidere a procesului penal va anihila și efectul negativ al hotărârii judecătorești definitive, permițând desfășurarea unui nou proces penal, nu în integralitatea sa, ci începând cu procedura camerei preliminare, în conformitate cu cele statuate în Decizia Curții Constituționale nr. 590 din 8 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1019 din 18 decembrie 2019. În acest context, procesul penal își va relua cursul prevăzut de
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
Partea I, nr. 1019 din 18 decembrie 2019. În acest context, procesul penal își va relua cursul prevăzut de dispozițiile legale, cu respectarea prezumției de nevinovăție și a dreptului inculpatului de a compărea în persoană în fața judecătorului de cameră preliminară și a instanței de judecată. Dacă sentința de respingere a cererii de redeschidere a procesului penal este supusă, potrivit dispozițiilor art. 469 alin. (6) din Codul de procedură penală, căii de atac a apelului, încheierea de admitere a cererii, deși
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
urmat de acțiuni în direcția înșelării organelor de cercetare penală, a denaturării unor aspecte de fapt, deci o activitate care să meargă dincolo de simpla părăsire a locului respectiv. Prin Încheierea nr. 333 din 11 mai 2021, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Brașov a admis cererea de confirmare a renunțării la urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului, prevăzută de art. 338 alin. (2) din Codul penal, constatând că sunt îndeplinite elementele de tipicitate ale acesteia
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
ce se pot lua în cazul săvârșirii acestor fapte. După cum s-a observat în doctrină^1 noua formulare este corectă, deoarece subliniază că legea penală și nu legea, în general, prevede care fapte constituie infracțiuni. ^1 Antoniu G., în Explicații preliminare ale Noului Cod penal, vol. I, pag. 20, Ed. Universul Juridic, București, 2010. Așadar, principiul legalității incriminării a fost adus în discuție în mod inadecvat, prin definiția sa legală impunând expres că doar legea penală prevede care fapte constituie infracțiuni
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
montate astfel încât să formeze un tot, în care se desfășoară cel puțin lucrări de pregătire a deșeurilor pentru a putea servi unui scop util în întreprinderi sau în economie, în general. Aceste lucrări de pregătire a deșeurilor includ operațiunile preliminare înainte de valorificare, inclusiv preprocesarea, cum ar fi: demontarea, sortarea, sfărâmarea, compactarea, granularea, mărunțirea uscată, condiționarea, reambalarea, separarea și amestecarea înainte de supunerea la oricare dintre operațiunile efective de valorificare, așa cum sunt ele prevăzute în anexa nr. 3 la
NORME METODOLOGICE din 10 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256827]
-
stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare; ... – dispozițiile Deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene în Cauza C-608/19, pronunțată la 28.10.2020 - „Trimitere preliminară - Ajutoare de stat - Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013, cu modificările și completările ulterioare - Articolul 3 - Ajutor de minimis - Articolul 6 - Monitorizare - Întreprinderi care depășesc plafonul de minimis din cauza cumulului cu ajutoare obținute anterior - Posibilitatea de a alege între reducerea unui
ORDIN nr. 879 din 7 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256436]
-
transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Excepția a fost ridicată de Ionel Cherciu într-o cauză având ca obiect revizuirea unei încheieri penale pronunțate în faza procesuală a camerei preliminare prin care au fost respinse ca neîntemeiate excepțiile invocate cu privire la efectuarea urmăririi penale în cursul căreia s-a dispus percheziția domiciliară și informatică, precum și a sentinței penale prin care revizuentul a fost condamnat la închisoare cu suspendarea
DECIZIA nr. 656 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256428]
-
decurg din dreptul de informare, dreptul de control sau dreptul de anchetă ale Parlamentului. Dat fiind caracterul de organe de lucru interne al comisiilor parlamentare, natura juridică a rapoartelor sau a avizelor adoptate de acestea este aceea a unui act preliminar, cu caracter de recomandare, adoptat în scopul de a sugera o anumită conduită, sub aspect decizional, plenului fiecărei Camere sau al Camerelor reunite. Rapoartele și avizele au caracter obligatoriu numai sub aspectul solicitării lor, nu și din perspectiva soluțiilor pe
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]
-
stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare; ... – dispozițiile Deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene în Cauza C-608/19, pronunțată la 28.10.2020 - „Trimitere preliminară - Ajutoare de stat - Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013, cu modificările și completările ulterioare - Articolul 3 - Ajutor de minimis - Articolul 6 - Monitorizare - Întreprinderi care depășesc plafonul de minimis din cauza cumulului cu ajutoare obținute anterior - Posibilitatea de a alege între reducerea unui
ORDIN nr. 880 din 7 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256468]
-
a părții“, pe care nu îl poate încadra dintru început în una dintre cele două reglementări pe care le indică, stabilirea normei aplicabile litigiului, operațiune care îi incumbă însă și de care nu se poate deroba apelând la mecanismul hotărârii preliminare, întrucât acesta nu poate fi deturnat de la rațiunea reglementării lui, aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată^3. ^3 În mod asemănător, în doctrină s-a arătat
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
în stare de judecată, președintele de ședință acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că excepția a fost ridicată într-o speță în care judecătorul de cameră preliminară a fost învestit pentru prima dată cu o cerere de confirmare a unei ordonanțe de renunțare la urmărirea penală, astfel că dispozițiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală nu au legătură cu soluționarea cauzei
DECIZIA nr. 20 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256488]
-
Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Marius Vasile Secară într-o cauză având ca obiect soluționarea de către judecătorul de cameră preliminară a cererii de confirmare a unei ordonanțe a procurorului de renunțare la urmărirea penală. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală încalcă
DECIZIA nr. 20 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256488]
-
ce reprezintă un motiv de nulitate absolută în conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017), cererea de confirmare a renunțării la urmărirea penală a fost formulată de către un organ necompetent etc., atunci judecătorul de cameră preliminară trebuie, în mod obligatoriu, să pronunțe o soluție de respingere a cererii, în conformitate cu art. 318 alin. (15) lit. a) din Codul de procedură penală, iar, în atare situație, cauza va fi retrimisă organelor de urmărire penală“. Subliniază că
DECIZIA nr. 20 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256488]
-
cât și soluția procurorului, respectiv cererea de confirmare a soluției de renunțare la urmărirea penală sunt în deplină concordanță cu legea -, autorul faptei are toate șansele ca cererea de confirmare a renunțării să fie admisă de către judecătorul de cameră preliminară. Aceasta înseamnă că dispozițiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală creează discriminare între autorii unor fapte similare aflați - din cauze total neimputabile lor - în situațiile descrise anterior. O asemenea inegalitate de tratament reprezintă o
DECIZIA nr. 20 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256488]
-
discriminări. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală prevăd imposibilitatea dispunerii unei noi soluții de renunțare la urmărirea penală în ipoteza în care judecătorul de cameră preliminară a respins anterior o cerere de confirmare a unei astfel de soluții. ... 13. Cu privire la cadrul procesual în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, Curtea observă că, în cauză, judecătorul de cameră preliminară a fost învestit pentru
DECIZIA nr. 20 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256488]
-
care judecătorul de cameră preliminară a respins anterior o cerere de confirmare a unei astfel de soluții. ... 13. Cu privire la cadrul procesual în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, Curtea observă că, în cauză, judecătorul de cameră preliminară a fost învestit pentru prima dată cu o cerere de confirmare a unei soluții de renunțare la urmărirea penală. Or, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești
DECIZIA nr. 20 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256488]
-
Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești [...] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei [... ] “ . Întrucât, în speță, judecătorul de cameră preliminară nu a fost sesizat pentru a doua oară cu o cerere de confirmare a unei ordonanțe de renunțare la urmărirea penală, Curtea constată că dispozițiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală nu au legătură
DECIZIA nr. 20 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256488]
-
Codul de procedură penală, întrucât autorul solicită completarea soluției legislative fără a avea în vedere faptul că dispozițiile privind publicitatea constituie o garanție a procedurilor prin care se soluționează fondul acuzației, iar nu a procedurilor prealabile, astfel cum este camera preliminară. În ceea ce privește dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală, reține că motivele formulate sunt pertinente, însă nu prin raportare la normele procesual penale menționate, ci prin raportare la noțiunea de „militar“ folosită în
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. d) și ale art. 345 alin. (2) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Virgiliu Răducanu în procedura de cameră preliminară. Autorul excepției a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, complicitate la evaziune fiscală și spălare a banilor. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 39 alin.
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
1) lit. d) din Codul de procedură penală nu sunt clare și previzibile în raport cu dispozițiile art. 4 și 6 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Se susține, astfel, că, în cauză, competența de soluționare a camerei preliminare revine Curții Militare de Apel. Face referire la dispozițiile art. 13 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție și ale art. 4 alin. (2) lit. d) din Ordinul ministrului justiției nr. 1.643/C/2015 pentru
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
de această calitate. Cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 alin. (2) din Codul de procedură penală, cu referire la sintagma „în cameră de consiliu“, aceasta a fost invocată în raport cu măsura dispusă de judecătorul de cameră preliminară de a nu i se comunica autorului excepției înregistrarea ședinței de judecată. În susținerea acestei excepții de neconstituționalitate, autorul a învederat faptul că procedura de cameră preliminară, fiind o fază premergătoare fazei de judecată, trebuie să fie înțeleasă din perspectiva
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
aceasta a fost invocată în raport cu măsura dispusă de judecătorul de cameră preliminară de a nu i se comunica autorului excepției înregistrarea ședinței de judecată. În susținerea acestei excepții de neconstituționalitate, autorul a învederat faptul că procedura de cameră preliminară, fiind o fază premergătoare fazei de judecată, trebuie să fie înțeleasă din perspectiva exigențelor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și din perspectiva exigențelor de imparțialitate a instanței de judecată. Susține că, prin caracterul
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
alin. (2) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: – Art. 39 alin. (1) lit. d): „(1) Curtea militară de apel judecă în primă instanță: […] d) infracțiunile săvârșite de generali, mareșali și amirali; […]“; ... – Art. 345 alin. (2): „Judecătorul de cameră preliminară se pronunță în camera de consiliu, prin încheiere, care se comunică de îndată procurorului, părților și persoanei vătămate. “ ... ... 11. În susținerea neconstituționalității prevederilor art. 39 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală, autorul excepției invocă dispozițiile constituționale ale
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
la dispozițiile art. 345 alin. (1) și ale art. 346 alin. (1) și (4^1) din Codul de procedură penală, a statuat că nu poate reține criticile referitoare la lipsa publicității în această procedură, în condițiile în care judecătorul de cameră preliminară se pronunță „în camera de consiliu“. Publicitatea, ca principiu al ședinței de judecată, constă în posibilitatea pe care o are orice persoană de a asista la desfășurarea judecății și este un mijloc de a prezerva încrederea opiniei publice în instanțele
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]