1,676 matches
-
și economică în istoria României", fiind un "pas înainte în desvoltarea societății noastre" (Roller, 1952, p. 60). Creștinismul este creditat cu un rol major în constituirea formațiunilor statale, în maturarea feudalismului și în unirea spirituală a populației (datorită monoteismului) ca preludiu pentru unitatea politică. Biserica și-a continuat misiunea istorică de întărire a statalității românești pe durata întregii orânduiri feudale. În secolul al XIV-lea, spre exemplu, când voievozii români se luptau să consolideze statalitatea, Biserica Ortodoxă a fost partenerul lor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de seva vieții, apa. Primele picături, mari cît bobul de fasole, au fost primite de cei doi cu brațele întinse și ochii închiși, îndreptați spre cer. Stropii reci le aduceau un fel de bucurie, care făcea parte dintr-un prelungit preludiu. Cămașa ei, din in sută la sută, s-a umezit și s-a lipit de corpul ei cald. El sărută ceea ce părea a fi o cireașă roșie și, mînă în mînă, intră în adăpost. Nu mai vorbesc. Privesc torenții ploii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
CUPRINS Cuvânt înainte 5 I. Familia, ascendența, orizontul intelectual și politic I.1. Familia Balș 9 I.2. Ascendența, orizontul intelectual și politic 19 II. Începuturile stăpânirii habsburgice în Bucovina și implicarea lui Vasile Balș în viața politică II.1. Preludiul anexării 42 II.2. Anexarea Bucovinei 47 II.3. Instituirea Administrației militare 55 II.4. Implicarea lui Vasile Balș în viața politică 64 III. În serviciul public la Cernăuți și Viena, boala și dizgrația III.1. Activitatea în cadrul Administrației militare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
intelectualii ardeleni, Balș a fost cucerit de iosefinism, văzut ca factorul de descătușare necesar, prin care se putea dobândi prosperitatea națiunii din care provenea. II. ÎNCEPUTURILE STĂPÂNIRII HABSBURGICE ÎN BUCOVINA ȘI IMPLICAREA LUI VASILE BALȘ ÎN VIAȚA POLITICĂ II.1. Preludiul anexării Într-o Europă a înnoirilor secolului al XVIII-lea, definit drept Secolul Luminilor, în care laicitatea asalta obscurantismul scolastic și dogmele, iar cunoașterea umană și rațiunea dobândeau noi temeiuri, partea de nord-vest a Moldovei a intrat, sub numele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
s-a format o provincie mare, denumită regatul Galiției și Lodomeriei, având capitala la Lemberg, provincie ce a fost inclusă în rândul statelor ereditare austriece 14. Tratatul de împărțire a Poloniei și obținerea Galiției de Curtea din Viena a constituit preludiul juridic imediat al anexării Bucovinei de către habsburgi 15. În anii care au urmat primei împărțiri a Poloniei, Austria, dominată de ambițioasele planuri expansioniste ale tânărului coregent Iosif II, nu a renunțat la obținerea unor noi sporuri teritoriale 16, în condițiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în apărarea conștiinței și valorilor naționale românești în fața comunismului. Cartea, un omagiu adus sutelor de mii de români aruncați în temnițele comuniste, nu reprezintă doar o simplă colecție de orori, ci ne aduce aminte că moartea și chinurile pot fi preludiul unei învieri, devenind, astfel, „jertfă”. 6. Ștefan cel Mare și Sfânt Dan Lucinescu Descriere: Cartea prezintă într-o maniera inedită aspecte din viața și domnia voievodului Ștefan cel Mare, o domnie care a marcat în mod hotărâtor destinul nu numai
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
și oratori În vânt care tocmai Începeau să vorbească despre Revoluția Furată. Pasajul Universității și zidurile clădirilor din Împrejurimi se umpluseră de inscripții și afișe pritocind și tălmăcind până la epuizare Istoria Revoluției Române și a Eroilor Martiri, prin care răzbăteau preludiile amarnicei Istorii a Loviturii de Stat și-a Teroriștilor, a Comuniștilor și Feseniștilor cu Întreaga lor liotă de Vânzători de Neam și de Țară. Acolo l-am văzut prima dată pe Iliescu jucând cercuri cu Ceaușescu, asistați de Odioasa Savantă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
face? Nu pot muri. Eu nu voi muri niciodată definitiv. Dezolare Mă obsedează funebru frunzele căzute, cuiburile pustii, păsările care-și iau zborul pentru a pleca. Dezolarea îmi pătrunde fiecare fibră. Aia îngână adesea un cântec în care toamna e preludiul efemerității existenței: De ce codre mi te pleci fără ploaie, fără vânt, cu crengile la pământ? Și de ce nu m-aș pleca dacă trece vremea mea? Scade ziua, noaptea crește și frunzișul mi-l rărește. Alterare Când vine canicula, pojghița materiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
limbii latine. Vreau să găsesc alte frontiere lingvistice care să mă pună la probă. Simt nevoia să încep să scriu într-o altă limbă. Un nou instrument de exprimare, de fapt, mi-ar da poate prilejul să nu mă repet. Preludiu al vieții Arborele cel mai iubit în această țară este stejarul. Aspectul lui maiestuos, frunzele lui de un verde strălucitor fac din el un simbol al vitalității perene. Toamna însă, frunzele stejarului se usucă, dar fără să cadă: își vor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
unor muguri noi. Anual, colinele din jurul Tomisului adoptă culorile dezolante ale acestor arbori maiestuoși care par să agonizeze. Culoarea și mirosul morții dau contur melancolic peisajului... Moartea manifestată în natură pare irevocabilă; și, în schimb, nu e decât un nou preludiu al vieții. Hiperboreea Aproape am uitat de ce am abandonat Urbea. M-am îngropat în tihna thanatică, oferită de acest locus amoenus. Trebuie să mă duc mai la nord, să continui expediția Argonauților ca să pot ajunge în Hiperboreea. Acolo poposesc marii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
dintre cele două state: "Se fac multe speculații aici, la București - precizează el - cu privire la apropiata linie politică pe care Cabinetul de la Viena urmează să o adopte cu privire la România", instrucțiunile primite de contele Hoyos cu două zile în urmă fiind numai preludiul acestei chestiuni 130. În continuare, diplomatul englez enumeră o serie de aspecte constatate de el personal, care ar putea reprezenta consecințe în planul vieții politice interne românești ale ultimelor evenimente care au marcat relațiile româno-austro-ungare, și anume: 1. Atacurile recente
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
la piept și se Închină până la pământ. Liszt se puse la clavir În mijlocul unei tăceri ce se făcu deodată. Lăutarul cu scripca În mână asculta cu luare aminte fără a pierde din vedere pe tainicul muzicant. Liszt Începu cu un preludiu, apoi sub Îmboldirea inspirației lui extraordinare și a Încordării nervilor săi, improviza (pe) un marș unguresc al cărui cântec lung și melodios domina mereu În mijlocul arpegiilor, trilurilor și greutăților Înspăimântătoare cu care Împodobea cântecul său. Apoi, Însuflețindu-se, Îmbătat de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
aliatul Reich-ului contra Rusiei, sunt neutru în conflictul dintre Marea Britanie și Germania. Sunt pentru 1 Florin Constantiniu, Op. cit., p. 98; 2 Gh. Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cirstea, Pace și război (1940-1944), Jurnalul Mareșalului Ion Antonescu (comentarii, anexe, cronologie), vol I, Preludii. Explozia.Revanșa (4.IX.1940-31.X Gh. Buzatu,II.1941), Iași, Ed.Editorială Demiurg, 2008, p. 64; - 28 America împotriva japonezilor” (Decembrie 1941). Cu toate acestea, la cererea rușilor, Anglia a trimis un ultimatum, la 1 decembrie 1941, asemănător celui
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
adevăruri dureroase. - 91 BIBLIOGRAFIE I. DOCUMENTE - Benjamin, Lya, Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România, Documente, București, Ed.Polirom, 2005; - Buzatu, Gh., Cheptea, Stela, Cirstea, Marusia, Pace și război (1940- 1944), Jurnalul Mareșalului Ion Antonescu (comentarii, anexe, cronologie), vol I, Preludii. Explozia.Revanva (4.IX.1940-31.X Gh. Buzatu,II.1941), Iași, Ed.Editorială Demiurg, 2008; -Buzatu, Gh., România sub imperiul Haosului, 1939-1945, București, Ed.RAO, 2007; -Ciuca, Marcel- Dumitru, Procesul Mareșalului Antonescu, Documente, vol. I, II,III, București, Ed.Saeculum
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
lui Carol de Hohenzollern ca domnitor al României", extras din Culegerea de studii și articolelor de istorie, vol. X, București, 1967. Idem, Iosa, Mircea, Stan, Apostol, Istoria Parlamentului și a vieții parlamentare din România, București, Editura Academiei, 1983. Chiriță, Gigore, " Preludiile și cauzele detronării lui Cuza vodă", în Revista de istorie, tom 29, nr. 3, București, Editura Academiei, 1976. Idem, "România și Conferința de la Paris, februarie-iunie 1866", (I) în Revista de Istorie, nr. 10, tom 38, București, Editura Academiei, 1985. Idem
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Hasefer, 1999. Kogalniceanu, Mihail Chestiunea israelită înaintea Adunării generale a României din 1864, București, 1879. Idem, Discursuri parlamentare din Epoca Unirii, (ed. Vl. Diculescu), București, 1959. Kretzulescu, N. 11 februarie, București, Tipografia Lucrătorilor Asociați, f.a., p. 5, 15. Lapedatu, Al., Preludiile căderii lui Cuza Vodă, București, Monitorul Oficial, Imprimeria Națională, 1913. Idem, "11 februarie în perspectiva istorică a trei sferturi de veac", în Analele Academiei Române. Memoriile Secției Istorice, seria III, tom XXIII, 1940-1941. Lavauzelle, Henri, Charles(ed), Les origines diplomatiques de la
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Leonid Boicu, Vasile Cristian, Gh. Platon (eds.), Românii în relații internaționale, 1699-1939, Iași, Editura Junimea, 1978; Gr. Chiriță, "Preludiile și cauzele detronării lui Cuza Vodă", în Revista de istorie, tom 29, nr. 3, București, Editura Academiei, 1976; Gh. Cristea, "Manifestări antidinastice în perioada venirii lui Carol în România", în Studii. Revista de istorie, extras, tom 20, nr. 6, București
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
D.A. Sturdza, op. cit., p. 21; Valeriu Stan, "Două note diplomatice inedite din 1866 ale lui I.C. Brătianu", în Revista Istorică, tom IV, nr. 1-2, București, Editura Academiei, 1993, p. 123. 205 T.W. Riker, op. cit., p. 583. 206 Al. Lapedatu, Preludiile căderii lui Cuza Vodă, București, "Monitorul Oficial", Imprimeria Națională, 1913, p. 6. 207 Ibidem, p. 7. 208 Idem; "11 februarie în perspectiva istorică a trei sferturi de veac", în Analele Academiei Române. Memoriile Secției Istorice, seria III, tom XXIII, 1940-1941, p.
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
București, Editura Enciclopedică, 1979, p. 375. 209 Theodor Văcărescu, "Venirea în țară a Regelui Carol", în Convorbiri Literare, nr. 10, octombrie, an XLVIII, București, 1914, pp. 964-965, p. 971. 210 Keith Hitchins, op. cit., vol. I, p. 385. 211 Grigore Chiriță, "Preludiile și cauzele detronării lui Cuza Vodă", în Revista de Istorie, nr. 3/ 1976, p. 371. 212 C.C. Gane, P. P. Carp, și locul său în istoria politică a țării, vol. I, București, Editura Ziarul Universul, 1935, p. 98. 213 A.D.
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
p. 836. 228 Apelul pe care Grecia îl făcuse în 1831 la Otto I de Bavaria, iar în 1863 la reprezentantul dinastiei daneze George I era cunoscut de liderii politici români de la jumătatea secolului al XIX-lea. Vezi Grigore Chiriță, "Preludiile și cauzele detronării lui Cuza Vodă", în Revista de Istorie, tom 29, nr. 3, București, Editura Academiei, 1976, p. 352. 229 Vlad Georgescu, op. cit., p. 156. 230 Emil Vîrtosu, "Napoleon Bonaparte și dorințele moldovenilor la 1807", în Studii. Revista de
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Gheorghe Cliveti în România și crizele internaționale 1853-1913 consideră abdicarea lui Cuza ca o nouă aplicare a politicii faptului împlinit, Grigore Chiriță, în mai multe articole publicate în Revista de Istorie, din care l-am aminti aici pe cel intitulat Preludiile și cauzele detronării lui Cuza Vodă, tom 29, nr. 3, București, Editura Academiei, 1976, vorbește de "complotul brutal" la adresa lui Cuza și se întreabă retoric în numele căror forțe sociale fusese a fost pus în aplicare întregul scenariu. O altă imagine ne
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
în perioada venirii lui Carol I în România (aprilie-mai 1866)", în Studii. Revista de Istorie, extras, tom XXII, nr. 6, București, Editura Academiei, 1867, George, Mârzescu, Martirii de la 1848 și salvatorii de la 1866, București, Tipografia Curții, 1878. 445 Chiriță, Grigore, " Preludiile și cauzele detronării lui Cuza Vodă", în Revista de Istorie, tom 29, nr. 3, București, Editura Academiei, 1976; Chiriță, Grigore, "România în 1866. Coordonate ale politicii interne și externe", în Revista de Istorie, tom 31, nr. 12, 1978; Al. Lapedatu
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
rural, am fost obligați să ne părăsim locuințele În timp de 24 de ore și să ne mutăm la oraș. Noi ne-am mutat În Vatra Dornei, cel mai apropiat oraș de comuna noastră. Acesta a fost un fel de preludiu... Exact după un an, pe 11 octombrie 1941, am fost anunțați că trebuie să ne prezentăm la gară, la ora 15. Am avut dreptul să luăm cu noi numai ce puteam duce În mână. Am fost Îmbarcați În vagoane, fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
am avut cu ce să mai cumpărăm. Dar unii nu mai aveau nimic... Hrana era procurată prin troc? Prin troc sau cu bani - și vă dați seama cât au putut lua oamenii cu ei... Astfel Încât În Edineț a Început un preludiu a ceea ce avea să urmeze În Transnistria - noi nici nu știam unde ne duc, cum, nimeni nu știa nimic... Deci ați stat tot În casele evreilor deportați? Da, tot În casele lor, cu grămada, familii Întregi În câte o cameră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fuseseră scoase amigdalele. Avea un cabinet medical În oraș și pe ușa cabinetului era scris: „Nu consult câini și evrei”. Astea sunt niște lucruri care au intrat mult În sufletul meu și au rămas până astăzi. Dar erau numai niște preludii pentru ceea ce avea să urmeze. În 1944, În martie, partea Ardealului care era ocupată de unguri a fost ocupată și de nemți, iar la sfârșitul lui aprilie, Într-o zi, s-a bătut toba. Era un oraș mic și așa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]