22,626 matches
-
prilejul decernării Premiului Nobel, Bellow spune: Există, într-adevăr, o imensă și dureroasă nevoie de o explicație mai largă, mai flexibilă, mai completă, mai coerentă a ceea ce sîntem noi, ființele omenești: cine sîntem și care este sensul vieții? în centrul preocupărilor umanității stă lupta pe care o duce omul împotriva dezumanizării, pentru stăpînirea deplină a sufletului propriu".1) Dar Saul Bellow nu este un antropolog cultural rece, conectat la un intelectualism sec, rarefiat. Eticheta lipită lui Bellow trebuie să cuprindă neapărat
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
în cultura și modul de viață britanic, pe când eu încă am resturi de conștiință a unui abis central european care ar fi putut foarte bine să fie spațiul meu. Această conștiință m-a făcut adesea să-mi pierd răbdarea în fața preocupărilor limitate ale multor poeți englezi. Am început să scriu în jurul lui 1950. Eram pe atunci extrem de conștientă că sunt o intrusă dar eram mândră că am rădăcini altundeva. Toți bunicii mei erau evrei ruși, veniți în Anglia la sfârșitul veacului
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
obligativitatea de a scrie săptămînal a dat, inevitabil, un caracter oarecum aleatoriu însemnărilor (multe dintre ele țin de incidente întîmplătoare, de agenda culturală a momentului respectiv sau de dezbaterile din presa literară), există în publicistica lui Marin Mincu și cîteva preocupări constante: Eminescu, Călinescu, dezbaterile din Cenaclul "Euridice", deconspirarea imposturilor (supralicitărilor) din viața literară, punerea în situație delicată a celor care l-au lovit într-un fel sau altul prin relatarea unor circumstanțe neștiute sau discuții private, jenante pentru cei în
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]
-
deficiențelor prozei fitzgeraldiene, și un discurs critic propriu-zis, sobru și lucid, al cărui scop ar fi să măsoare atractivitatea operei cu metrul sensibilității moderne, delimitând ceea ce este încă viu și grăitor de balastul problemelor și atitudinilor datate. Cum printre multele preocupări intelectuale ale autorului se numără și aceea de corespondent pentru România al societății ce alcătuiește repertoriul bibliografic fitzgeraldian, Virgil Mihaiu este bine informat în domeniu și cunoaște, în afara marilor studii și monografii ale exegeților străini - datorate unor Andrew Turnbull, Kenneth
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
surprindă, și - chiar dacă de multe ori similitudinile sunt de suprafață - să contextualizeze nuanțat poziția lui Fitzgerlad în concertul universal al literaturii și artelor. Dacă muzica și cinematografia, dintre artele conexe, sunt aduse cel mai des în discuție pentru a evidenția preocupările multiculturale ale romancierului american, un subcapitol este dedicat și prezenței arhitecturii și urbanismului în capodopera fitzgeraldiană, cu fertile referințe la opera și proiectele catalanului Gaudi. Alt subcapitol abordează fascinanta tematică a Manhattan-ului la intersecția dintre literatură, muzică și cinema. Virgil
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
Botta a intrat în ograda mea, a mușcat puțintel din mărul cel mai îmbujorat al grădinii, a sărit apoi iarăși gardul, și-acum, nu fără haz țărănesc, aleargă și țipă pe ulițele satului: ŤPrindeți hoțul! Prindeți hoțul!ť". Nici în preocupările sale pentru tracismul românesc Dan Botta nu e un deschizător de drumuri, căci Blaga însuși a publicat tocmai în 1921 în "Gândirea" articolul Revolta fondului nostru nelatin, pe care poetul tristeții metafizice îl reamintește preopinentului său, pentru a nu persista
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
literat(ă): "Literatura nu e în genere o vocație feminină, ci bărbătească. La noi nu se cunosc decât puține cazuri de vocație feminină - dincolo de relații sentimentale. De obicei e un simplu popas între două aventuri, o forță neîntrebuințată momentan în preocupări mai esențiale." Scos din context, desigur, pasajul citat ar putea să stârnească suspiciunea că până și criticul de la Sburătorul - model de civilitate și toleranță - s-a lăsat ademenit de mecanica mai mult sau mai puțin previzibilă a gândirii elitist-machiste. Însă
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
de proastă despre întrunirile și grupurile literare în 1897, în 1900 inițiază o șezătoare artistico-literară la "Ateneu", unde se pare că erau mai importante muzica, țuicile și berea decât literatura (p. 89-92). Sunt reflectate în unele din aceste interviuri și preocupările comerciale ale lui Caragiale pentru bere și berării, interese care îl duc în 1894 tocmai la Iași, însă fără rezultate, după cum se vede din două interviuri publicate în ziarul local "Evenimentul" (p. 36-42). Ar fi vrut chiar să mute "Moftul
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
dragoste pentru ea! Acest adevăr fiind pentru bărbat, de fapt, cel mare compliment dacă reușește să conștientizeze, dar... Acum știu, tocmai de aceea nu-mi pot ierta acea greșeală rezultată dintr-o gândire eronată. ‘’Dragostea oarbă’’ (stresul ei, determinările negative, preocupările sexuale permanente și de nesatisfăcut..) aș motiva-o ca apărând pe aceste două fundamente: - Imperceptia exactă despre acțiunile și despre toate spusele femei, ba mai mult că în locul înțelegerii se pune o ‘logică’ eronată (acel - “știu eu”); - Preîntâmpinarea femei prin
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
acțiunile rusofonilor au fost viguroase pe toate planurile. Pe plan propagandistic au umplut librăriile cu volume rusești și chioșcurile cu ziare și reviste primite de la Moscova în limba rusă. Presa și cartea în limba română aproape că nu exista. Nicio preocupare din partea autorităților române în acest scop. Apoi,rusofonii au instigat și organizat găgăuzii în revendicarea autonomiei. De altfel, deși Uniunea Sovietică se destrămase, în Rep. Moldova acționau organizat emisari din Rusia, infiltrați în structurile de stat și în zonele cu
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1530 din 10 martie 2015 Toate Articolele Autorului Despre Sfânta Cruce și Postul Ortodox - cu foloasele, cu roadele și cu binecuvântările lor... Introducere În teologia ortodoxă contemporană, problema postului se află prin¬tre preocupările principale. Având în vedere stadiul actual al discuțiilor privitoare la aceasta temă, în cele ce urmează vom prezenta câteva aspecte ale acestei pro¬bleme, insistând mai ales asupra fundamentelor scripturistice și asupra unor tratări ale Sfinților Părinți din Biserica primară
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
extensie a balanței externe), totodată o bună parte din forța de muncă disponibilizată de alte sectoare ale economiei ar fi fost absorbită în agricultură și compartimentele conexe, evitându-se în acest fel competiția prețuri-salarii și tensiunile sociale aferente. În general, preocuparea cetățeanului este orientată obsesiv spre politică atunci când se confruntă cu necazuri, îndeosebi cu lipsuri și dificultăți în aprovizionare. Cum de marii strategi (sic!) ai tranziției au omis acest element esențial din savantele lor programe?! 2.Politica financiar-monetară defectuoasă este cu
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
puterea politică atunci, desigur, literatura poate fi un mijloc în obținerea puterii politice sau în criticarea ei; dar putem să privim problema și invers: puterea politic ca un mijloc de a stabili o societate în care arta și literatura sînt preocupările majore, în care oamenii duc o viață în care se pot exprima liber și încă într-un mod artistic. L.G.: Să revenim la activitatea dumneavoastră: În ultimii douăzeci de ani ați scris constant despre Postmodernism, însă în 2000 ați publicat
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
Z. Ornea Tudor Pamfile a fost un folclorist și etnograf moldovean care, într-o viață prea scurtă de numai 38 de ani, a desfășurat o bogată activitate științifică. Ofițer prin pregătire și profesiune, e efectiv acaparat de preocupările în domeniul folcloristicii și ale etnografiei, publicînd multe și variate culegeri de folclor, fiind bine apreciate în epocă (de Sadoveanu, Iorga și, mai ales, de Ion Bianu, factotum la Academia Română, care i-a înlesnit lui Pamfile publicarea culegerilor sale de către
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
limba comună. Jargonul hackerilor își asumă însă perisabilitatea, caracterul marginal, expresiv - devenind o sursă perfectă pentru citate incredibile, exemple tipice de amestec lingvistic. Pentru că interesul celor care-l folosesc e de a se face înțeleși doar de un anume grup, preocuparea pentru adaptarea lingvistică e minimă. Din paginile românești de Internet în care apare acest limbaj se pot aduce numeroase exemple de exces tehnic - "să vă logați pe undeva ca root"; "exemplu practic: ați spart un calculator care e în spatele unui
"A hackui / a hăcui" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16068_a_17393]
-
de manifestare, în privința evenimentelor și a dinamicii vieții totul intră în inventarul unei și mai cuprinzătoare comodități. în cazul în care, să zicem, cineva s-a consacrat ca muzician și mai apoi scrie proză ori poezie, este musai ca secunda preocupare să fie decelată cu maximă siguranță în cea dintîi, dar, evident, după ce faptele s-au petrecut deja. Scrisul apare atunci nu ca o extensie de limbaj, ca o încercare de comunicare mai profundă și mai cuprinzătoare, ci, pur și simplu
Un pictor și atît by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16086_a_17411]
-
reperele vizualului, ar fi fost în poezie o simplă recuzită expresivă, un material de lucru și atît, încercarea extragerii lor din convenția literară ar fi eșuat inevitabil în glose exterioare și minore. Chiar dacă pictura apare cronologic mult mai tîrziu în preocupările sale, ea nu este într-o relație mecanică, și cu atît mai puțin de subordonare, cu poezia, ci ambele converg spre o structură creatoare cu o disponibilitate multiplă. în cazul în care pictura ar fi un simplu derivat al poeziei
Un pictor și atît by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16086_a_17411]
-
sociale" n-aveau nimic aproape comun cu sociologia monografică. Dar scopul lor întregea, firește, nu investigațiile sociologice, ci scopul util al cunoașterii și asanării fizionomiei satului românesc. Sociologii din cadrul școlii (cum erau Stahl, Golopenția) și-au văzut mai departe de preocupările lor de gen, Stahl, am văzut, publicînd în 1939, celebra lui lucrare despre Nerej. Să amintesc că, totuși, acum se realizează din inițiativa lui Golopenția, celebra masivă lucrare, în trei volume, 60 de sate românești, și publicată tîrziu în 1942-1944
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
discurs al artistului La editura Meridiane, în longeviva colecție Biblioteca de Artă, Magda Cârneci publică o versiune adaptată a tezei sale de doctorat susținute la École des Hautes Études en Sciences Sociales (EHESS), al cărei subiect este urmarea naturală a preocupărilor dintotdeauna ale autoarei: artele plastice în perioada dictaturii comuniste. Așa cum de altfel era de prevăzut și cum se petrece în abordarea oricărui aspect al vieții sociale ori culturale de dinainte de 1989, demersul doamnei Cârneci e unul interdisciplinar, contextul politic și
Patru fețe ale trecutului by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16128_a_17453]
-
direcție venite din partea breslei scriitoricești se subsumează mai mult esteticii de comportament, poate eticului, cele ale alegătorilor/ cititorilor nu depășesc anumite limite ale persuasiunii, de aceea "reacțiile" politicienilor cîștigă o conotație specifică. Asemenea reacții sînt mai ales expresia unei constante preocupări legate de apărarea unui teritoriu propriu (privilegiat, cînd privilegiul poate fi identificat sub varii aspecte), dar poate fi descifrată și o altă logică a faptelor, alte incongruențe. Nu intenționăm acum, desigur, să clarificăm dacă, în comparație cu politicianul, scriitorul e mai eficient
Politica de povestit by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/16125_a_17450]
-
literară infantilă. Desigur, situația ar merita o tratare separată, căci e vorba de o literatură ce-și trădează natura și condiția; o asemenea slăbiciune este speculată de politicieni în favoarea lor. Povestea ca mod de existență politică Chemați insistent - prin natura preocupărilor - să se manifeste continuu, politicienii aleg mai degrabă formele de manifestare ce le sînt mai la îndemînă. Neavînd experiența practicii politice propriu-zise, ei pun în operă ceea ce pot manipula cu îndemînare. Și cel mai ușor le este să se exerseze
Politica de povestit by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/16125_a_17450]
-
reclamă a unei reviste cu nume de femeie. Una dintre trimiterile la sumarul publicației sună cam așa: “Află ce profil psihologic ai după peisajele de iarnă pe care le preferi”. Uite de-aia a ajuns psihologia să fie considerată o preocupare de coafeze, din cauza testelor psihologice din revistele de femei. Dincolo de stupiditatea temei, în general, i-auziti una dintre întrebările testului cu pricina: Cum crezi că ar trebui pictată iarnă sub chipul unei femei? A. că o zeița puternică cu ochi
Iarna pe piuliţă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19789_a_21114]
-
perfectibilă, fără îndoială, de aliniere a reglementărilor privind circulația pe drumurile publice la strictețea europeană în domeniu. Chiar dacă de la precedentul act legislativ - arhicunoscutul Decret nr. 328/1966 - au trecut, iată, aproape patru decenii, în nici un caz nu putem considera că preocuparea pentru bunul mers al... circulației ar fi de dată recentă. Și trebuie să ne întoarcem cu mult înaintea perioadei interbelice când, într-un Monitor Oficial al vremii, era publicată „Expunerea de motive“ susținută de ministrul de interne Alexandru Vaida-Voievod în
Agenda2003-15-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280903_a_282232]
-
Monitor Oficial al vremii, era publicată „Expunerea de motive“ susținută de ministrul de interne Alexandru Vaida-Voievod în Senatul României, referitoare la proiectul legii asupra circulației pe drumurile publice. Așadar, trebuie să revenim în trecut, în veacul al XVI-lea. Primele preocupări ale cârmuitorilor țărilor române în domeniul transporturilor au apărut cu mult înaintea lui Matei Basarab, odată cu înființarea serviciului public pus sub conducerea Marelui Postelnic. Ordinele referitoare la autoritățile din interiorul țării se transmiteau prin curieri ce purtau denumirea de „lipcani
Agenda2003-15-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280903_a_282232]
-
partea dreaptă a străzilor și să nu transporte bagaje după ceasurile 9 seara“. În anul 1906, în Monitorul Oficial nr. 211 din 19 decembrie este publicat „Regulamentul poliției rulajului și „circulației pe căile publice“, care cuprinde adevărate demersuri premergătoare ale preocupărilor normative din zilele noastre. Astfel, „persoanele care merg pe jos nu trebuie să meargă în calea vehiculelor și a animalelor conduse, ele trebuie să meargă pe acostamente și ca circulația în mijloc să fie liberă“; „la rândul lor, conducătorii vehiculelor
Agenda2003-15-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280903_a_282232]