5,945 matches
-
adică pornind de la niște condiții date în mod real, ceea ce conduce implicit la o pluralitate a constituțiilor optime. În schimb, prima relație, cea dintre filosof și supușii săi, primește numele său propriu în plină expunere a modelului politic: pe lângă toate prerogativele sale enunțate mai sus deja, el este numit de Platon „pictorul constituțiilor - politeiw=n zwgra/foj”, reiterând astfel, la nivelul relației cu supușii săi, relația lui Platon cu propriul său construct. Faptul că, în aceste două relații, primatul enunțat mai
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a procesului de învățământ, îndeosebi la disciplinele fundamentale, ignorându-se toate principiile învățării. Condițiile pe care le asigură spațiul școlar și poziția profesorului în clasă fac ca acesta să poată exercita o influență importantă asupra elevilor. Utilizarea nedozată a acestor prerogative se poate solda însă cu rezultate negative. Abuzul de „disciplinare”, de exemplu, poate avea ca efect formarea unor spirite conformiste și dependente, prin fixarea pe anumite atitudini apreciate de profesor. Funcția didactică a profesorului se exprimă prin îndeplinirea statutului de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
argumentează Maria Bucur, căpătau puteri de viață și de moarte asupra oamenilor. Ei nu au scăpat de ispita apologiei intervenției statului, singura modalitate prin care „românitatea” sănătoasă poate să fie conservată. Cetățenii deveneau biologic superiori sau inferiori, iar statul avea prerogative de control asupra oricui. Bărbații români educați trebuiau să se Înmulțească semnificativ. Femeile nu trebuiau să fie autonome, ci dependente, fiindcă rolul lor se limita la reproducere. Căsătoriile trebuiau făcute Între parteneri viabili, capabili de „Înmulțire sănătoasă”. Deși cineva avea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
vor schimba comportamentul dacă vor fi informați despre limitele lor biologice și responsabilitățile lor eugenice. Sub presiunea susținătorilor eugeniei au mai fost promulgate unele măsuri restrictive la mijlocul anilor ’30. Avortul a fost interzis prin lege, cu o singură excepție - atunci când prerogativele eugenice dictau necesitatea de a Împiedica reproducerea (dacă părinții sufereau de defecte ereditare). Totuși, chiar și În acest caz, avortul rămânea voluntar. O altă măsură restrictivă urmărea să Împiedice căsătoria etnicilor români cu persoane aparținând altor etnii. Deși nu exista
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ale femeilor și de omogenizarea rasială a națiunii. Transformarea diferențelor de gen și a celor etnice/rasiale În criterii de definire și impunere a ierarhiei sociale eugenice a reprezentat o modalitate de a renegocia legitimitatea tuturor acțiunilor În relația dintre prerogativele individuale și cele comunitare. Măsurile eugenice au acționat la fel de pregnant În sensul distrugerii autonomiei indivizilor „normali” ca și În cazul celor „degenerați”19. Fără Îndoială, au existat deosebiri calitative de proporții Între tratamentul efectiv al acestor două categorii de indivizi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În vedere În principal viziunea fundamental modernizatoare a eugeniștilor asupra statului, În special așa cum este ea prezentată În lucrarea lui Iuliu Moldovan, Biopolitica (vezi capitolul 3). Discursul reformator al eugeniștilor din România și Germania punea un accent puternic pe extinderea prerogativelor statului, deoarece aceste țări aveau o tradiție consolidată a intervenției statului În asigurarea bunăstării sociale, a sănătății publice și a altor activități publice propuse de eugeniști. În Franța, Marea Britanie și Statele Unite, sprijinul neguvernamental acordat acestor activități a oferit o bază
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
al doilea război mondial. Stabilind astfel de demarcații categorice, istoricii au creat narațiuni În care devine greu observabil faptul că retorica progresului, a modernizării și a obiectivității științifice poate ascunde cu toate acestea atitudini antiliberale și de sprijin pentru extinderea prerogativelor statului În detrimentul drepturilor cetățenilor. Este necesar În acest punct să precizez unele aspecte legate de legătura dintre mișcarea eugenistă și extrema dreaptă Între 1918 și 1940. Există, cu siguranță, unele afinități Între unele idei ale lui Nichifor Crainic despre statul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dintre distincțiile importante Între determinismul ereditar și eugenie 2. În plus, unii dintre autorii care foloseau argumentele determinismului ereditar În scrierile lor nu au evaluat neapărat posibilele implicații ale acestei teorii la nivelul politicilor adoptate, În special În relație cu prerogativele statului În domeniul controlului reproducerii. De aceea, astfel de autori nu pot fi considerați adepți totali ai eugeniei, ci doar susținători indirecți ai ideilor eugeniste. Igiena rasei, o sintagmă folosită mai ales de unii promotori ai eugeniei din Germania, a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ar fi rămas nepregătită pentru a supraviețui În epoca modernă a competiției pentru spațiu vital. Ei susțineau Însă că, pe termen lung, poporul român ar avea o șansă mai bună În această competiție dacă și-ar proteja capitalul uman În conformitate cu prerogativele eugenice. În Europa de Vest se conturase deja o poziție similară referitoare la echilibrarea dezvoltării cu o preocupare mai serioasă pentru limitările biologice impuse de ereditate 70. În cazul României Însă, această critică venea Înainte să fi existat o perioadă autentică de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pentru binele entității mai largi 80. Doar idealul fraternității părea să fie potrivit noii ierarhii interpretative a eugeniștilor. O astfel de fraternitate se baza Însă pe legile biologice; ea Încorpora comunitatea tradițiilor culturale doar În măsura În care aceste tradiții nu contrastau cu prerogativele mai importante impuse de legile eredității și selecției. Eugeniștii promovau fraternitatea În crearea unei comunități sănătoase a viitorului, mai degrabă decât sentimentul unei identități colective a prezentului, Împărtășit de indivizi liberi 81. Critica idealurilor Revoluției franceze era o temă recurentă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Mai mult, unii promotori de renume ai eugeniei, iar printre aceștia mai ales Moldovan, au mers atât de departe, Încât să imagineze un ideal al unui stat total, ale cărui instituții și acțiuni urmau să se bazeze În Întregime pe prerogative eugenice. Nici o altă mișcare eugenică din Europa sau de pe continentul american nu a fost atât de Îndrăzneață În revendicări și atât de ambițioasă În obiectivele sale politice. Moldovan a numit această construcție vizionară „biopolitică” și a susținut-o neîncetat până În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aluziv. Această lucrare a reprezentat un laborator al ideilor În formare, ale căror concluzii logice nu fuseseră Încă elaborate. Biopolitica: spre statul eugenic totaltc "Biopolitica \: spre statul eugenic total" În Biopolitica, Moldovan oferă Însă o descriere complet elaborată a impactului prerogativelor eugenice În toate domeniile vieții publice și ale organizării statului. Lucrarea a apărut Într-un volum de mai puțin de o sută de pagini, publicat În format mic. Ca mărime și prezentare grafică se aseamănă mai mult cu un pamflet
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În tradiția filosofiei utilitariene 13. Ideea că evoluția biologică trebuie să devină Însăși fundamentul vieții politice și al legislației statului era o revendicare mai ambițioasă de cele ale oricărui alt text eugenist contemporan Biopoliticii, În dimensiunea sa revoluționară În raport cu definirea prerogativelor statului În viața publică. În 1926, chiar și eugeniștii germani Își formulau argumentele plecând de la acceptarea regimului politic existent, fără nici un fel de ambiție de a provoca răsturnarea acestuia. De fapt, deși asemănarea este complet neintenționată, afirmațiile lui Moldovan se
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
noului context al României Mari complicau foarte mult problema afilierii politice. Eugeniștii erau atât observatori ai acestui fenomen, cât și participanți la redefinirea granițelor dintre privat și public, dintre civic și personal. Modul În care eugeniștii Înțelegeau separația dintre domeniul prerogativelor statului și cel al responsabilităților personale reprezintă o provocare pentru clivajul stânga-dreapta. Poziția pe care Moldovan o descrie În Biopolitica poate fi descrisă ca modernistă, radicală la nivelul implicațiilor sale profunde, În ciuda limbajului cinic și al aparenței conservatoare (mai precis
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aspectele negative ale participării femeilor În sfera publică și la necesitatea de a limita sau chiar exclude această participare 34. Femeile urmau să rămână supuși ai statului total, mai degrabă decât membri deplini cu drepturi de vot. În același timp, prerogativele statului au căpătat un caracter tot mai paternalist. Dezbaterilor ulterioare asupra politicilor de control al căsătoriilor și al reproducerii au implementat măsuri mult mai radicale de reconfigurare a rolului femeilor din participanți deplini la un stat eugenic În supuși obedienți
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
al reproducerii au implementat măsuri mult mai radicale de reconfigurare a rolului femeilor din participanți deplini la un stat eugenic În supuși obedienți ai unui regim paternalist 35. Justiția ereditarătc "Justiția ereditară" Statul imaginat de Moldovan În Biopolitica depășea În prerogative orice discuții anterioare despre organizarea și guvernarea vieții publice. Noul stat eugenic avea atribuții care se refereau la toate domeniile vieții publice și private și Întemeia modalități de interacțiune socială bazate pe o nouă ierarhie de valori - biopolitica. Moldovan prezintă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sus este imediat urmată de precizarea că numai o astfel de reformă putea să asigure asumarea de către indivizi a responsabilităților lor biologice și internalizarea de către aceștia a necesității de a evalua acțiunile lor și pe cele ale semenilor lor În funcție de prerogative biologice, și nu pe baza unor „ficțiuni sentimentale dictate de milă”38. În mod clar, idealurile umanitare nu erau o prioritate pentru Moldovan. De asemenea, el evită unele Întrebări spinoase, cum ar fi care urmau să fie criteriile specifice de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
destul de superficiale. Moldovan pare să fi acceptat, vădit fără entuziasm, că era impractic să formuleze argumente Împotriva industrializării, dar nu a reușit să propună o perspectivă foarte clară asupra măsurilor care trebuiau avute În vedere pentru a facilita industrializarea În conformitate cu prerogativele biopolitice. Poziția critică a lui Moldovan față de deciziile guvernului liberal aflat la putere se relevă cu cea mai mare transparență În analiza pe care autorul o face În legătură cu necesitatea de a implementa unele schimbări În structura și funcționarea Ministerului Agriculturii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În opinia lui Moldovan, „iresponsabilă din punct de vedere biologic” pentru că nu acorda suficientă atenție aspectelor calitative ale redistribuirii pământului, mai precis diferențelor de potențial eugenic dintre beneficiari 47. El spera că reforma agrară va fi revizuită, astfel Încât să reflecte prerogativele eugenice. Biopolitica nu oferă Însă nici un indiciu ce ar putea să arate care erau, În opinia autorului, beneficiarii disgenici ai reformei agrare și, implicit, cine vor fi cei ce Își vor pierde o parte din pământ, În condițiile unui regim
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Împărtășea cu cei mai mulți intelectuali și politicieni români transilvăneni. Ca un corolar al argumentului său În favoarea rezoluției pe cale pașnică a conflictelor, Moldovan prezintă propunerea sa de reformare a Ministerului Afacerilor Externe, care urma să se ghideze În desfășurarea negocierilor după principiul prerogativelor eugenice. Una dintre măsurile specifice pe care le menționează Biopolitica este „asigurarea din timp a spațiului necesar pentru dezvoltarea și Împlinirea biologică a neamului”59. Moldovan nu oferă detalii despre modalitățile de realizare a acestui obiectiv, care era similar cu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
meritelor eugenice. O astfel de viziune paternalistă, autoritară a statului era destul de familiară publicului român, a cărui educație civică În privința practicilor parlamentare era foarte limitată. Cu toate acestea, eugeniștii propuneau o nouă modalitate de organizare a comunității politice bazată pe prerogative biologice și atribuia statului responsabilități mult mai stricte, care Îl plasau mai degrabă În rolul de gardian suprem al viitorului națiunii decât În cel de părinte binevoitor. Încrederea că, dintre toate organizările posibile, statul este entitatea cea mai adecvată pentru
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
au evitat, În cea mai mare parte, discuțiile deschise despre problema evreilor, dintr-o perspectivă rasială sau eugenistă. În același timp, nici măcar unul dintre adepții eugeniei nu a criticat legile antisemite din 1940. Discursul eugenist a redefinit granițele statului, extinzând prerogativele și puterile statale În interiorul comunității, cu prețul reducerii drepturilor individuale. În același timp, eugeniștii erau În aceeași măsură dornici să extindă și responsabilitățile statului față de membrii săi și, mai ales, față de comunitatea organică a națiunii. Viziunea utopică de tip totalist
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sa era reformarea procesului educațional, astfel Încât școlile să Își Îndrume elevii de liceu către o specializare mai practică și să Îi descurajeze să urmeze studii teoretice. Banu și-ar fi dorit să existe o selecție profesională mai riguroasă, bazată pe prerogative naționale, eugenice, și să se dezvolte o mișcare de reîntoarcere a tinerilor intelectuali către zonele rurale, care aveau nevoie de lideri responsabili și cu un nivel Înalt de educație. În opinia lui Banu, statul trebuia să preia responsabilitatea aplicării acestor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sensul implementării unei viziuni eugeniste pe termen lung. În dimensiunea sa concretă, legislația detalia programe de măsuri foarte specifice În toate domeniile importante pentru funcționarea sistemului de Îngrijire medicală, printre care educație, practică medicală și administrație 27. Standardele de educație, prerogativele și responsabilitățile tuturor angajaților de sub jurisdicția ministerului erau minuțios detaliate În Legea Moldovan și, În același timp, ministerului i se atribuiau noi responsabilități și prerogative. În particular, legea prezenta În detaliu noi metode de combatere a bolilor venerice, În special
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sistemului de Îngrijire medicală, printre care educație, practică medicală și administrație 27. Standardele de educație, prerogativele și responsabilitățile tuturor angajaților de sub jurisdicția ministerului erau minuțios detaliate În Legea Moldovan și, În același timp, ministerului i se atribuiau noi responsabilități și prerogative. În particular, legea prezenta În detaliu noi metode de combatere a bolilor venerice, În special a sifilisului 28. Conform noilor reglementări, monitorizarea apariției bolilor venerice și Încercarea de a le Împiedica răspândirea nu erau atribuții ale poliției, ci ale personalului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]