1,376 matches
-
oarecum prefabricat, care le permitea să transpună în bloc această opoziție și consecințele sale într-un sistem unde ea avea, dacă se poate spune așa, un loc rezervat ; astfel încît, de îndată ce era introdusă, opoziția începea să funcționeze. Cu titlu de presupoziție metafizică, indienii țineau cont în sistemul lor de existența celorlalți oameni. Mărturiile istorice o confirmă. De la un capăt la celălalt al Lumii Noi, indienii s-au arătat extraordinar de binevoitori cînd a fost vorba să-i primească pe albi, să
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
rectangular). Studii relevante care s-au derulat pe această temă sînt și cele coordonate de Segall, Campbell, Herskovits (1966), ce au investigat nivelul de susceptibilitate al diverselor populații la activarea iluziilor vizuale (nu prezența sau absența acestora), testînd ipotezele nativiștilor. Presupoziția lor de bază afirma că dacă percepția este influențată de învățare, pot exista diferențe ecologice și culturale în percepție, ca expresie a unui "funcționalism tranzacțional". Procesul iluziilor este funcțional în genere, susțin adepții acestei poziții, dar poate genera erori în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
afirmau că antropologii sociali caută să identifice "universalul" (ceea ce e general uman, dincolo de determinările sociale, culturale și istorice), prin studierea sistematică a diferitului cultural, articulat tocmai ca urmare a influenței reunite a acestor determinări. Totodată, psihologii se bizuie frecvent pe presupoziția care afirmă că procesele pe care le studiază sînt universale, deși ei sînt inserați cel mai adesea în culturi individualiste și cu o distanță mică față de putere, iar inferențele lor se articulează pe baza principiului "ceea ce este local adevărat este
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
studiul a cinci grupuri naționale. Pe baza cercetărilor calitative desfășurate în Hong-Kong și Venezuela, la care s a adăugat studiul literaturii occidentale despre credințe, Leung et al. (2002, apud Neto, 2006) au făcut o trecere în revistă a unor asemenea presupoziții implicite asumate social. în urma acesteia a fost creat un chestionar cu 182 de itemi, care a fost aplicat pe un eșantion mixt, format din studenți și adulți. Pe baza analizei factoriale a rezultatelor s-au identificat cinci factori ai axiomelor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
actual și în plină expansiune, teritoriul teoretic și aplicativ al axiomelor sociale constituie un rezervor al subiectivității sociale de profunzime, care, odată explorat, poate prezice un ansamblu de comportamente sociale problematice. 7.10. Diagnoze românești (2): modelul axiomelor sociale. Investigarea presupozițiilor implicite din mediul educațional o diagnoză autohtonă Principala miză a cercetării a constitut-o realizarea unui diagnostic românesc pe baza modelului axiomelor sociale, întregind un portret identitar ce se conturează în ultimii ani (Gavreliuc, Gavreliuc, Cîmpean, 2009; Guan, Bond, Dincă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
indivizii observă valoarea care reprezintă stimulul în interacțiune, iar reacția lor la acest stimul va fi materializată în atitudinea lor ca răspuns la stimulul-valoare. Acest tip de raționament induce o dihotomie în cadrul relației valori-atitudine, aspect care vine în contradicție cu presupozițiile care stau la baza acestei relații. Stimulul și răspunsul sînt două noțiuni total diferite, mai ales prin natura lor, pe cînd valorile și atitudinile au foarte multe elemente comune. Al doilea tip de abordare a fost deja dezbătut în capitolul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
resimțea în prezența altora. Iar observația potrivit căreia membrii unor triburi își acopereau mai întâi organele sexuale a constituit argumentația de bază a teoriei care poartă denumirea de "teoria comportamentului modest sau teoria pudorii". Voi prefera însă să comentez aceste presupoziții sub titlul de "teoria comportamentului modest", păstrând în acest fel terminologia și conceptualizarea lui Charles R. Darwin (1872/1967, 192). Modestia, consideră Charles R. Darwin, include stări psihice foarte diferite, declanșate în principal în prezența altora, fiind relaționate unor prescripte
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a ceea ce fac, deci a ceea ce sunt" (1986, p. 100). A fost adoptată o orientare sociocognitivă, adică o orientare care leagă cunoștințele de conduitele social obligatorii față de obiecte. Evaluarea constituie una dintre aceste conduite. Beauvois și Dubois (1988) prezintă câteva presupoziții constitutive ale unei teorii a normei de internalitate: • explicațiile interne sunt social dezirabile; • membrii grupurilor sociale favorizate sunt mai interni decât mebrii grupurilor defavorizate; • norma este însușită prin dispozitive socioeducative; • ea este legată de practicile sociale de evaluare. Aceste presupoziții
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
presupoziții constitutive ale unei teorii a normei de internalitate: • explicațiile interne sunt social dezirabile; • membrii grupurilor sociale favorizate sunt mai interni decât mebrii grupurilor defavorizate; • norma este însușită prin dispozitive socioeducative; • ea este legată de practicile sociale de evaluare. Aceste presupoziții au fost verificate în numeroase cercetări. Ne vom apleca în principal asupra studiilor dezvoltate în context organizațional (vezi Pansu, 1997, pentru o sinteză). Notă metodologică despre abordarea internalității Cercetările despre norma de internalitate au un dublu obiectiv. Primul obiectiv este
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
procedură diferită. Ei descriu situații. Oferă apoi mai multe explicații (interne și externe) și le cer subiecților să exprime un grad de acord cu toate aceste explicații. Internalitatea nu exclude externalitatea și viceversa. 3. Norma de integralitate și contextul organizațional Presupoziția că membrii grupurilor social favorizate sunt mai interni decât membrii grupurilor social defavorizate a fost verificată în primul rând de Beauvois și Le Poultier (1986). Ei au construit zece scenarii care descriu comportamentul unui individ. Exemplu: noul director general vizitează
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
prin supervizare directă, adică printr-un control continuu asupra subordonaților. Rezultatele arată că internalitatea responsabililor este semnificativ mai mare în situațiile de conducere prin obiective. Mai multe studii au încercat să verifice, în situații de recrutare sau de pronostic profesional, presupoziția că explicațiile interne sunt social dezirabile. Dacă internalitatea este dezirabilă, ar fi de așteptat ca internii să facă obiectul unui pronostic profesional mai bun și să fie preferați în situațiile de recrutare. Beauvois, Bourjade și Pansu (1991) au realizat o
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
factorilor pragmatici. Alboiu (1999) argumentează că deplasarea obiectului este o strategie de defocalizare ("derematizare") a obiectului și de transferare a focusului asupra subiectului postverbal ("the in-situ subject acquires maximal rhematic prominence", Alboiu 1999: 1). Obiectul deplasat este deci parte din presupoziție: (31) a. Cine a cusut rochițe(le) noi? b. [A cusut rochițe(le) noi]presupozițieMARIAfocus. De altfel, toate exemplele de mai sus cu ordinea VOS sunt pe deplin acceptabile ca răspunsuri la întrebări în care obiectul și verbul formează componentul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
volumul dezvăluie șantierul, laboratorul lăuntric, care întrețin și susțin neodihna căutărilor noastre și dorința de aprofundare a tot ceea ce ajungem să știm despre educație, școală, copil, copilărie, elev, profesor, cunoaștere, cultură, învățătură. În același timp, volumul mai dezvăluie, implicit, și presupozițiile care (în mod arbitar) ne limitează orizontul. Pe scurt, cartea - cum se va vedea - adună "conținutul" și "direcțiile" autoeducației noastre, atâta câtă s-a "adunat" și atâta câtă s-a delimitat într-o cale... 12.09.2015, Ploiești Căutări și
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
la momentul elaborării acestora instituția) în Curriculum-ul Național. Termenul paradigmă (lat. paradigma = exemplu) a fost introdus în limbajul științei de către R. Merton, în 1952, prin lucrarea sa Social Theory and Social Structure, cu accepțiunea de "expunere clară a unei presupoziții, a unor concepte și enunțuri". T. Kuhn, în The Structure of Scientific Revolution atribuie termenului paradigmă sensul de "realizare științifică exemplară care, pe o perioadă, orientează activitatea unui grup de cercetători"5. Kuhn sugerează că anumite opere științifice oferă posibilități
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
d'automne [Sonet de toamnă] de Baudelaire / 191 3.3. Gimnastul de Francis Ponge <2> / 196 4. Între spus și nespus: de la elipsă la implicit / 200 4.1. Elipsa ca formă de construcție textuală / 200 4.2. Forme de implicit: presupoziții și subînțelesuri / 205 4.3. Lectura unui text-slogan publicitar / 208 5. Formele și incidența conectorilor / 210 5.1. Organizatori textuali / 212 5.2. Mărci ale incidenței unei asumări enunțiative / 218 5.3. Conectorii argumentativi / 221 5.4. Lectura unui peritext
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
clasa deicticelor și cu ansamblul domeniului enunțiativ (nivelul N7 din schema 3). În legătură cu subordonatele relative, B. Combettes notează limpede că: Proprietățile lor morfo-sintactice se analizează într-o gramatică a frazei; în schimb, rolul lor discursiv repartizarea conținuturilor exprimate și a presupozițiilor, din primul plan și din plan secund nu se "justifică" cu adevărat decît prin luarea în considerație a contextului. Din această perspectivă, opoziția frază/text nu separă fenomenele lingvistice care ar ține de frază de cele care ar ține de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
predicat verbal. La aceste două tipuri de unități elementare trebuie adăugate enunțurile monoreme de tipul "Bravo!", "Drace!" sau "Tu?" 2. Am fi putut vorbi mai curînd de clauzulă decît de propoziție-enunț. Punînd în opoziție "sintaxa de recțiune" și "sintaxa de presupoziție", A. Berendonner și M.-J. Béguelin merg în sensul tezei discontinuității formulate de Benveniste și Saussure, despre care am vorbit în introducere: "Începînd cu clasa clauzulei, sintaxa își schimbă natura: un text nu trebuie să fie privit ca o secvență
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
privit ca o secvență de semne, ci ca o asamblare de acte sau de comportamente" (Berendonner și Béguelin 1989: 115). Astfel sînt distinse două tipuri de relații între unitățile discursului: o sintaxă de recțiune în interiorul clauzulei și o sintaxă de presupoziție între clauzulele care alcătuiesc o perioadă. Atunci cînd vorbesc despre "morfosintaxă" și "pragma-sintaxă" pentru a desemna cele două tipuri combinatorii distincte, ei fac din clauzulă, în același timp, unitatea maximală a sintaxei de recțiune și unitatea minimală a sintaxei de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
între clauzulele care alcătuiesc o perioadă. Atunci cînd vorbesc despre "morfosintaxă" și "pragma-sintaxă" pentru a desemna cele două tipuri combinatorii distincte, ei fac din clauzulă, în același timp, unitatea maximală a sintaxei de recțiune și unitatea minimală a sintaxei de presupoziție. Ei propun descompunerea unui enunț ca: Cu toate că ați ștrumpfit-o, sînteți niște ștrumpfei de treabă, în două acte: segmentul Cu toate că ați ștrumpfito servind la îndeplinirea unui act de concesie și formînd o clauzulă la fel cu sînteți niște ștrumpfei de treabă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
foarte aproape de exclamație. În ambele cazuri, elipsa lui q este factor de expresivitate și, ca și în T34, restituirea elementului absent nu este deloc centrală. Sintaxa afectivă este mai importantă decît sintaxa logico-gramaticală (Bally 1951). 4.2. Forme de implicit: presupoziții și subînțelesuri Opoziția dintre vorbirea explicită (a afirma ceva) și vorbirea implicită (a-l determina pe interlocutor să se gîndească la ceva) nu reflectă fenomenele în toată complexitatea lor. Într-adevăr, conținuturile implicite sînt, într-un anume fel, exprimate în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
determina pe interlocutor să se gîndească la ceva) nu reflectă fenomenele în toată complexitatea lor. Într-adevăr, conținuturile implicite sînt, într-un anume fel, exprimate în aceeași măsură. Cu toate-acestea, trebuie să facem distincția între conținuturile presupuse și conținuturile subînțelese. • Presupozițiile Exemplul cel mai utilizat este: T41 Lucky Luke s-a lăsat de fumat, dar putem considera și: T42 Sachat s-a reapucat de fumat. În afară de conținuturile exprimate explicit, vorbim de presupoziții în cazul informațiilor care, fără a fi exprimate explicit
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
să facem distincția între conținuturile presupuse și conținuturile subînțelese. • Presupozițiile Exemplul cel mai utilizat este: T41 Lucky Luke s-a lăsat de fumat, dar putem considera și: T42 Sachat s-a reapucat de fumat. În afară de conținuturile exprimate explicit, vorbim de presupoziții în cazul informațiilor care, fără a fi exprimate explicit, sînt totuși prezente în conținutul semantic al verbelor a se lăsa și a se reapuca. Primul dă de înțeles sub formă de presupoziție că Lucky Luke fuma înainte, al doilea comportă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de fumat. În afară de conținuturile exprimate explicit, vorbim de presupoziții în cazul informațiilor care, fără a fi exprimate explicit, sînt totuși prezente în conținutul semantic al verbelor a se lăsa și a se reapuca. Primul dă de înțeles sub formă de presupoziție că Lucky Luke fuma înainte, al doilea comportă o dublă presupoziție: Sachat, care fuma înainte, se lăsase de fumat. Aceste propoziții implicite fac parte din structura lingvistică a enunțurilor și sînt tot atîtea consecințe care decurg automat din enunțarea lor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
informațiilor care, fără a fi exprimate explicit, sînt totuși prezente în conținutul semantic al verbelor a se lăsa și a se reapuca. Primul dă de înțeles sub formă de presupoziție că Lucky Luke fuma înainte, al doilea comportă o dublă presupoziție: Sachat, care fuma înainte, se lăsase de fumat. Aceste propoziții implicite fac parte din structura lingvistică a enunțurilor și sînt tot atîtea consecințe care decurg automat din enunțarea lor. Se poate verifica printr-un test lingvistic dacă un conținut este
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Aceste propoziții implicite fac parte din structura lingvistică a enunțurilor și sînt tot atîtea consecințe care decurg automat din enunțarea lor. Se poate verifica printr-un test lingvistic dacă un conținut este sau nu presupus lingvistic: negația și interogația lasă presupoziția intactă. Negația din T41 Nu! Lucky Luke nu s-a lăsat deloc de fumat, nu pune în discuție presupoziția Lucky Luke fuma înainte, și nici interogația: Lucky Luke s-a lăsat de fumat? Interpretarea semantică a unui enunț este ansamblul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]