1,736 matches
-
mine, că nici nu știți ce pierdeți!"). "Cisterna" mea nu a făcut explozie, din cele două cauze menționate, pentru că ziariștii pe care i-am însoțit erau profesioniști de înaltă calitate, cu lungi state de serviciu și nu s-ar fi pretat să "inventeze", așa cum o fac în zilele noastre mulți slujbași agramați ai mass-mediei, inventând și maculând de dragul "ratingului". Fără excepție, la înapoierea în țările lor, materialele publicate despre România au fost corecte, eu solicitându-le nu să scrie "frumos", ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
vreme, în fața oglinzii, o pălărie „de actor american” care îmi venea bine și m-am îndreptat pe la 10 seara spre locul dinainte stabilit. În timp ce credincioșii cântau „Hristos a înviat” noi răcneam „Toreadorul!” Mă gândesc acum stupefiat că ne-am putut preta la așa ceva. Culmea e că, dacă îmi amintesc bine, m-am dat în spectacol, nenorocitul de mine, tocmai la una din cele mai vechi biserici din București, demolată peste ani de Ceaușescu. Eu parcă eram ateu, dar Gh. Udr. credea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de a face totul pentru a convinge lumea că nici o schimbare reală în bine nu are loc de fapt în marea țară de la răsărit. Saharov eliberat? Da de unde! E un târg, care-l are în vedere pe Mandela! De ce se preta amicul meu la acest joc nu puteam înțelege. Doar asemenea sarcini nu puteau intra în atribuțiile lui. Iar pentru a fi el însuși o victimă a dezinformării nu era destul de naiv. Trecea timpul și Mandela nu era eliberat. Un an
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ar mai fi rămas BĂsescu președinte ? A.M.P. : BĂsescu ar fi meritat să piardă pe bune în vara lui 2012. Numai că intervenția adversarilor lui, a celor din USL, a arătat cam cât le păsa Ăstora de statul de drept, pretându-se la măsuri cu totul inacceptabile. De aceea Europa a intervenit. Apoi domnul Barroso l-a che‑ mat pe domnul Ponta... V.A. : Departamentul de Stat și-a trimis reprezentanții. A.M.P. : Departamentul de Stat a trimis la noi mesageri
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
sinistru". În fine, etapa de după 1964, ce se întinde până azi, este cea care impune o "clară deschidere către normalitate". Fără îndoială, Dan Mănucă face utile și incitante punctări, dar studiul receptării lui Eminescu în paginile revistei ieșene s-ar preta, evident, pentru o mult mai amplă abordare (Meandrele receptării viețiste). Într-o privire caleidoscopică asupra câtorva cercetări eminesciene, intitulată Necunoscute, se oprește asupra contribuției Aureliei Rusu la dificila sarcină a editării scrierilor lui Eminescu, vorbind despre cel de al șaselea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
diferențele cu propriul produs. C) Elevii discută cum și-ar putea Îmbunătăți produsul. Metoda: TURUL GALERIEI În grupuri de trei sau patru, elevii lucrează Întâi la o problemă care se poate materializa Întrun produs (o diagramă, de exemplu), pe cât posibil pretându se la abordări variate. Produsele sunt expuse pe pereții clasei. La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasă, pentru a examina și a discuta fiecare produs. Își iau notițe și pot face comentarii pe hârtiile expuse. După turul galeriei, grupurile
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OLĂRAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2180]
-
da, aș dori să mă fac chirurg” (p. 22). Ceea ce, probabil, îi explică medicul-tată în detalieri minuțioase îl duce cu gândul tot la pictură: „după cum scrii mata ar fi subiect de pictură în sala de disecție, dar nu prea se pretează la așa ceva” (p. 24). Cert e că scrisorile devin din ce in ce mai dense în informații despre activitatea artistică, pe care pare că le strecoară printre celelalte: „Am terminat de acum un caiet mare de desemne, e distractiv, mai ales în orele libere
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
erau atât cele inspirate de specimenele retorico bombastice, mai lesne parodiabile, cât tocmai cele după mai vârstnicii foști colegi de la Spiru Haret ai autorului, Constantin Noica și Mircea Eliade, care, nefăcând niciodată nici pe agonicii, nici pe disperații, nu se pretau decât la o parodiere subtilă, interioară, de un inenarabil haz intelectual. Eu nu cunoșteam atunci pe nici un reprezentant al „tinerei generații”, în schimb, prin relații de familie, cunoșteam mulți intelectuali „bătrâni”, unii într-adevăr în jur de șaizeci de ani
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cu seamă al celei de a doua, care e o culegere de articole apărute întâi în revistă, și care numără 300 pagini, a fost scris în bună măsură măcar cu un an înainte, dacă nu mai mult. Desigur, eseul se pretează în mod firesc referințelor filozofice. Câteva din operele clasice ale filozofiei poartă termenul chiar în titlu ; dar aceasta nu e decât o figură de stil. Ca specie, eseul nu se pretează dezvoltărilor speculative, însă eseist nu poate fi decât un
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
an înainte, dacă nu mai mult. Desigur, eseul se pretează în mod firesc referințelor filozofice. Câteva din operele clasice ale filozofiei poartă termenul chiar în titlu ; dar aceasta nu e decât o figură de stil. Ca specie, eseul nu se pretează dezvoltărilor speculative, însă eseist nu poate fi decât un scriitor cu o relativ solidă formație filozofică (condiție eliminatorie). Sunt, e drept, eseuri în care sensul filozofic e doar latent și nu se atestă la primul strat, sau care dau la
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
makrothen) ca În relatările sinopticelor, ci stau chiar „lângă cruce”, para toi stauroi tou Iesous. La rându-i, el propune o altă listă de personaje feminine: Maria, mama lui Isus; sora ei, Maria lui Klopa, și Maria Magdalena. Episodul se pretează interpetărilor multiple, fiindcă Ioan Însuși nu este pomenit nominal. Voi reveni În partea a doua asupra chestiunii identificării (imposibile, după mine) a „ucenicului iubit”. Curios și interesant, spuneam, mi se pare faptul că nu există două enumerări, din cele patru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
folosește o apelație foarte oficială: Rabbi. La Matei, ucenicii I se adresează sistematic lui Isus cu Doamne/Stăpâne (Kyrios), niciodată cu Rabbi, Învățătorule. Aici, Iuda schimbă regula jocului, dând o nuanță voit oficială raportului dintre el și Isus. Isus se pretează acestei ajustări de moment, răspunzându-i și El În registru oficial: Tovarășe/ucenicule! ™f' Ö p£rei (eph’ ho parei) pune mari probleme de sens. Dacă Îl interpretăm pe hetaire ca pe o apelațiune ironică, atunci partea a doua a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
uneori agasante spre zona politică, Chenu rămâne unul dintre cei mai interesanți reformatori ai secolului XX și una din vocile ascultate În timpul Conciliului Vatican II. Întorcându-ne acum la cartea lui Henri de Lubac, trebuie spus că titlul, Catholicisme, se pretează la confuzii și, Într-o bună măsură, chiar a provocat confuzii. Nu este vorba de o apologetică a Bisericii sau a confesiunii predominante În Occident, catolicismul, ci de „caracterul universal, catolic, al creștinismului”. Pe de o parte, De Lubac Își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
cînd, în adolescență, am refuzat să le mai răspund dacă nu mă chemau pe numele meu. Pînă atunci îmi ziceau țelu. Cică de la băiețelu’. Tot maică-mea - cred - a fost cu ideea. Cel mai rău era că numele ăsta se preta la tot felul de porecle. țelu rimează cu foarte multe lucruri : țelu-cățelu’, țelu-purcelu’, țelu vițelu’ ș.a.m.d. și copiii din fața blocului se pri cepeau de minune să facă rime de-ăstea. Drept să spun, cel mai rău mă deranja țelu-purcelu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
dragoste între morăriță și pândarul Halmului; imixtiunea boierului. Început în 1915, romanul Venea o moară pe Siret va fi reluat și încheiat după opt ani. Dintre multele subiecte creionate într-un carnet ori altul, unul (datat 17 mai 1927) se preta la investigații analitice complexe: "Un băiat care ajunge la concluzia logică că tatăl său a comis o crimă, întreprinde încredințarea acestui lucru, căutând a descoperi fapte concrete verificatoare, ceea ce ar forma trama tragică a unui roman." Idee neconcretizată scriptic. Sintagma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
eroi cade în mâna adversarilor săi, care întăiu vor să-l suprime, apoi îi lasă viața, și se prefac a fi de partea sa și-l fac să vorbească, ca să afle dela el știri în interesul partidei lor. Eroul se pretează "de bonne grâce", știind perfect cu cine are de-a face, și le și arată că-i știe și-i înțelege, că nu i-a cunoscut decât din auzite, dar are prilej să-i cunoască personal. Și e sigur că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
îl indignează și acum. Om de o certă probitate, el îi dezaprobă pe cei care (din acest centru universitar sau de aiurea), pentru o mică bijuterie, pentru o piesă de schimb auto, pentru un radiocasetofon etc. cedează din exigență, se pretează la tot felul de tranzacții și „legături” dezonorante. „Dezgustător!”, zice, cuprins de greață, cu capul aplecat în față, gata să și scuipe. „Uite, de pildă L., o femeie rea, la fel de rea ca Gr.” ...Nu-l las să termine și-i
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o pauză de un minut, cît a mai răsfoit dosarul, iar eu am privit pe pereți, m-a asigurat că n-are să raporteze mai departe aceste „abateri”: „Cum să-i spun primului-secretar că niște scriitori, niște oameni de cultură se pretează la așa ceva!” Părea sincer uimit și rușinat de o asemenea descoperire. *„Admir la G.G....” Cu aceste cuvinte a început Ileana Berlogea prezentarea noului volum al dramaturgului nostru, Doi pentru un tango, pe care l-a prefațat. Ce admiră ea? Faptul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o „sancțiune” pentru faptul că a refuzat să tipărească versurile unui ins trimis la revista noastră de el. Nu-l cunosc personal pe universitarul bucureștean (o batoză literară cu mare randament), dar, cronicar eu însumi, mă îndoiesc că s-ar preta la o asemenea meschinărie. Lucru inteligent ar fi ca S. să nu caute explicații aiurea, ci să considere recenzia respectivă un „punct de vedere” (evident, neplăcut), care, singur, nu-i poate anula realizările de poet. Din păcate, reacția sa nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
presei internaționale din SUA, Anglia, Franța, Germania, Spania, Austria, Olanda, Portugalia, Ecuador, Peru, Argentina, Brazilia.., cisterna mea nu a făcut explozie. Este adevărat că și cei pe care i-am însoțit erau niște adevărați profesioniști, care nu s-ar fi pretat "să mă bage în cerneală" în mod gratuit și nemotivat, cu atât mai mult cu cât nu aveam aparența și prestația unui "aparatcic" supus orbește regimului și lăsam impresia unei culturi și informații bine puse la punct, putând conversa cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
am concentrat asupra modului în care creșterea se reflectă în rezultatele financiare ale întreprinderii. Aceasta deoarece, pe de o parte, evoluția firmei poate fi redată în mod sintetic cu ajutorul indicatorilor financiari, iar pe de altă parte dinamica acestor indicatori se pretează la modelarea cantitativă. Obiectivele generale ale cercetării noastre sunt următoarele: 1. analiza celor mai reprezentative teorii și modele de întreprindere cunoscute în momentul de față; 2. descrierea traiectoriei întreprinderii, în diferite condiții de funcționare, utilizând modele matematice; 3. evaluarea impactului
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
numai subofițeri. Cauza derogării? Iat-o descoperită pe fila a 3-a a dosarului personal Întocmit de Constantin Ionescu și tras În copie de către subsemnatul la CNSAS la data de 7 iulie 2008: „(...) Dacă se va constata că se pretează scopului propus i se va lua angajament scris și se va efectua primul instructaj. Dacă NU SE PRETEAZĂ SCOPULUI PROPUS, se va folosi varianta de retragere care va consta În realizarea unui control prin cămin În vederea depistării eventualelor persoane
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Ionescu și tras În copie de către subsemnatul la CNSAS la data de 7 iulie 2008: „(...) Dacă se va constata că se pretează scopului propus i se va lua angajament scris și se va efectua primul instructaj. Dacă NU SE PRETEAZĂ SCOPULUI PROPUS, se va folosi varianta de retragere care va consta În realizarea unui control prin cămin În vederea depistării eventualelor persoane care locuiesc În cămin fără viză și aprobare. Față de cele raportate mai sus, vă rog dispuneți”. Un maior
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
partide decât doar cu veleități de conducătoare a anumitor persoane în căutare de piedestal. Crede că aceste grupări ar seconda rând pe rând diverse partide politice, după avantagiile oferite. Rolul important social al femeii nu-i poate îngădui să se preteze la acest oportunism. D-sa îndeamnă femeile să se înscrie în partidele ce corespund principiilor și credințelor ce au, nădăjduind că femeia cu finețea ei de înțelegere se va acomoda lesne mecanismelor subtile ale politicii. 18. D-l Al. Brătescu-Voinești
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
al autorului de a înțelege lumea. Cât este de legitim apelul la experiență? Ne putem asuma o obiectivitate suficient de bună în redarea faptelor de viață, astfel încât ceea ce gândim să fie relevant și pentru ceilalți? Ce tip de experiență se pretează la a fi făcută cunoscută? De multe ori, valoarea relatării depinde doar de modul mai mult sau mai puțin elegant de a realiza aducerea în atenție a experienței. Apelul la experiență poate fi o modalitate de a pierde sau de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]