7,015 matches
-
un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.“ Conform art. 8 alin. (1^1) din Legea nr. 554/2004: „Persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat pot formula
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
cu caracter normativ intrate în circuitul civil și care au produs efecte juridice, obligativitatea plângerii prealabile impuse de alineatele (1) și (1^1) ale art. 7 ar subzista și după modificarea adusă alineatului (5) prin Legea nr. 212/2018, pe motivul unei pretinse necorelări între cele trei reglementări, nu poate fi primită. Având în vedere că la data adoptării Legii nr. 212/2018 (prin care s-a eliminat obligativitatea plângerii prealabile în cazul actelor administrative care nu mai pot fi revocate întrucât au intrat
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
reglementează accesul general neîngrădit la justiție al tuturor persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime, precum și dreptul tuturor părților interesate de a exercita căile de atac prevăzute de lege. ... 18. În ceea ce privește invocarea pretinsei încălcări a prevederilor art. 53 din Constituție din perspectiva restrângerii dreptului avocatului de a acționa în limita contractului de asistență juridică încheiat și poziționarea acestuia în sfera acordării apărării și asistenței judiciare gratuite, aceasta nu poate fi analizată de Curte
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275956]
-
unitatea reparatoare își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată, redactare ce conferă textului de lege criticat un caracter neconstituțional, întrucât nu se prevede criteriul legal de stabilire a cuantumului orei de manoperă. ... 6. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 44 alin. (2) din Constituție coroborat cu art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, aceasta este dedusă din împrejurarea că sunt favorizate unitățile reparatoare care, invocând principiile pieței libere
DECIZIA nr. 332 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275955]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. Excepția ridicată în prezenta cauză cuprinde doar dispoziția legală criticată și textele constituționale de referință, fără a cuprinde o minimă motivare a criticilor
DECIZIA nr. 397 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281921]
-
României, Partea I, nr. 29 din 15 ianuarie 2009). ... 16. Referitor la critica de neconstituționalitate susținută, în esență, din perspectiva îngrădirii accesului nelimitat și necondiționat al avocatului/părții la documentele clasificate folosite ca mijloace de probă într-un litigiu, prin prisma pretinsei încălcări a prevederilor art. 21 și art. 24 din Constituție, Curtea a observat că dispozițiile de lege criticate nu exclud accesul avocaților la informațiile clasificate ce constituie secret de stat și, respectiv, secret de serviciu, acest acces fiind asigurat în
DECIZIA nr. 561 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282028]
-
reglementării criticate, consumatorii nu ar fi putut beneficia de prevederile Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori și de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 16 din Legea fundamentală, apreciază că nici această critică nu poate fi primită, fiind vorba, de fapt, despre o situație tempus regit actum. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din
DECIZIA nr. 668 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281910]
-
ridicată de Daniel-Ștefan Bucur în etapa procesuală a recursului declarat într-o cauză civilă având ca obiect o acțiune în constatare prin care s-a solicitat nulitatea absolută a clauzelor pretins abuzive din contractul de leasing, precum și a clauzelor pretins abuzive din condițiile generale aferente respectivului contract, formulată în contextul în care între Bucur Daniel-Ștefan, în calitate de utilizator, și Societatea Impuls - Leasing România I.F.N. - S.A., în calitate de finanțator, a fost încheiat în anul 2008 un contract de leasing
DECIZIA nr. 668 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281910]
-
de control constituțional a teoretizat existența unei anumite structuri a excepției de neconstituționalitate. Este vorba despre trei elemente, inerente și intrinseci oricărei excepții de neconstituționalitate, și anume: textul de lege contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, adică motivarea neconstituționalității textului criticat. Curtea a observat în decizia precitată că, dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă
DECIZIA nr. 325 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290235]
-
3.4, 4.2, 6.7 alin. (4) și art. 2 alin. (1) din Procedura de implementare a schemei de ajutor de stat, prevăzută în anexa ce face parte integrantă din Ordinul ministrului economiei, antreprenoriatului și turismului nr. 991/14.06.2021, criticile de nelegalitate vizând pretinsa încălcare a normelor de tehnică legislativă. Reclamanta a solicitat, totodată, și obligarea pârâtelor la continuarea procedurilor administrative de acordare a finanțării solicitate de reclamantă în cadrul măsurii de ajutor de stat instituite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 224/2020
SENTINȚA CIVILĂ nr. 200 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/289939]
-
3.4, 4.2, 6.7 alin. (4) și art. 2 alin. (1) din Procedura de implementare a schemei de ajutor de stat, prevăzută în anexa ce face parte integrantă din Ordinul ministrului economiei, antreprenoriatului și turismului nr. 991/14.06.2021, criticile de nelegalitate vizează pretinsa încălcare a normelor de tehnică legislativă, reclamanta apreciind că prevederile contestate din Ordinul nr. 991/2021 adaugă nepermis la actul normativ cu forță juridică superioară în executarea căruia a fost emis ordinul, respectiv la dispozițiile OUG nr. 224/2020. Textele legale în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 200 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/289939]
-
Expunerea succintă a procesului 10. Prin acțiunea introductivă, reclamantul, persoană fizică, a solicitat în contradictoriu cu pârâta, persoană juridică, obligarea acesteia la plata sumei de 10.000 de euro reprezentând daune morale și compensatorii pentru prejudiciul creat, ca urmare a unor pretinse acțiuni necorespunzătoare ale pârâtei, ce au fost considerate a se subsuma noțiunii de hărțuire. ... 11. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin Sentința civilă nr. 7.679/2022 de la 13 decembrie 2022, a admis în
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
materiei litigiului. ... 151. Spre exemplu, instanța europeană a regăsit „baza legală“ în modul obișnuit de administrare a probelor într-o procedură de divorț, probe care erau supuse unui regim juridic particular prin dispozițiile Codului civil francez, în sensul că faptele pretinse puteau fi dovedite prin orice mijloc de probă, deși se prevedea, în același timp, că nu pot fi folosite probe obținute prin violarea domiciliului sau prin atingerea ilicită a intimității vieții private (hotărârea din Cauza L.L. împotriva Franței, paragraful 35
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
exercitarea liberă a dreptului de acces la justiție, ci doar îl condiționează de respectarea acestuia. În acest sens, precizează, de asemenea, că accesul liber la justiție semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanțele judecătorești pentru apărarea drepturilor sau libertăților pretins încălcate, iar nu faptul că dreptul de acces la justiție nu poate fi supus niciunei condiționări. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: 7. Prin deciziile civile nr. 1.067/A din 25 iunie 2019, nr. 1.193A din 10
DECIZIA nr. 345 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290976]
-
de acces la justiție nu poate fi supus niciunei condiționări (Decizia nr. 113 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 23 mai 2016, paragraful 23). ... 25. Totodată, nu poate fi reținută nici pretinsa încălcare a dreptului de proprietate privată, întrucât, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 45 din 14 octombrie 2019 privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 35 alin.
DECIZIA nr. 345 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290976]
-
hotărârii judecătorești considerate defavorabilă (a se vedea Decizia nr. 572 din 3 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1144 din 19 decembrie 2005). ... 17. Aceste considerente sunt aplicabile mutatis mutandis și în ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, întrucât acesta, astfel cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 480 din 18 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 226 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289979]
-
învestită în mod gratuit (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 457 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 14 octombrie 2019, paragraful 21) și, prin urmare, nu se poate reține pretinsa încălcare a acestor dispoziții constituționale. ... 19. În ceea ce privește dispozițiile art. 56 alin. (1) din Constituție, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că instituirea taxei judiciare de timbru este o aplicare a principiului consacrat de aceste prevederi
DECIZIA nr. 357 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290009]
-
că procedura de judecată este prevăzută de lege, astfel încât stabilirea cazurilor în care se restituie taxele judiciare de timbru este de competența legiuitorului (Decizia nr. 283 din 10 mai 2016, precitată, paragraful 15). Ca atare, nu se poate reține pretinsa încălcare a art. 56 alin. (1) din Constituție. ... 20. În ceea ce privește dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că, potrivit jurisprudenței sale dezvoltate în dinamica controlului de constituționalitate, acestea nu au
DECIZIA nr. 357 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290009]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 31 ianuarie 2014, și Decizia nr. 638 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015). ... 42. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dreptului la muncă, garantat de art. 41 alin. (1) din Constituție, devin incidente considerentele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, precitată, la care s-a făcut mai sus referire, prin care aceasta
DECIZIA nr. 39 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282006]
-
mai 2017 (Decizia nr. 615 din 24 noiembrie 2022, paragraful 26). Aceste considerente sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să conducă la schimbarea jurisprudenței, astfel că nu se poate reține pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 4, art. 16 și art. 147, invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate. ... 18. De altfel, cu privire la critica referitoare la principiul egalității și la o pretinsă discriminare prin prisma unor situații create ca
DECIZIA nr. 562 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284092]
-
conserva drepturi asupra bunului, similare ipotecilor, astfel cum prevede acest din urmă articol menționat. Prin urmare, acest tip de contract este considerat ca fiind executat în totalitate, nemaifiind supus operațiunii denunțării. ... 14. Față de această împrejurare, critica de neconstituționalitate vizează pretinsa încălcare a dreptului de proprietate privată prin forțarea creditorului să participe la o procedură colectivă cu scopul satisfacerii creanței sale, nefiind păstrat un just raport între interesele generale și cele particulare, astfel că modalitatea de reglementare prin normele criticate este
DECIZIA nr. 571 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284093]
-
de ipoteza normei juridice criticate (Decizia nr. 268 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 1 iulie 2014, paragraful 33, și Decizia nr. 394 din 4 iulie 2023, precitată), Curtea observă că pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) și ale art. 31 alin. (1) din Constituție nu poate fi reținută. ... 32. De asemenea, Curtea a statuat că datele comunicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, potrivit prevederilor art. 5 alin.
DECIZIA nr. 577 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284094]
-
al creanțelor bugetare pentru ca debitorii să poată apela la procedura prevăzută de Legea nr. 85/2014. În contextul criticilor de neconstituționalitate este menționată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia principiilor pretins încălcate de dispozițiile criticate. ... 13. Curtea de Apel Timișoara - Secția a II-a civilă, în Dosarul Curții Constituționale nr. 3.009D/2019, opinează că prevederile criticate sunt contrare principiului egalității, prin prisma accesului liber la justiție, întrucât creează discriminare între debitori, unora
DECIZIA nr. 479 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284135]
-
din 6 ianuarie 2012, instanța de contencios constituțional a reținut că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă, ce va cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un
DECIZIA nr. 47 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282973]
-
nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă, ce va cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un
DECIZIA nr. 27 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283472]