1,759 matches
-
până-n Omul, colan de munți se tot înșiră, / Cu late cefe sprijinite în cintra cerurilor goale”, când dinamice, fremătătoare, ca în Nori de vară. Descripția își însușește tehnici epice și cinematografice, proiectând elementele într-o învălmășire fantastică, analoagă celei din Prigoana lui Tudor Arghezi: „Sosesc cirezile de nori în goană [...]. / Buhai cu zimbri, junci cu vaci cât malul. / Și-nchise în oborul cerurilor late, / Năvalnicele boaite / Bălțate, negre ori țintate, / Se îmbulzesc și suflă-nspăimântate / Ca la vederea unei haite... Se
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Ștefănescu, Certitudini subiective, JL, 1995, 21-24; Anania, Rotonda, 216-234; Pop, Recapitulări, 66-78; Ion Simuț, Revizuiri, I, București, 1995, 275-298; Constantin Miu, Proza religioasă a lui Voiculescu și Arghezi, CL, 1996, 4; Roxana Sorescu, Un unghi de vedere, LCF, 1996, 30; Prigoana. Documente ale procesului C. Noica, C. Pillat, N. Steinhardt, A. Acterian, S. Al-George, Al. O. Teodoreanu etc., București, 1996, 295-299, 336-346, 352-355, 454-457, 463-466, passim; Florentin Popescu, V. Voiculescu la Pârscov, Buzău, 1996; Adrian Voica, Etape în afirmarea sonetului românesc
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
interioară”, sustine et abstine, sua (fără) aliena - iată câteva metode de evitare a „nebuniei lumii” de către acești noi admiratori ai Porticului Pictat. Este greu de crezut că renumele de înțelepți ai neostoicilor nu-i influența pe creștinii din Imperiu supuși prigoanelor de tot felul. De-a lungul întregului al doilea veac și după sosirea migratorilor, creștinii au adoptat numeroase soluții stoice pentru a evita anomia și silniciile. Dar fără raționalitatea poruncitoare, imperor, a stoicilor, ci cu misticismul sans rivages, cu evlavia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
București. Popescu-Neveanu, P. (1978), Dicționar de psihologie, Albatros, București. Rouquette, M.-L. (2001), „Despre o categorie particulară de reprezentări sociale în psihologia politică”, Psihologia socială, 8, pp. 6-11. Selejan, A. (1992), Trădarea intelectualilor, Transpres, Sibiu. Selejan, A. (1993), Reeducare și prigoană. România în timpul primului război cultural, Traspres, Sibiu. Sicoe, F. (1992), Tratat asupra cozii, Editura Fundației Culturale Române, București. Viața universitară în comunism. O perspectivă psihosociologică1tc "Via]a universitar\ în comunism. O perspectiv\ psihosociologic\1" Andrei Cosmovicitc "Andrei Cosmovici" În anii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
regionale (apoi comitetele județene) de partid, sesizate de organele Securității sau direct de informatori. Dacă la început motivul principal l-a constituit legătura cu mișcările naționaliste și rasiste, treptat au intervenit și alte criterii. Astfel, procesul PNȚ (1947) a declanșat prigoana membrilor sau simpatizanților partidelor istorice (PNȚ, PNL și aripa lui Titel Petrescu din Partidul Social-Democrat). O dată cu naționalizarea industriei (1948), au fost prigoniți profesorii cu proprietăți industriale, iar în anul 1949, când au fost expropriate moșiile, au fost avuți în vedere
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în perioada ocupației sovietice a Bucovinei. De altfel, acum P. se refugiază la București, continuându-și activitatea literară și jurnalistică la „Cuvântul”, precum și la alte publicații de extrema dreaptă. După rebeliunea legionară din ianuarie 1941, spre a se salva de prigoana antonesciană, își lasă soția și copiii în țară, trece singur în Polonia, unde este arestat și dus la Rostock, lucrând în fabrici de avioane până în decembrie 1942, când este internat în lagărul de la Buchenwald. În etapa petrecută la Rostock a
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
află și cele consacrate suferinței și umilințelor trăite de fețele bisericești: Sânge pe râul Doamnei (1992), Caidul. Nuvelele adolescenței în temnițele comuniste (1992), Martiriul Bisericii Ortodoxe Române (1994), Preoți în cătușe (1997, în colaborare cu Irineu Slătineanu). Stăruința în relevarea prigoanei împotriva preoților nu este întâmplătoare. Înfățișând torturile săvârșite de torționarii atei din închisorile comuniste, R. sugerează asemănarea cu torturarea martirilor creștinismului, ceea ce - spune autorul - „transformă un capitol al istoriei vechi a creștinismului într-o realitate contemporană, după cum transformă un capitol
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
autorul - „transformă un capitol al istoriei vechi a creștinismului într-o realitate contemporană, după cum transformă un capitol al istoriei contemporane într-unul al istoriei sacre”. Familiarizat cu tot ce s-a scris în exil și în țară despre detenția și prigoana comunistă, R. realizează în 1998 o lucrare insolită, Istoria literaturii române de detenție, în două volume intitulate Memorialistica reeducărilor și Mărturisirea colaborării, unde sunt prezentate într-o viziune proprie contribuții memorialistice și de ficțiune. În acest imens material narativ sau
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
o metonimie până la un punct legitimă, întreaga perioadă. Repere bibliografice: Lucrările Primului Congres al Scriitorilor din RPR. 18-23 iunie 1956, București, 1956; Ana Selejan, România în timpul primului război cultural (1944-1948), vol. I: Trădarea intelectualilor, Sibiu, 1992, vol. II: Reeducare și prigoană, Sibiu, 1993; Ana Selejan, Literatura în totalitarism, [I-VI], Sibiu, București, 1994-2000; Poezia unei religii politice. Patru decenii de agitație și propagandă, îngr. și introd. Eugen Negrici, București, 1995; M. Nițescu, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, îngr. M. Ciurdariu, București
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
publicist, poet și dramaturg. Este al doilea din cei șase copii ai Constanței (n. Constantinescu) și ai lui Ștefan Lemnaru, agricultor și mulți ani primar al comunei. Patronimicul Lemnaru vine de la strămoșii săi, luptători de-ai lui Horea, fugiți de prigoana chezaro-crăiască și nemeșească și așezați la Sălciile, unde s-au îndeletnicit cu meșteșugul prelucrării lemnului. Generațiile familiei sale au fost prinse în vârtejul istoriei. Bunicul, Radu Lemnaru, a fost luptător în Războiul pentru Independență din 1877, iar tatăl, combatant în
RADULESCU-LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
București, 1961; Mihai Novicov, Literatura și viața, București, 1965; R. Robin, Le Réalisme socialiste. Une esthétique impossible, Paris, 1986; Ierunca, Românește, 83-147; Ana Selejan, România în timpul primului război cultural (1944-1948), vol. I: Trădarea intelectualilor, Sibiu, 1992, vol. II: Reeducare și prigoană, Sibiu, 1993; Ana Selejan, Literatura în totalitarism, [I-VI], Sibiu, București, 1994-2000; Poezia unei religii politice. Patru decenii de agitație și propagandă, îngr. și introd. Eugen Negrici, București, 1995; Nițescu, Proletcultismul, passim; Marin Radu Mocanu, Cazarma scriitorilor, București, 1998; Michel
REALISM SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
dar animată de voință și omenie, sau Annemaria, din nuvela omonimă, care pe fondul traiului plin de privațiuni din Germania sfârșitului de război, îndrăgostită, se sinucide când e bănuită de infidelitate. Alteori, povestea de dragoste se împletește cu lupta împotriva prigoanei instituite de dictaturile de tot felul (antonesciană, în Într-o noapte de toamnă, sau comunistă, în La capătul drumului). Străbătute de patriotism și de aversiune față de regimul stalinist sunt și prozele din Cetăți sfărâmate. Povestirea Dubla crimă de pe strada Speranței
NOVAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
Scrie totodată versuri, dovedindu-se receptiv la mai toate tendințele liricii din primele decenii ale secolului al XX-lea; debutul editorial îl reprezintă volumul de poezii Der Wolkenreiter (1938). În timpul celui de-al doilea război mondial, K. are de suferit prigoana la care erau supuși toți conaționalii săi evrei din Bucovina: este deportat, în vara anului 1942, în Transnistria și închis în mai multe lagăre. Abia în primăvara anului 1944, înaintarea armatelor sovietice îi permite întoarcerea la Cernăuți. Cele trăite în
KITTNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287718_a_289047]
-
despre sfințenie, adevăr și dreptate. Nu toți au lepădat credința în cuvintele neînțelese ale Mântuitorului: „Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este împărăția cerurilor”. Vor putea însă niște simpli salariați ai statului să accepte cu seninătate o eventuală prigoană „pentru dreptate”? Vor îmbrățișa ei crucea pentru împărăția cerurilor? Va putea oare Biserica să ridice răspicat vocea înainte de a fi făcut curățenie în propria ei ogradă? Ecouri balcanicetc "Ecouri balcanice" România rămâne leagănul de vis - și visul din leagăn - al
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
2007 Notă la a doua ediție Spre onoarea ei, Editura Cartea Românească continuă actul de restituire culturală prin această retipărire, act Început În 2005 prin reeditarea cărților mele care investigau literatura postbelică din răstimpul 1944-1948: Trădarea intelectualilor și Reeducare și prigoană, apărute În primă ediție În 1992 respectiv 1993, restituire care urmărește repunerea În circuitul informării, pentru alt public, pentru altă generație de căutători ai adevărului, Într-un ritm editorial mai susținut, și a celorlalte cinci cărți despre totalitarismul literar românesc
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Jean Al. Steriade, iar membrii corespondenți fuseseră numiți: Al. Graur, P. Panaitescu Perpessicius, David Prodan și Al. Zambaccian. Societatea Scriitorilor din România (S.S.D.R.) avea, din decembrie 1947, primul președinte numit și nu ales: pe Zaharia Stancu; cartea mea Reeducare și prigoană (1993) a dezvăluit combativitatea tânărului președinte precum și implicarea acestui organism În acțiunea de Înregimentare declarată, efectivă și afectivă a membrilor ei, În frontul ideologizării actului literar. Nu e de mirare, așadar, e firesc chiar, ca pentru aceste două foruri „răsplata
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ferm condeiele lor În marele front (Ă) pentru construirea socialismului”. Combativitatea lui Geo Dumitrescu intransigentul ideolog al revistei Flacăra cu care acesta a analizat fenomenul cultural românesc pe Întreg parcursul anului 1948, după cum am arătat În cartea mea Reeducare și prigoană, va fi și mai eficientă, mai percutantă căci va veni din Însăși inima breslei. Dar să-i citim argumentația: „În cele două săptămâni scurse, secțiile de creație ale Societății Scriitorilor din RPR au luat ființă și au trecut la activitate
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ei, cui datorează poporul nostru muncitor exercitarea dreptului său de a-și făuri o viață fericită (Ă). Partidul clasei muncitoare, Partidul Comunist Român, mobilizatorul, conducătorul și organizatorul luptei de eliberare era ținut În afara protecției legilor și supus celor mai violente prigoane. Lovind partidul, guvernele de capitaliști și moșieri, slugi plecate ale capitalismului internațional, țineau deopotrivă să Împiedice poporul muncitor de a cunoaște marile transformări survenite În imediata apropiere, În Țara Socialismului Biruitor, după victoria Marii Revoluții din Octombrie. Adevărul despre Uniunea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În nr. 165, 2 dec: A.Ciurunga. - Casa Scânteii; - În nr. 167, 168, 20dec: A.Ciurunga. - Șaptezeci de ani; - În nr. 169, 30 dec: A.Ciurunga. - Anul nou; Petre Solomon. - Cântec pentru Republica mea. 26. Vezi cartea mea. - Reeducare și prigoană, Sibiu, 1993. 27. Ovid S. Crohmălniceanu. - Critică și criticism. În: Contemporanul, IV, nr. l19, 14 ian.1949. J. Popper. - Primăvara poeziei. În: Flacăra, II, nr. 17 (69), 30 apr. Geo Șerban - Literatura Închisorilor și lagărelor. Ibidem, nr. l4 (66), 9
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Balșaia Sovetskaia Ențiclopedia. 51 vol. Ediția a 2-a. Moscova, 1955, vol. 35, p. 30-31; A. Jdanov, Raport asupra revistelor „Zvezda” și „Leningrad”, București, Editura PMR, 1947; *** Lenin despre literatură, București, Editura PMR, 1948; Ana Selejan, Trădarea intelectualilor, Reeducare și prigoană, Sibiu, 1992; 1993 și București, 2005; Ana Selejan, Poezia românească În tranziție (1944-1948). București: Editura Cartea românească, 2007. Realismul socialist (RS) În forma sa cea mai acută, mai specifică și mai bine delimitată „estetic” (recte ideologic) RS se circumscrie generației
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
deținuților și condamnat la moarte. A fost executat la Jilava pe 17 decembrie 1954. Kerop Keropeian (pr. Papken Keropeian)1tc " Kerop Keropeian (pr. Papken Keropeian)1" Kerop Keropeian era al doilea fiu al protoereului Nerses Keropeian, stabilit în România după prigoana suferită de poporul armean în 1915. Kerop, născut în 1893, în Bardizag (Armenia bizantină), a fost hirotonit preot pe 13 septembrie 1936, devenind părintele Papken Keropeian 2. A fost preot paroh în Focșani, Bălți și Constanța, însă a fost caterisit
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
primul Institut de fete române (209 eleve) la Odessa (cu patru clase primare și șase de liceu), unde optzeci și cinci de profesori români din această provincie au putut preda în limba lor maternă, după ce ani de-a rândul suferiseră prigoana regimului sovietic. Scopul urmărit era scoaterea de sub influența ideologiei totalitare a noii generații de fete și educarea lor în spiritul religiei ortodoxe și al valorilor civilizației moderne 2. O altă importantă organizație, aflată și ea sub îndrumarea Consiliului de Patronaj
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
et pour défendre la famille et la société. Arhivele Naționale ale României, Fond Familial Cantacuzino, dosar 102, filele 1-3. 11TC "11" Rezultatul alegerilortc "Rezultatul alegerilor" Rezultatul alegerilor parlamentare de la 1 iunie, desigur că-l cunoașteți cu toatele. Cu toată teroarea și prigoana dezlănțuită de agenții guvernului în contra candidaților și partizanilor noștri, cu toate că sate întregi - bănuite că ar vota cu partidul social-democrat - au fost pur și simplu oprite de a merge la vot, cu toate piedicile întâmpinate de cei care erau bănuiți că
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
drăgălașa primăvară” „desfată”, ca într-un pastel, ce se presimte, al unui mai stângaci Alecsandri; A. inventariază, nu fără anume grație, păsări și flori, fructe, unelte și semințe, un duh antonpannesc animă, pe alocuri, un început de lirică sentențioasă. Peripeții, prigoane, jocuri ale întâmplării mențin suspansul și imprimă suflu epic, în ultima, și cea mai izbutită poate, dintre cărțile antume ce poartă semnătura scriitorului: Istoria lui Sofronim și a Haritei cei frumoase, fiicei lui Aristef, mai marelui din Milet (1821). Stilul
AARON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
senzațional, „Bilete de papagal”, 1928, 162; Tudor Teodorescu Braniște, Fox, „Cinci zile printre leproși”, ADV, 1929, 13 888; Geo Bogza, Cu d. Brunea-Fox de vorbă despre reportaj, VRA, 1934, 342; L. [I. Ludo], „Orașul măcelului, „Răspântia”, 1945, 5; M. Sevastos, Prigoană hitleristă, „Torța”, 1945, 7; B. Elvin, F. Brunea-Fox, „Hârca piratului”, VR, 1958, 3; George Macovescu, Farmecul pământului, Cluj-Napoca, 1977, 62-63; Sânziana Pop, Propuneri pentru paradis, Iași, 1975, 83-94; Geo Bogza, Paznic de far, București, 1974, 509-511; Sașa Pană, Născut în
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]