240,120 matches
-
intens tovărășia în decembrie același an; se apropie de Eugénio d "Ors, pe care ăl considera un afin; reușește o întălnire la Madrid, în casa lui Busuioceanu, cu Ortega y Gasset, pentru a-i propune traducerea în limba română a principalelor lui opere (7 noiembrie 1942); la Paris, unde călătorește în mod special, ăi cunoaște în fine personal pe Cocteau, pe Paul Morand și mai ales pe Georges Dumézil (16 noiembrie 1943). Fără să o spună nimănui, fără să se confeseze
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
dintre tragedia personală și tragedia unui întreg popor, a celui român; se transformă, cu toate că involuntar, într-unul dintre cele mai pasionante și mai reușite "romane " ale lui Mircea Eliade. Faptul că el însuși joacă rolul unuia dintre cei doi eroi principali nu diminuează interesul textului, dimpotrivă: prozatorul Eliade ăl prezintă, cu o mănă sigură, pe eroul de roman Eliade, surprinzăndu-i acestuia nu doar suferința sinceră, ci și ambiguitățile, lașitatea funciară, snobismul, mondenitatea vinovată (vezi episodul plecării absolut inutile la un congres
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
dominați de eros, însă el nu se constituie ca singura trăsătură. Iată portretul interior al lui Mihai Aspru: “E voluntar, inteligent, stăruitor, susceptibil, e mândru și egoist, pare însuflețit câteodată numai de gândul parvenirii, dar obsesia erotică e totuși resortul principal”. Cu totul alt fel îi apare Tănase Scatiu, “omul-căpușă, care se umflă pe măsură ce victima se sleiește de putere” și mai ales Dinu Păturică, având un relief mult mai accentuat. Acesta pare pus în mișcare de un suflu demonic, “spurcă tot
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
atinsă parțial și, din cînd în cînd, de orice lucrător destoinic, dar cu plenitudine neîmpărțită abia de marii artiști”. Adevărul este că afirmația lui Vianu din Prefața... din 1939, după care ideea artei ca formă perfectă a muncii reprezintă expresia principală a filozofiei artei din Estetica, că această idee se află în centrul tratatului, nu are acoperire în textul acestuia. Numai așa se explică de ce nici un recenzent, chiar autorii celor mai elogioase cronici (P. Comarnescu, Edgar Papu, Al. Dima - ultimii doi
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
înțeleasă: Nu-ți convine, n-ai decât. Același lucru, pe alte coordonate și paralele, se întâmplă cu muncitorii români plecați să lucreze peste hotare. Să fi ajuns noi, românii, un popor de mână ieftină de lucru? Pe de altă parte, principala cauză a stagnării noastre în șiragul de tunele este - retoric - invocată ca fiind lenevia. Congenitală, balcanică, mioritică, cinică, veche, cum o fi. Mai subtilă totuși, aș zice, de genul: "Sarea-i bună la fiertură/ însă nu peste măsură". Indiferentă la
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
Reporter 8 Mile în Delta Dunării Un soi de variantă autohtonă a filmului 8 Mile (cu celebrul Eminem în rolul principal) s-a derulat în perioada 12-18 mai în localitatea Sfîntu Gheorghe din Delta Dunării. Unsprezece poeți rămași în competiție (din 67 înscriși inițial) în urma preselecției s-au duelat în rime vreme de o săptămînă în acest capăt de țară unde
Festivalul de poezie "Prometheus" by Reporter () [Corola-journal/Imaginative/13836_a_15161]
-
pentru desemnarea cîștigătorilor să fie luate în calcul doar producții realizate la fața locului. În felul acesta avantajați au fost poeții spontani, cei care pot crea oricînd și în orice condiții, în detrimentul celor cu o fază de elaborare mai lentă. Principala probă a concursului a constat în redactarea de către concurenți a cîte unui poem care se cuprindă în mod obligatoriu patru din următoarele șase cuvinte: „sîrmă", „doagă", „clopot", „imponderabilitate", „dragoste" și „obrăznicie". În plus, fiecare concurent a trebuit să-și elaboreze
Festivalul de poezie "Prometheus" by Reporter () [Corola-journal/Imaginative/13836_a_15161]
-
fost ieșeanul Dan Sociu, care a tratat însă cu o oarecare frivolitate poemul din concurs. Creația sa, excesiv de conjuncturală, a făcut ca în final el să obțină doar o mențiune (locul 4), deși poemele din faza preliminară îl recomandau ca principal favorit. O altă mențiune a obținut pictorul Doru Drăgoi care a avut inspirația de a realiza și ilustrația la poemul pe care l-a elaborat. Premianții propriu-ziși - cei care au obținut și bani - au fost Teodor Dună din București - locul
Festivalul de poezie "Prometheus" by Reporter () [Corola-journal/Imaginative/13836_a_15161]
-
steagurile sovietice roșii, fluturînd în vînt. Acestea erau imaginile obișnuite, practic, pe fiecare stradă din oraș, la fel ca si afișele și stindardele de tot felul, care repetau, pînă la sațietate lozincile de propagandă ale noului nostru paradis. Pe arterele principale, muzica obligatorie urlă de dimineață pînă seara. Mi-am dat seama, cu groază, cît de imuni devenisem la această vulgaritate atotstapinitoare. La început, fusese de nesuportat. Acum se părea că ne obișnuisem cu ea, deși în adîncul inimilor noastre se
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
elevii vor participa cu mai mult entuziasm la ore. Micul tratat al profesorului Solomon Marcus este el însuși un amestec bine dozat de ludic și grav, de informație, creativitate și amuzament. Homo ludens este privit în cîteva dintre ipostazele sale principale. De la jocurile hazardului la jocul de șah, de la jocurile eredității la jocurile sportive (fotbalul și tenisul), totul este pus "sub lupă" și transformat în învățătură ușor asimilabilă. Binecunoscut pentru modul convingător în care a prezentat întotdeauna apropierea dintre literatură și
LECTURI LA ZI by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13838_a_15163]
-
un post de radio, sau vreo fotografie de epocă, cu un imobil familiar, dar pus parcă într-un context straniu, să-ți umple sufletul cu o emoție greu de exprimat în cuvinte. Diabolizat, din rațiuni politice, în perioada comunistă, devenit principalul reper de civilizație al partidelor istorice, resuscitate după decembrie 1989, Bucureștiul interbelic este pentru mulți din cei de azi o realitate difuză, ca o adiere discretă de parfum purtată de ritmurile melodiilor (și ele redescoperite) lui Jean Moscopol. În decursul
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
cinematografia se afla la începuturile sale, de abia se introdusese sonorul) numărul revistelor culturale era mai mare, iar difuzarea lor se făcea mult mai eficient decît astăzi. În plus, existau librării străine ( Hachette, de exemplu) care difuzau cărți tipărite în principalele țări europene. Constată amar, Ioana Pârvulescu: „Suprapunînd harta culturală a Bucureștiului de odinioară peste cea de acum, începînd cu chioșcurile unde se vindeau reviste culturale și încheind, să spunem, cu sălile de teatru și de cinema, golurile sînt, contrar așteptărilor
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
București (1963-’64) și apoi din nou pedagog la Piatra Albă (1964-’65), în fine, licențiat al Facultății de Filosofie din București (1972), el rămîne autorul celor mai grotești proze cu muncitori din istoria literaturii române. Puse cap la cap, principalele surse bio-bibliografice (Marian Popa - Dicționar de literatură română contemporană, ediția a doua, București, Albatros, 1977; Mircea Iorgulescu - Scriitori tineri contemporani, București, Eminescu, 1978; Virgil Ierunca, - "Un nou scriitor contestatar: Alexandru Monciu-Sudinski", în Limite, nr. 28-29/decembrie 1979, reluat în volumul
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
visător, stîsngaci și plin de spaime într-o lume fluidă, care conține moartea" (Marta Petreu, citat din fișa de dicționar). La capătul liniei 9, gradează obsesiv semnale rău-prevestitoare, în lumea pestriță și coborîtă a periferiei în bîlciul căreia evadează personajul principal. Lumea aceasta e populată de făpturi de Infern (cum e omul bou, de a cărui privire Veniamin nu reușește să scape). In aer se adună grele premoniții - Veniamin devine mirele unei demonice și grotești păpuși de cîrpă, în același timp
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]
-
ascuțit pe nervi. De asta pune, la un moment dat, pe un personaj secundar să spună " Aici numai cravașa poate să ajute, altfel n-ai cum s-o scoți la capăt cu creatura asta." Să nu uităm că Rogojin, complice principal al autorului, o snopește, literalmente, în bătaie! Bravo, Rogojin! Să fim atenți, foarte atenți la tot ce spune Ippolit! "...nu pot nici să-l iubesc și nici să-l respect pe prinț..." * "...un sfredel...", "...un hîrb de tuse...", "...sinucigaș ratat
“Sinucigaș ratat, bășică de fiere spartă pe două picioare” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13979_a_15304]
-
s-a ocupat un singur autor. Se cuvine iarăși remarcat efortul de concentrare a datelor, ce vin dinspre domenii extrem de diferite. Schimbări de domni, de regim, războaie, cutremure și incendii, zidiri sau refaceri de biserici, legi trecute prin Cameră, înființarea principalelor instituții ale țării - acestea sînt genul de evenimente selectate de autor pentru a fi prezentate în carte. O istorie cunoscută sau mai puțin cunoscută, oricum una „oficială" și „mare". Dar alături de aceasta apar, ridicate la rangul de eveniment, întîmplări și
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
de joc, iaurt, bragă, gogoși, găini vii și curci, fluiere, răcoritoare ( "șampanie"), fărașe, grătare, găleți, sticlărie, violete, cocaină. Vînzătorii ambulanți sînt cele mai cunoscute figuri anonime ale Capitalei. Îi poți urmări pe timp și pe anotimp. În zori, de la sediile principalelor gazete de dimineață se risipesc, ca gîngăniile, în toate direcțiile, micii vînzători de ziare, cu mari pachete legate cu sfoară, sub braț. Le vor împărți fiecare într-un perimetru precis delimitat, toată săptămîna, tot anul și în orice sezon. În
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
duce înapoi în Japonia secolului al XIX-lea, dar Japonia însăși a fost prea scumpă pentru toate filmările. Așa că, tot ce s-a putut transfera se filmează în Noua Zeelandă, iar frumosul Taranaki joacă rolul lui Fujiyama. Tom Cruise deține rolul principal, un soldat american, veteran al războiului civil, iar pentru diversele bătălii vor sosi special cîteva sute de japonezi. (Cota asiatică a imigranților este totuși prea mică pentru a alcătui o armată japoneză convingătoare). Felul cum își petrece Tom Cruise cele
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
toată dovada mișcării neîntrerupte a celor care se plimbau cu nonșalanță de colo pînă colo, într-o agreabilă desfătare. Toată lumea părea fericită și poate că și era, altfel cum s-ar fi explicat populația atît de densă care umplea strada principală. Acesta era Bucureștiul anilor în care am poposit, după așezarea mea definitivă în capitala țării. De atunci Calea Victoriei își păstrase același caracter monden. Într-o zi însorită E. Lovinescu mi-a propus să vizităm faimoasa tipografie Socec unde se tipăreau
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
de formidabil. III. M.H. Simionescu, Febra, jurnal. Cei 9 ani radiografiați în acest jurnal: 1963, 1964, 1965, 1966, 1967, 1968, 1969, 1970 și 1971 au o valoare documentară ieșită din comun. Abandonînd facultatea, autorul a lucrat în anii ’50 la principalul cotidian politic al vremii, Scînteia, iar spre sfîrșitul anilor ’60 a fost șef de cabinet al lui Dumitru Popescu, la Comitetul Central. Deși încifrat pe alocuri, căci, asemenea tuturor, MHS-ul se temea de sistemul de represiune comunist (lui D.
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
că, instinctiv, Sebastian simțea un sprijin la mentorul Sburătorului, deși hipersensibilitatea lui detectează, pe nedrept, "o mică trăsătură antisemită, prinsă în treacăt", la interlocutorul său. Agendele o infirmă clar. De altfel acesta este, pentru un cititor sistematic de jurnale, meritul principal al existenței acestor Agende: acoperind o perioadă lungă și de timp, spre sfîrșit extrem de tulbure, intră în dialog cu jurnalele lui Sebastian, Gala Galaction, Jeni Acterian, Camil Petrescu etc. Din toate aceste adevăruri subiective și relative, imaginea acelor ani se
JE EST UN AUTRE - Seninătatea destrămată by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14257_a_15582]
-
Tudor Arghezi, despre al cărui colaboraționism s-a bătut atâta monedă, a fost, în epoca de care vorbim, mai degrabă un critic al noului regim, în articolele din "Jurnalul de dimineață" sau din"Adevărul". Această poziție a făcut din el principala țintă, dintre scriitori, a demascărilor proletcultiste, până la eliminarea din viața publică pentru aproape un deceniu.Dar este greu azi să pricepi după ce criterii erau alese victimele campaniilor pedepsitoare, din moment ce nici G. Călinescu, aflat, s-ar fi zis, în grațiile regimului
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
întâmplate 1), m-a făcut să-i dau, în sinea mea, dreptate domnului din Germania cu care călătorisem de dimineață: Bucureștii erau, cu siguranță, un oraș unde civilizația nu prinsese încă rădăcini; deodată însă, birja dădu colțul, intrând pe strada principală a orașului, și totul se schimbă. Magazine strălucitoare se întreceau în a da străzii, printr-o excelentă iluminare cu gaz, un aspect cât mai sărbătoresc și mai frumos cu putință. Din două în două case vedeai o cafenea elegantă, plină
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
un oraș pe de-a-ntregul european. Prima mea plimbare, a doua zi de dimineață, întări în toate privințele impresia din ziua precedentă. Hotelul se afla pe Calea Victoriei, care taie orașul, cu cotituri ciudate, de la nord la sud și e artera principală pentru circulație. Era foarte bine pavată și deosebit de curată. Casele, care erau, în majoritate, din piatră deschisă la culoare, aveau un aer elegant, specific. Multele stiluri folosite se armonizau cu fizionomia neliniștită și variată a străzii. Era, aici, plin de
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
politică - extremistă, deplorabilă, culpabilizantă - nu a fost, probabil, atunci, luată prea mult în seamă de organizatori (polemicile de acum pentru actele de curaj de atunci nu mai au sens, iar serviciile speciale occidentale - anglo-americane - știau prea bine ce făceau). Faptul principal era acela de a trimite, în spatele frontului comunist, luptători anticomuniști care își sacrificau viața: aproape toți au fost prinși, judecați și executați - morți în lupta anticomunistă a Occidentului liber. Dl Neagu Djuvara contribuia la realizarea acestor eroice misiuni. Fără îndoială
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]