1,457 matches
-
tare. Mama și-a tras băiatul cât mai aproape, pentru a-l ocroti, făcându-i și lui același semn creștinesc, după care începu să povestească: Vara trecută, la noi în sat l-a trăsnit pe un om bătrân chiar în prispa casei. Trăsnetul a topit sârma de care era legat câinele. Bătrânul a murit pe loc. Câinele trăiește și acum, dar își trage păcatul cu el. E paralizat bietul animal. Merge mai mult pe burtă târându-și picioarele din spate. Un
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
căreia, într-o ogradă cu gard din schini și umbrită de un pâlc de pomi rămuroși , se ascundea între tufe de liliac, viță de vie și pomișoară ultima căsuță din bârne a satului din veacul al XIX-lea. Scundă, cu prispe mărginite de cerdac la intrare, păstra tipicul vechilor locuințe moldovenești pentru care lungul pridvor însemna locul de odihnă în după amiaza duminicilor de vară, unde cei din casă se adunau la o voroavă, ascultau citirile capului familiei, din vechi cărțulii
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de ceramică găsite prin gropi , ca și vechi scule gospodărești părăsite și țesături migălite la stative și gherghefuri, de străbunicele plecate în lumea umbrelor. Rânduite, la început, pe mesele din casă ca niște podoabe de preț, năpădeau apoi cerdacul și prispele acoperite și transformate în săli muzeale. ... Convins de importanța descoperirilor a smonit și o a unei hotărâri guvernamentale privind eradicarea analfabetismului. Toată lumea trebuia să scrie, să citească și să facă toate cele patru operații aritmetice. Noi, copiii Buraga, aveam cunoștințe
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de la genunchi mai jos, pînă la oușoare“. ,, Cu durligele goale “ însamnă ,, îmbrăcat numai în cămeșă“, fără izmene. Dicționarul Limbii Romîne Moderne scrie: ,,Cu durligele goale sau în durligi = cu picioarele golașe; desculț “. Noi zicem: nu e adevărat, ,, ...au ieșit pe prispe copii bălani numai în durlige “ - scrie Sadoveanu, înțelegîndu se că durlige vor fi fiind ceva de îmbrăcat ori de încălțat. De aici și pînă la greșală mai e un singur pas, pe care îl face Candrea: el crede că ,,durligi
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
e scrisă într-o tulburătore limbă de geneză, ,,Dăinuiri Dăneștene“, semnată Eugenia și Costache Buraga. Cei care am avut privilegiul să-l ascultăm vorbind în fața miilor de mărtuirii strînse în casa modavă de-o vîrstă cu nucii ce-i vegheză prispa, cu greu realizăm că o enciclopedie, o adevărată enciclopedie poate căpăta și chipul și sufletul unui semen de-al nostru, de-o vîrstă cu vremea, desprins parcă din frescele ctitoriilor voievodale ce-n loc de turle înalță în zare străvechi
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Buraga din Dăneștii Vasluiului sa concretizat în două importante și frumoase realizări: 1. Adunînd toată viața vestgii ale trecutului comunei, casa lui a devenit un adevărat muzeu, vizitat nu numai localnici. El locuiește acum într-o singură cămăruță, restul sălilor, prispa casei fiind ,,tapisate“ cu obiecte de arheologie, etnografie și cărți de specialitate. 2. A scris o carte unică în felul ei, ,,Dăinuiri dăneștene“ (apărută la Editura Junimea din Iași), rod atît al îndelungatelor sale investigații, cît și al unui talent
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
o pregătise de cu seară, și ieși în cerdac. Pentru o clipă se uită spre soare și avu impresia că se privesc ochi în ochi. Simți că i se înmoaie orice răutate din sufletul cercat de greutăți. Se așeză pe prispă de unde aruncă grăunțe pentru orătăniile care se s-au pus pe ciugulit. Apoi, se îndreptă spre grajdul cam dărăpănat unde doi boi bălțați adăstau. Rumegau leneși pentru a-și sătura foamea din mâna de fân pe care stăpânul le-o
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
poezii, publicate de tînărul poet înainte de 1870 și din care de-abia una singură, Din străinătate, îl atrage din nou, cu fire nevăzute, la Ipotești. Se cereau studiate toate descrierile cadrului ipoteștean, cu codrul, lacul, lunca, Stînca stearpă, izvorul cu prispa de brazde și "teiul sfînt", așa învăluite în lumea de basm a copilăriei sale și văzute de el cu ochi de poet. Și încă un motiv, ca să rîmînem în același cadru ipoteștean: pentru a dezlega problema pusă de Iubita de la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pe drumuri greșite. Intelectualii din Cucorăni citiseră poeziile lui Eminescu, dar le localizaseră la Cucorăni. Pentru ei, codrul de aramă era o pădurice de mesteceni de lîngă satul Cucorăni. Tot prin pădurea Cucorănilor s-ar fi aflînd și izvorul cu prispa cea de brazde, undeva pe unde fiecare le-a localizat cu fantezia. Unii, tot cu fantezia, au adăugat pe acolo o casă de pădurar, alții au stăruit pentru o casă a morarului Lăzărescu, care ar fi avut o fată frumoasă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Tot pe acolo trăia Chloris, zeița florilor, și Eol și Venus Anadyomene, iar în sat trăia împăratul cel cu trei fete frumoase-frumoase, că la soare te puteai uita, dar la ele "cam mai ba". Seara, ieșea și împăratul afară, pe prispă, să stea cu țara de vorbă. Plugușorul, așa cum l-a cules Eminescu, se aude în toate satele din împrejurimi, dar el l-a înregistrat la Ipotești. În partea finală, unde se trece la urătura propriu-zisă, poetul a folosit două inițiale
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fusese inspirată de Veronica Micle, ci de Casandra, la Ipotești, cu 13 ani înainte de această donație. Era dorința poetului de a se întîlni cu iubita, la izvorul din codrul Ipoteștiului, unde cunoscutul tei bătrîn, cu ramurile aplecate, acoperea izvorul și prispa de brazde, de alături. Acolo dorea el să stea, toată noaptea, îmbrățișat cu iubita, în timp ce peste ei or să cadă lin florile de tei. Cîteva lovituri politice l-au trezit intr-o cruntă realitate. La 3 iunie, prin Decret Domnesc
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
locul cel mai drag; lucru; mame; pe masă; melancolie; mereu; mică; mîncare caldă; Moldova; mulțumire; muncă; natal; nepot; nicăieri; niciodată; nori; ocrotire; oraș natal; oriunde; palat; paradis; patrimoniu; părinte; părintească; părinți; perfect; peșteră; Petroșani; pîine; plajă; plecat; plictiseală; plouă; primitoare; prispă; pro tv; puțin; rădăcini; reîntoarcere; relax; România; sanctuar; scriu; sensibilă; sentiment; sfînt; în siguranță; Smiley; stabilitate; stare de bine; stau; pe stradă; străinătate; sufletește; șah; școală; tata și mama; tată; televizor; temelie; Tîrgu-Mureș; TV; la țară; ușă; vara; vatră; veghe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de marcat; material; mătura; a mea; melancolie; melc; mică; milă; minunată; mîncare; moară; mobilă; modernă; Moldova; muște; neliniște; neobișnuită; nevastă; oameni; oaspete; obiect; obosit; ocrotire; odaie; optimist; Oradea; oraș; palat; patrimoniu; părinții; pensiune; perete; peste; plăcere; plină; pridvor; prietenoasă; primitor; prispă; proiectare; realizat; refugiu; sălaș; scop; scumpă; sfîntă; siguranță; singură; somnifer; soră; spațioasă; spațiu; stabilitate; stau; strajă; străină; tata; televizor; temelie; tindă; Tîrgu-Jiu; Tîrgu-Mureș; totul; trainică; trepte; țară; uliță; unire; uriașă; de vacanță; valoare; viitor; vila; vis; zid (1); 800/219
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
eu; există; faimă; floare; frigider; gard; găsit; geam; geantă; iarbă; in; interior; iod; lecție; liber; lucruri; lună; masa; mere; moale; motoare; nară; ne; negru; noi; nu; pentru eternitate; pentru; pepene; peron; piatră; picior; pînă; ploaie; podea; podium; poet; potecă; poziție; prispă; pulbere; pus pe ceva; pus; putere; rai; fără reacție; scară; sclav; se; somn; sora; spre; sprijin; stilou; stîncă; stînd; suflet; susținător; șa; trecere; trotuar; un; urcat; urmează ceva; valoare; vas; vatră; văz; vîrf; voi (1); 765/162/61/101/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
9); părintesc (7); hop (6); preș (6); trepte (6); bunica (5); casei (5); început (5); greutate (4); împiedicare (4); nivel (4); pas (4); casa părintească (3); foc(3); impediment (3); împiedica (3); împiedicat (3); loc (3); lovitură (3); mic (3); prispă (3); trec (3); ușa (3); acasă (2); așteptare (2); atenție (2); barieră (2); beton (2); cap (2); casa (2); căsătorie (2); covor (2); înălțime (2); de lemn (2); mireasă (2); nou (2); a păși (2); pășire (2); picior (2); punte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
relaxare (11); leneș (10); bancă (8); lenevi (6); liniștit (6); așeza (5); așezat (5); degeaba (5); fotoliu (5); oboseală (5); bunica (4); cuminte (4); pat (4); acasă (3); aștepta (3); așteptare (3); bătrînă (3); culcat (3); liniște (3); pauză (3); prispă (3); bine (2); canapea (2); a lenevi (2); lenevie (2); a locui (2); locui (2); obosit (2); odihnește (2); a se odihni (2); a te odihni (2); pierdere (2); plictiseală (2); plictisit (2); pe podea (2); relaxa (2); repaos (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
odihnesc; se odihnește; oră; la ore; pace; parc; în pat; pe pat; pe; piatră; piață; picioare; pierd timpul; pierde; pierdere de timp; pîndă; la pîndă; plăcut; plănui; a pleca; pleca; poartă; pod; podea; poet; poiană; a poposi; poposi; poposit; povestea; prispa; pe prispă; a privi; rămîne; reședință; larînd; rotile; rural; sat; saună; scaunul; sectă; serviciu; sfert; somn; pespate; spate; spunînd; a sta la sfat; a sta timpul în loc; stabilitate; stagna; stai; static; statornic; statornicie; staționa; stau; stă degeaba; stopare; suspans; șa
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
odihnește; oră; la ore; pace; parc; în pat; pe pat; pe; piatră; piață; picioare; pierd timpul; pierde; pierdere de timp; pîndă; la pîndă; plăcut; plănui; a pleca; pleca; poartă; pod; podea; poet; poiană; a poposi; poposi; poposit; povestea; prispa; pe prispă; a privi; rămîne; reședință; larînd; rotile; rural; sat; saună; scaunul; sectă; serviciu; sfert; somn; pespate; spate; spunînd; a sta la sfat; a sta timpul în loc; stabilitate; stagna; stai; static; statornic; statornicie; staționa; stau; stă degeaba; stopare; suspans; șa; șa (cal
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gard; glie; gratii; gravă; grea; greu; igrasie; implicare; important; indiferență; un început; începuturi; închegat; a întemeia; înțelegere; lemn; lipsă de încredere; lucru; lung; lungă; materie; mormînt; muncă; neclar; nord; nu; oaspete; oportunitate; optimist; pasăre; pămînt; perete; piatra; pietre; podea; prag; prispă; rădăcină fixă; răzbunare; reușită; robust; sat; sănătate; scîndură; siguranță; de sine stătător; slabă; social; sprijin; stabil; start; statornicie; stîlp; structură; sudare; supărare; tactică; teamă; temeinic; temelie; termină; topor; tot întreg; tradiții; trăinicie; se ține; urîțenie; valoare; vatră; veșnică; victorie; vîrf
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
iarnă; început; jăratic; lăcaș; liniște; locul natal; lungă; mălai; mama; mătură; mea; a mea; mediu rural; melancolie; meleag; mică; minunată; miros; Moldova; neprețuită; cu noroc; oală; paie; părinte; Patria; pază; pe; peisaj; pierdere; pîine pe vatră; poiene; povești; prag; pridvor; prispă; proprietate; răgaz; rural; la sat; săteni; satul meu; scaun; scumpă; soba bunicii; soldat; soră; soțului; speriat; străbună; strămoș; strămoșesc; șatră; tată; temelie; tradiții; turtă; țărănesc; unire; urîtă; vacanță; vătrai; de zahăr (1); 807/160/53/117/4 văduvă: singură (172
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sau pe unde ieșeau sufletele morților. Astfel, în scop apotropaic, se atârnau de horn "talismane" un cap de cocoș, o piele de șarpe, un rât de mistreț. 79 Legătura dintre lumea de afară și lumea din interior se făcea prin intermediul "prispei în horă", a "pragului" și a "ferestrei". Prispa, ca "spațiu mitic de tranziție", găzduia viața omului, de la naștere până la mormânt. Pragul casei, sub care se îngropau bani în timpul construcției, a devenit un spațiu de inițiere: ultimul născut (dintre alți copii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
scop apotropaic, se atârnau de horn "talismane" un cap de cocoș, o piele de șarpe, un rât de mistreț. 79 Legătura dintre lumea de afară și lumea din interior se făcea prin intermediul "prispei în horă", a "pragului" și a "ferestrei". Prispa, ca "spațiu mitic de tranziție", găzduia viața omului, de la naștere până la mormânt. Pragul casei, sub care se îngropau bani în timpul construcției, a devenit un spațiu de inițiere: ultimul născut (dintre alți copii morți la naștere) "se cumpănea cu un pietroi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
zi după naștere, moașa ia casa și locul în care s-a aflat copilul, păstrate, până atunci, într-o oală sau ciob, pune trei fire de piper, trei de tămâie, trei de usturoi și se îngroapă într-o "bortiță" sub prispă și tot în acel loc unde s-a îngropat casa se aruncă și apa în care s-a spălat prima oară copilul. 89 Majoritatea moașelor din Bucovina, imediat după ce au scăldat copilul și l-au înfășat, îl pun pe vatră
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
masă, datină moștenită de la romani 252. La huțuli, după naștere, moașa ("baba") îi dă mamei "holercă" (rachiu) fiartă cu unt de oaie, apoi o așază jos, pe podea, pe fân sau pe pământ. Pentru a vesti nașterea unui copil, pe prispă se așternea o velință, iar în fereastră se punea o carafă cu must de sfeclă. Pentru a dezlega casa de toate făcăturile, moașa deznoda toate lucrurile pe care le găsea în gospodărie.253 Pentru a-l feri de deochi, moașa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu bîta mai întîi, atunci aceea pe loc să o rupă și să ardă bîta aceea, că de nu, așa o va vrăciui*, că mai mult, orice vină va face, nu o va putea bate. Bătătură Să nu calci pe prispă pînă nu s-a usca lipitul*, că-i rău pentru bătătură. Cînd dai de tăvălitură* de cal și treci peste ea, să scuipi acolo, că nu mai faci bătătură la picioare. Cînd calci pe o tăvălitură de cal sau vezi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]