1,083 matches
-
ca un ideal vetust. Cele patru criterii caracteristice pentru l’amour courtois: vasalitatea umilă, eticheta, adulterul și religia iubirii apar parodiate în Povestirile din Canterbury în figura lui Avesalon, cel care nu poate dormi din cauza chinului dragostei, cântă ca o privighetoare, așa cum ar trebui să o facă toți îndrăgostiții, și i se adresează iubitei cu termeni desprinși parcă din Cântarea Cântărilor.30 Tendința medievală de a aprecia sau a devaloriza rolul femeii se înscrie în rândul altor contraste și dualități specifice
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o apere de orișice ponos.”985 Cresida mereu ezită dacă să-l accepte sau nu pe îndrăgostit în viața ei, și, în cele din urmă, se lasă convinsă mai mult de forțe externe: imaginea lui Troil călărind, cântecul de dragoste, privighetoarea, Pandar și șiretlicurile lui, decât de propria voință, pe care o părăsește în mâna atotputernicului destin. O percepem ca pe un personaj feminin labil, schimbător. Identificăm așadar indicii în text care anticipă evoluția ulterioară a femeii și nu mai fac
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este prezentă ca "viețuitoare chinuită care tinde spre ideal", cucul este "sfânt", cântecul lui fiind "de factură stihială, un limbaj complex, purtătorul unui mesaj tainic și subtil", mierla reprezintă dragostea, este o pasăre-mesager, turturica este o emblemă a "fidelității conjugale", privighetoarea este percepută ca un simbol al "artistului și al solitudinii creatore", ciocârlanul călăuzește, ciocănitoarea vestește vremea și știe secretul ierbii fiarelor, țarca este o pasăre vestitoare, iar gaița, cameleonică, gaia "se individualizează prin negarea apei", pupăza anulează opozițiile fundamentale, corbul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
zice tată, / Că ne-ai lăsat fără apă"; Cântă cucul pe pădure / Și n-are unde se pune, / Se pune pe-o rămurea, / Cu doi pui alături. / S-a dus cucul cel bătrân / Ș-a lăsat puii străini, / Da neagra privighetoare / Cara apă din izvoară / Și da la pui să nu moară."289 În imaginarul tradițional, cucul trece prin mai multe metamorfoze, de la pasărea prevestitoare de noroc sau de nenoroc, la pasărea ca mesager al sufletului: "Cucule de la pădure, / Du-te
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apoi greu să-l stăpînească: „Mulți au căzut de ascuțișul sabiei; dar nu așa de mulți ca cei ce au căzut din pricina limbii” (Septuaginta). Interesant cum acest lucru este valabil și pentru posibilitățile de limbaj din lumea animală: „De ce-i privighetoarea-n colivie? Din pricina limbii” (Ibn Yamin). * „Ce este cuvîntul, orice cuvînt? Nimic decît o rană a tăcerii.” (Lucian Blaga) Probabil deoarece „cuvîntul” silește „tăcerea” să se transforme, de exemplu, Într-un gest, Într-un crez, sau Într-un vis... * „Pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
atît ocupată cu aparența, Încît prea puțin Îi pasă de realitate”. Iar Machiavelli Încearcă să fie ceva mai concret: „Fiecare vede ceea ce pari; puțini simt cine ești, și acei puțini nu Îndrăznesc să se opună părerii celor mulți”. * „Dacă o privighetoare Își pierde penele cozii, poate spune: Îmi rămîne darul cîntecului; dar dacă-l lipsești pe un păun de penele din coadă, oare ce-i mai rămîne?” (Luigi Pirandello) Într-adevăr, ce i-ar mai rămîne, de exemplu, celui care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
scrupule În obținerea banilor, ar trebui să știe că alții nu concep să-i obțină altfel decît prin muncă cinstită și prin multe sacrificii. * „Pasărea din cușcă te Învinuiește cîntînd.” (N. Iorga) Mai mult chiar, are o demnitate a ei: „Privighetoarea nu-și Împletește cuibul În colivie, pentru a nu lăsa sclavia moștenire puilor ei” (H.D. Djurban). * „Fapta ta cea mai bună e aceea de care ți-ai adus aminte mai puțin.” (N. Iorga) Înseamnă că a fost o pornire naturală
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
reuși Într-o cerere este să nu crezi În ea” (Nicolae Titulescu). Același lucru Îl afirmă și Emil Cioran, Însă În inegalabilu-i stil metaforic: „Dacă n-am reușit să ne Înstelăm Întunecimile, cum o să așteptăm aurora ființei noastre?”. „Dacă o privighetoare Își pierde penele cozii, poate spune: Îmi rămîne darul cîntecului; dar dacă-l lipsești pe un păun de penele din coadă, oare ce-i mai rămîne?” (Luigi Pirandello) Nu ești Învins În acea confruntare În care ai știut să-ți
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
două puncte pot suplini virgula sau pauza: „Sufletul vostru: un Înger, inima voastră: o liră...” (M. Eminescu). După două puncte, cuvântul care urmează poate fi scris cu majusculă sau cu minusculă, În funcție de context. De cele mai multe ori, este folosită minuscula: „Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit!” (A. Macedonski). Observație În alte limbi, cele două puncte pot fi folosite și În alte contexte. De pildă, În limba engleză, ele sunt folosite Între oră și minute (5:30). 5.7. Semnele citării (ghilimelele
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
1977, 25; Ion Segărceanu, Saadi, „Bustan (Le Verger)”, „Actualités roumaines”, 1978, 24 octombrie; Dan Grigorescu, Poezia înțeleptului, CNT, 1978, 49; Șerban Cioculescu, Saadi, „Bustan (Livadă)”, LCF, 1978, 49; Al. Andrițoiu, Saadi în românește, „Scânteia tineretului”, 1978, 23 decembrie; Grețe Tartler, Privighetorile și... contextul, RL, 1983, 5; Aurel Dragoș Munteanu, Poezia persana, LCF, 1983, 5, 6; Mircea Anghelescu, Scrisori persane, RL, 2001, 7; Ion Cristofor, Țara Sfântă, ÎI, 124-127; Marius Chelaru, Coranul lăuntric, CL, 2003, 3; Romulus Căplescu, O capodoperă a literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
Maica de friguri mă scoate Dar În dragoste nu poate. Maica-mi zice că mă scoate De la cîte de la toate De la două nu se poate De la mîndră, de la moarte. Rolul femeii În dragoste. Exemplificăm : ,, Puică sprîncenele tale Pene-s de privighetoare. CÎnd le sui, cînd le cobori Cu privirea mă dobori. CÎnd le sui, cînd le ridici İnimioara rău mi-o strici. ” ,, Dragostele tinerele Nu se fac din floricele. Ci din buze subțirele Din degete cu inele Și din grămezi cu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Diferența specifică rezidă în subordonarea lor față de o semnificație și față de o emoție: „Tu nu știi că metoda filosofică ține de căzătura/ din pat a bunicii aglaia ? avem mișcare ? avem./ avem gândire ? avem. avem concepte ? avem./ pe dracu’ - zise liftierul - privighetorile/ sunt închise în alt salon” (Privighetorile). Poemul este o sumă de întâmplări, mai mult sau mai puțin relevante, de impresii sau imagini disparate, așezate prin juxtapunere, într-o ordine halucinată, bulversantă. Acest discurs spart, de tip neosuprarealist, nu vizează, ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
față de o semnificație și față de o emoție: „Tu nu știi că metoda filosofică ține de căzătura/ din pat a bunicii aglaia ? avem mișcare ? avem./ avem gândire ? avem. avem concepte ? avem./ pe dracu’ - zise liftierul - privighetorile/ sunt închise în alt salon” (Privighetorile). Poemul este o sumă de întâmplări, mai mult sau mai puțin relevante, de impresii sau imagini disparate, așezate prin juxtapunere, într-o ordine halucinată, bulversantă. Acest discurs spart, de tip neosuprarealist, nu vizează, ca finalitate programatică, producerea unui șoc la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
și atunci o să găsim noi drumul, n-avea grijă!" (Frații Grimm, Hänsel și Gretel) (b) ,,Mai ales una, chiar în grădină la mine, într-o salcie pletoasă, cânta... Doamne, Dumnezeule!... De câte ori începea, făcea într-un fel nou." (I. Al. Brătescu-Voinești, Privighetoarea) (c) "Zi frățâne-tău, zise Făt-Frumos calului său, să-și arunce stăpânu-n nori, și l-oi hrăni cu jaratec și l-oi adăpa cu pară de foc." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din Lacrimă) (d) ,,Tânărul Goe poartă un frumos costum de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
gen marcată prin desinențe, urs ursoaică, vulpe vulpoi diferență de gen marcată prin sufixe moționale, fată băiat diferență de gen marcată prin radicali diferiți) vs. substantive epicene (substantive în cazul cărora distincția masculin feminin nu este concretizată în planul formei: privighetoare, crocodil, uliu, ciocănitoare etc.); Categoriile gramaticale ale substantivului sunt: * genul: copil (genul masculin), primăvară (genul feminin), stilou (genul neutru); * numărul: copil (numărul singular) copii (numărul plural); * cazul: Copilul este vesel. (cazul nominativ); Merge la bunici. (cazul acuzativ); Dorința mamei era
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1848 reflectată în presa arădeană, București, 1985; Însemnări despre scriitori, Timișoara, 1987; Ziarul „Românul” și Marea Unire, București, 1988; Însemnele natale, Timișoara, 1989; Dor albastru, Sibiu, 1991; Presa literară românească arădeană și Marea Unire, Arad, 1993; Viorile luminii, Baia Mare, 1993; Privighetorile timpului, Arad, 1995; Scriitori români în corespondență, I, Arad, 1997; Presa literară românească arădeană (1869-1944), Arad, 1999; Regină-n cumpănă de noapte, București, 1999; Versuri, Arad, 2001; Scriitori români în actualitate, Arad, 2003. Repere bibliografice: Domițian Cesereanu, „Ora plecării”, TR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
Din istoria presei românești, RL, 1988, 23; Vasile Popeangă, Prezențe scriitoricești în Transilvania, R, 1988, 9; Ion Buzași, „Însemnele natale”, TR, 1989, 37; Ion Buzași, „Dor albastru”, TR, 1992, 9; Al. Piru, Iulian Negrilă, „Curierul Aradului”, 1994, 145; Dumitru Protase, „Privighetorile timpului”, F, 1996, 4-5; Florin Bănescu, Mușchetarii Câmpiei de Vest, Nădlag, 2000, 145-147; Dicț. scriit. rom., III, 427-428; Constantin Toni Dârțu, Personalități române și faptele lor, Iași, 2002, 177-184. N.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
ș.a. Productiv, S. scrie poezie - Ulise, alte întâmplări, Monologul de purpură (1981), Jurământ de măr (1982), Nedespărțirile (1990) Legea apei în deșert (1998), Vindecarea prin cuvânt (2003) ș.a., proză scurtă - Cine trece primul pe pod (1982), Dacă privim în ochi privighetoarea (1989), Războiul îndrăgostiților (1999), roman - Preavizul (1984), Dansul iederii (1987), Cartea secretelor (1995), Darul nebunilor (1996), Îngerul venețian (2000), Moștenitorii blestemului (2002) ș.a., cât și notele de călătorie Salut, Basarabia! (1991). Versurile afișează un modernism de marcă interbelică, dar superficial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
șantierul. Cele mai multe personaje de prim-plan, în frunte cu naratorul însuși, sunt ingineri constructori, de vârstă relativ tânără. În povestiri se aleg drept scene ale acțiunii mai ales reuniuni de familie. Bunăoară, textul titular al volumului Dacă privim în ochi privighetoarea descrie o nuntă, iar motivația acțiunii centrale nu e livrată, așa cum se întâmplă și cu alte situații, îndeobște ciudate. Literaritatea constă tocmai în imprecizie, în întreținerea enigmaticului. Nu se urmărește propunerea vreunei semnificații, ci, probabil, exersarea autorului în surprinderea unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
de conștiință ale personajului, precis circumstanțiate. SCRIERI: Ulise, alte întâmplări, București, 1976; Monologul de purpură, București, 1981; Cine trece primul pe pod, București, 1982; Jurământ de măr, București, 1982; Preavizul, București, 1984; Dansul iederii, București, 1987; Dacă privim în ochi privighetoarea, București, 1989; Nedespărțirile, București, 1990; Salut, Basarabia!, București, 1991; Cartea secretelor, București, 1995; Darul nebunilor, București, 1996; Cui îi vine rândul, București, 1997; Iubiri interzise, București, 1998; Legea apei în deșert, București, 1998; Războiul îndrăgostiților, București, 1999; Sărutând leoaica pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
cam după ușă de cele bucureștene, sunt respectabilele clocitoare care, dacă n-au scos pui de cântărețe întraripate din toate ouăle, căci o bună parte din ele au fost de rață, e destul că a dat uneori și câte o privighetoare"51. Într-un articol din Vremea, 1935, scris de Ion Călugăru (semnat I. Cg.), se arată că unele reviste din provincie ar merita să apară în capitală, singurul impediment fiind lipsa finanțării. Interogându-se asupra rolului acestor producții de cultură
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
câmp (Lacerta agilis), șarpele de casă (Natrix natrix) și șarpele de apă (Natrix tessellata). Este o prelungire a Rezervației Biosferei Delta Dunării, reprezentând culoar de tranziție pentru păsările migratoare. Aici poposesc pentru cuibărit specii de păsări migratoare rare; de ex., privighetoarea cu gușă vânătă (Luscinia svecica). În bazinul râului Prut cuibăresc 132 de specii de păsări (58,66% din ornitofauna inventariată). 187 specii de păsări sunt incluse în diverse liste ce constituie instrumente ale strategiilor de conservare a mediului natural pe
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de casă (Delichon urbica), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea de grădini (Dendrocopos syriacus), presura galbenă (Emberiza citrinella), măcăleandrul (Erithacus rubecula), cinteza (Fringilla coelebs), ciocârlanul (Galerida cristata), rândunica (Hirundo rustica), ciocârlia de pădure (Lullula arborea), privighetoarea roșcată (Luscinia megarhynchos), presura sură (Miliaria calandra), codobatura albă (Motacilla alba), codobatura galbenă (Motacilla flava), grangurul (Oriolus oriolus), pițigoiul albastru (Parus coeruleus), pițigoiul mare (Parus major), vrabia de casă (Passer domesticus), vrabia de câmp (Passer montanus), codroșul de munte (Phoenicurus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Caprimulgus europaeus), barza neagră (Ciconia nigra), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), presura sură (Miliaria calandra), presura galbenă (Emberiza citrinella), cinteza (Fringilla coelebs), ciocârlanul (Galerida cristata), gaița (Garrulus glandaris), capîntortură (Jynx torquilla), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), privighetoarea de zăvoi (Luscinia luscinia), prigoria (Merops apiaster), grangurul (Oriolus oriolus), pițigoiul albastru (Parus coeruleus), pițigoiul mare (Parus major), vrabia de câmp (Passer montanus), codroș de pădure (Phoenicurus phoenicurus), pitulicea mică (Phylloscopus collybita), coțofana (Pica pica), ghionoaia sură (Picus canus), turturica
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cuibăresc: Buteo buteo (șorecarul) și Accipiter gentilis (uliul găinilor). Dintre răpitoarele de noapte, cuibăresc aici: Bubo bubo (bufnița), Athene noctua (cucuveaua), Asio otus (ciuful), Glaucidium passerinum (ciușul) și Strix aluco (huhurezul). În zona tufișurilor și zăvoaielor cuibăresc mierlele (Turdus merula), privighetoarea (Luscinia luscinia), silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla). În fânețe și margine de pădure găsim: presuri (Emberiza citrinella și Emberiza calandra), ciocârlia (Alauda arvensis), pietrarul (Oenanthe oenanthe). În perioada pasajului de primăvară și de toamnă, nelipsit este sitarul (Scolopax rusticola
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]