2,747 matches
-
cunoștințe anteriore și așteptărilor receptorului . Opera poate fi împărțită de fapt în trei zone: una considerată atât de autor cât și de public drept o contribuție personală indiscutabilă, alta resimțită ca banală de ambii participanți la comunicare ș io alta privită în mod diferit, în sensul că îi pare receptorului originală și complexă, în timp ce pentru emițător este mai degrabă dimpotrivă. Nivelul cultural al publicului Se vede din ce expuse mai sus că una dintre problemele care I-au preocupat intens pe
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
a identificat șase categorii de variabile care, odată operaționalizate și analizate, pot oferi o bază pentru construirea scenariilor și chiar pentru predicții limitate. Este vorba de variabile care pot influența sau chiar determina anumite aspecte ale viitorului și care, odată privite În conjuncție „oferă o imagine schițată a posibilelor dezvoltări sau tendințe de evoluție” (Kahn, 1973, p. 134). Cele șase categorii au fost construite având În minte, explicit, gradele lor de predictibilitate: 1) variabile relativ stabile: clima, topografia, limba, religia, caracterul
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
al. (1998) potrivit căreia există sectoare distincte, dar interdependente de securitate. Din acest punct de vedere se poate vorbi de securitate militară, politică, economică, societală și de mediu 1. Inițial, chiar și această nouă perspectivă presupunea, În general, acțiunea statelor, privite ca principal obiect al amenințărilor de securitate. Totuși, În special datorită cercetării transdisciplinare și unor preocupări politice, discuțiile privind securitatea economică, societală și În domeniul mediului au contribuit la o schimbare semnificativă de paradigmă la Începutul anilor ’90. Un prim
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
susține, beneficiind de structură instituțională și de instrumente de intervenție rapidă pentru a lua deciziile necesare, dovedindu-se capabilă de cooperare și coordonare eficientă. Această evaluare relativ pozitivă a UE În ceea ce privește acțiunile sale din Balcanii de Vest după 1999 trebuie privită Însă mai degrabă ca o indicație generală pentru capacitatea Uniunii de a gestiona crize În alte zone. În timp ce este, fără Îndoială, adevărat că „din punct de vedere al coerenței și vizibilității, PESC, prin Înaltul reprezentant, a cunoscut o Îmbunătățire substanțială
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
plan medical, ele sunt Înlăturate prin mijloacele terapeutice existente (anestezice, tranchilizante etc.Ă. În plan spiritual, suferința, ca și durerea, este compensată prin mântuire, prin promisiunea ofertei fericirilor În Lumea de dincolo. În plan metafizic, suferința este compensată prin speranță, privită ca deschidere către transcendent. În sensul acesta, Socrate vedea moartea ca supremul catharsis, ca o trecere și o „desprindere a sufletului din Închisoarea trupului”, ca o „eliberare a sufletului de suferințele care-i sunt date să le suporte din cauza trupului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
este legat de factorii care contribuie la formarea acestora. Am arătat mai sus că trebuie făcută diferența Între tipul psihologic, constituțional-genetic, și tipul moral de personalitate, fără Însă a le separa. Ele sunt tipuri distincte dar, cu toate acestea, trebuie privite ca aspecte definitorii ale persoanei umane, fapt de care suntem absolut obligați să ținem seama. Înainte de toate, trebuie să avem În vedere persoana umană, Întrucât la ea ne referim. Indiferent de natura lor, tipurile sunt fie structurale, fie interioare valoric
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
simbolic, a morții. Rătăcirea ambulatorie, mersul continuu, specific nomadismului este cel care dă impresia cuceririi timpului, a unui timp raportat la un spațiu nelimitat. În felul acesta este anulată angoasa existențială, sentimentul morții, prin identificarea cu spațiul cosmic nelimitat. Astfel privită problema, nomadismul este „primitivism” numai din punctul de vedere al unei mentalități citadine. Omul cetății nu-l poate Înțelege pe nomad, la fel după cum, În egală măsură, nomadul Îl refuză pe cetățeanul sedentar care preferă „claustrarea” Între zidurile cetății. Ne
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
impresia că ne aflăm În fața unui individ schimbat. Dar această schimbare o vedem În raport cu lumea. Dincolo de imaginea patică a ființei umane, trebuie să Înțelegem sensurile umanului schimbat sau, altfel spus, al destinului ființei umane aflate În suferință. Din această perspectivă privită problema, destinul este acceptat ca fiind una dintre cele mai importante dimensiuni ale persoanei umane și nu ale vieții sale, mai exact, acea dimensiune a firii omenești de care depinde Însăși viața persoanei, felul În care aceasta se va desfășura
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a lucrurilor întâmplate”: „Locuiesc și eu într-o provincie de Sud-Est, de pe malul fluviului, într-un oraș puțin vizitat, unde cel mai curent lucru mi se pare a fi nu banalul, obișnuitul, ci inefabilul.” Scrisorile din provincia de Sud-Est trebuie privite ca niște crochiuri de roman, așa cum sunt schițele de atelier ale pictorilor. Dincolo de toate deosebirile, ele expun o meditație constantă despre puterea și rostul cuvintelor. Autorul cărții „mandatează” diverși naratori sau istorisește în nume propriu, pentru a relata episoade, a
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
deconstrucției umane, al constrângerilor de tip schizofrenic (Deleuze și Guattari, 1980). În esență, din punctul nostru de vedere, dificultățile în reconstrucția conceptuală a acestor termeni sunt legate, în primul rând, de reabilitarea imaginii și a statutului persoanei cu tulburări mentale, privită ca un rebut, o anomalie, cel mult o curiozitate. Se pierde din vedere faptul că acesta este un om (bolnavul psihic) aflat în suferință, confruntat cu o serie de probleme grave determinate de starea lui de boală și care, în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
nepedepsit datorită falsei mărturii a soției sale, îi răpește acesteia copiii și îi duce în străinătate, luând toate măsurile pentru a nu fi descoperiți. De atunci, viața Xenei rămâne „înstrăinată” (cum sugerează și numele ei), sub apăsarea așteptării chinuitoare, dramatice, privită minuțios de autoare, ca prin microscop. Apropiată prin tendința de intelectualizare a emoției de Hortensia Papadat-Bengescu, Cella Delavrancea, Ioana Postelnicu și Anișoara Odeanu, B. apare ca o prozatoare stăpână pe tehnicile moderne ale romanului, practicând discontinuitatea temporală, paralelismul planurilor și
BALAMACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285568_a_286897]
-
atunci când intensitatea proceselor de asimilație este mai mare decât a celor de dezasimilație. Conceptul de creștere este utilizat în tandem cu cel de dezvoltare, prin care se înțelege evoluția, de la simplu la complex, de organizare biologică și psihocomportamentală. Dezvoltarea trebuie privită ca o accentuare a complexității structurii și funcțiilor, ca o orientare către maturizarea morfologică. Aceste două procese au loc concomitent, astfel că ele trebuie înțelese și abordate complementar (Albu, 2006). În decursul vieții, organismul uman parcurge trei etape distincte: a
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
DĂRUINDU-I SUFLARE ȘI VIAȚĂ. Și Omul s-a făcut ființă vie: Adam și Eva, pe care Dumnezeu i-a binecuvântat: Vocea: „Creșteti și vă înmulțiți” (pe fundal poate fi proiectat Soarele, Luna și Pământul, cu toată frumusețea lui). Prelatul: Priviți, copii, credeți că a uitat Atotputernicul ceva? Nu! Sigur că nu! Dar, copii, voi știți cum se numește ziua a șaptea? Sigur, Duminica, zi de odihnă, rugăciune și laude aduse Creatorului, lui Dumnezeu! Deci înainte de a ne despărți de minunata
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
acum. Cine i-a adus pe ăia trei puștani? întrebă Marius. Eu i-am adus, Marius, spuse Dragoș. Dashwood, cu puțin ajutor și oleacă de îndrumare, ne poate fi foarte folositor, familia sa fiind de dinainte de vremea Imperiului foarte bine privită și foarte sus-pusă. Și cu ceilalți doi care-i povestea? Vladimir are legături cu lumea interlopă și ne poate ajuta. După cum ai văzut, în cercurile lor deja se discută despre revoluții. Prin el ne putem apropia prieteni foarte importanți. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
De mila mea, o Doamne, iar plângeai. Mergând prin valul lumii trecătoare, Un chip la orizontul vieții s-a ivit Purta pe-obraz o gingașă paloare Și apucându-mi mâna, mi-a zâmbit Era... ca astrul care suie-n zare Privit și admirat, invidiat, dorit, O clipă am uitat de Creatorul Cel bun și sfânt, care mult m-a iubit. M-am aruncat cu ochi-nchiși spre-acela Ce fericire-mi oferea, cu-al lui cuvânt Și-am ignorat învățătura sfântă, Că
Risipitoarea by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83248_a_84573]
-
priceperea oamenilor lui pricepuți se va face nevăzută." 15. Vai de cei ce își ascund planurile dinaintea Domnului, care își fac faptele în întuneric, și zic: Cine ne vede și cine ne știe?" 16. Stricați ce sunteți! Oare olarul trebuie privit ca lutul, sau poate lucrarea să zică despre lucrător: " Nu m-a făcut el?" Sau poate vasul să zică despre olar: "El nu se pricepe?" 17. Peste puțină vreme, Libanul se va preface în pomăt, și pomătul va fi socotit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
analiza se murdărise cu cerneală pe degete, pentru că într un colț al etichetei se putea bănui o jumătate de amprentă. Urma apoi o tabacheră mare de tablă, în care se strânseseră o mulțime de lucruri mici și inutile dar care, privite laolaltă, indicau într-un fel o dimensiune a condiției cazone a gornistului: două cheițe, o cruciuliță de tablă, un blacheu îndoit, un nasture de manta, o brichetă neîndemânatic meșterită dintr-un cartuș, un pachețel aproape gol de hârtie "LUX" pentru
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
reziste eroic aerului tare și veninos ale înjurăturilor, ba încă să dea și replica. Este înduioșător în asemenea momente să-i observi fața, care de obicei este de culoarea care-i place popii, cum se îmbujorează ca la fata mare, privită prea intens la șezătoare, fiindcă în asemenea momente individul este excitat parosistic de sentimentul plenar al libertății curat democratice de extracție original-băsesciană. Și explică el ca să înțeleagă tot neștiutorul de român, că orice rău, de cele mai multe ori este simptomul unui
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
orientăm în lumea vieții. Așadar, aproape nimic nu poate fi luat în primă instanță de la sine înțeles (§ 524). Iar pentru a înțelege ceea ce vrea să spună o propoziție, aceasta trebuie adusă din nou în lumea care îi este proprie. Trebuie privită „ca un fapt demn de atenție“, de care să te poți mira sau în fața căruia să fii neliniștit. De exemplu, ideea că unele întâmplări nu au nici o cauză poate să ne apară absurdă. Însă „absurdul“ ei se sprijină pe credința
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
create“.<ref id="112">Ibidem, p. 67.</ref> La fel și atunci când, în gândirea modernă, se pleacă de la conștiință și acte de conștiință (cogitationes), luate ca de la sine înțelese. Viața însăși poate fi privită astfel. Sau o unealtă oarecare atunci când, privită ca simplu obiect, se enunță despre ea ceva neutru („ciocanul este greu“)<ref id="113">Ibidem, pp. 216-217.</ref>. În acest caz, ea este ceea ce este „prin simplaprivire și pentru ea“. Am putea spune așadar că ființării simplu prezente îi
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
orientăm în lumea vieții. Așadar, aproape nimic nu poate fi luat în primă instanță de la sine înțeles (§ 524). Iar pentru a înțelege ceea ce vrea să spună o propoziție, aceasta trebuie adusă din nou în lumea care îi este proprie. Trebuie privită „ca un fapt demn de atenție“, de care să te poți mira sau în fața căruia să fii neliniștit. De exemplu, ideea că unele întâmplări nu au nici o cauză poate să ne apară absurdă. Însă „absurdul“ ei se sprijină pe credința
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
create“.<ref id="112">Ibidem, p. 67.</ref> La fel și atunci când, în gândirea modernă, se pleacă de la conștiință și acte de conștiință (cogitationes), luate ca de la sine înțelese. Viața însăși poate fi privită astfel. Sau o unealtă oarecare atunci când, privită ca simplu obiect, se enunță despre ea ceva neutru („ciocanul este greu“)<ref id="113">Ibidem, pp. 216-217.</ref>. În acest caz, ea este ceea ce este „prin simplaprivire și pentru ea“. Am putea spune așadar că ființării simplu prezente îi
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
analiza se murdărise cu cerneală pe degete, pentru că într un colț al etichetei se putea bănui o jumătate de amprentă. Urma apoi o tabacheră mare de tablă, în care se strânseseră o mulțime de lucruri mici și inutile dar care, privite laolaltă, indicau într-un fel o dimensiune a condiției cazone a gornistului: două cheițe, o cruciuliță de tablă, un blacheu îndoit, un nasture de manta, o brichetă neîndemânatic meșterită dintr-un cartuș, un pachețel aproape gol de hârtie "LUX" pentru
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
de o "reproducere a naturii", ci și de o reproducere a actului, a privirii înseși: privirea este întoarsă ca din oglindă, opera de artă te privește, determinîndu-te. Arta, "inoculată", este trăită de spectator (de unde și sentimentul imortalității), privitorul identificat imaginii privite. Calitatea esențială a privirii artistice este aceea de a fi o privire transfigurată, întruchiparea unei închipuiri. De notat că Ibrăileanu folosește pentru "imagine", ca și Eminescu de altfel, un cuvânt care, în acest înțeles strict, a devenit un arhaism, rămas
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
caz funcționează după principiul mecanic al reproducerii fotografice: imaginea este și de această dată "goală", în fața obiectivului aflîndu-se "femeia-femelă", după cum spune, nemenajîndu-și cuvintele, Ibrăileanu, "mai goală decât o femeie goală". Spre deosebire de aceste imagini brute, amintirile sunt clișeul nedevelopat, negativul celor privite. Ele formează, alături de lectură și contemplarea mută, materia primă a jurnalului. Apariția Adelei este însoțită de un asemenea halou mnemotic, încît ea însăși pare condensarea tuturor acelor amintiri de care ființa i se leagă, o condensare a Imaginarului. Sunt multe
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]