5,522 matches
-
în serialul de televiziune. În acest episod de început, personajul John Locke apare și pe . insulă în timpul vânătorii unui mistreț și în flashback-uri care-l prezintă în biroul lui din lumea civilizată, proiectând o expediție în pustietățile australiene. Privitorul procesează aceste întâmplări distanțate în timp folosind ipoteze legate de scene care se desfășoară pe insulă și în care Locke se deplasează cu dificultate, într-o încercare disperată de restabilire posttraumatică. El procesează întâmplările folosind și ipoteze legate de alte scene
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
civilizată, proiectând o expediție în pustietățile australiene. Privitorul procesează aceste întâmplări distanțate în timp folosind ipoteze legate de scene care se desfășoară pe insulă și în care Locke se deplasează cu dificultate, într-o încercare disperată de restabilire posttraumatică. El procesează întâmplările folosind și ipoteze legate de alte scene care se desfășoară în biroul unde personajul replică celor care-i spun că nu e omul potrivit pentru o expediție în Australia: Presupunerea imediată a spectatorului în legătură cu această replică este asociată nepriceperii
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
diegetică plasată pe ecran, este o construcție mentală. The Wizard of Oz nu prezintă niciodată vrăjitoarea sub casa în care locuiește Dorothy, dar mentalul spectatorului asamblează povestea în așa fel încât acest eveniment este inclus în seria întâmplărilor. Mecanismele inferențiale procesează o serie de indicii cum ar fi reacția personajelor care exclamă: ". Filmul nu prezintă moartea vrăjitoarei în mod explicit dar oferă suficient material pentru ca spectatorul să poată presupune că acest eveniment important a avut loc. Astfel de ipoteze și deducții
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
mod explicit dar oferă suficient material pentru ca spectatorul să poată presupune că acest eveniment important a avut loc. Astfel de ipoteze și deducții intervin în The Wizard of Oz atunci când narațiunea este ambiguă sau implică elemente de mister care sunt procesate aproape automat pe baza schemelor cognitive. Jason Mittell arată, de asemenea, că primul episod din Lost ilustrează maniera specifică în care procesele cognitive pot funcționa în serialul de televiziune. În acest episod de început, personajul John Locke apare și pe
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
în serialul de televiziune. În acest episod de început, personajul John Locke apare și pe . insulă în timpul vânătorii unui mistreț și în flashback-uri care-l prezintă în biroul lui din lumea civilizată, proiectând o expediție în pustietățile australiene. Privitorul procesează aceste întâmplări distanțate în timp folosind ipoteze legate de scene care se desfășoară pe insulă și în care Locke se deplasează cu dificultate, într-o încercare disperată de restabilire posttraumatică. El procesează întâmplările folosind și ipoteze legate de alte scene
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
civilizată, proiectând o expediție în pustietățile australiene. Privitorul procesează aceste întâmplări distanțate în timp folosind ipoteze legate de scene care se desfășoară pe insulă și în care Locke se deplasează cu dificultate, într-o încercare disperată de restabilire posttraumatică. El procesează întâmplările folosind și ipoteze legate de alte scene care se desfășoară în biroul unde personajul replică celor care-i spun că nu e omul potrivit pentru o expediție în Australia: Presupunerea imediată a spectatorului în legătură cu această replică este asociată nepriceperii
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
mediate computerizat presupune însușirea unor abilități de operare a PC-ului, de navigare pe Internet, de utilizare a opțiunilor și de aplicare a regulilor care țin de suportul tehnic al comunității. Toate acestea modelează procesele gândirii, de la modul în care procesăm informația, până la percepția și interpretarea realității, stimulează anumite tipuri de învățare și conduc la crearea de noi pattern-uri de acțiune. I.9.3. Personalitate și identitate Participarea la comunitățile virtuale presupune crearea unor identități alternative, a unor personaje sau
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
se găsește și astăzi. V. N.: Numitorul comun al acestor fenomene pe care le-ai enumerat și care cred că nu pot fi negate aproape de nimeni, mi se pare a fi surplusul informațional, avalanșa informațională și pura capacitate de a procesa, de a prelucra aceste lucruri, de a le situa cumva într-o anume ordine și structură. Nu există scheme care să ordoneze informația într-un fel inteligibil și care, implicit, să ajute explicația. Cineva care merge pentru o săptămână în
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Principalele caracteristici ale datei sunt: reprezintă componenta elementară a sistemului informațional; se obține direct din mediu prin constatare sau comensurare în urma observării; poate fi supusă operațiilor de selectare, înregistrare sau reînregistrare; pot fi semnificative sau nu pentru cei care le procesează. Informația se definește ca ansamblu de date care aduc beneficiarului un spor de cunoaștere privind organizația și mediul ei și care îi oferă elemente de noutate necesare îndeplinirii obiectivelor individuale. Constituie elementul central al organizării informaționale, prin intermediul acesteia este
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
Internetului. Competențe pentru a ”învăța să înveți!” „A învăța să înveți” cuprinde disponibilitatea de a organiza și reglementa propria învățare, atât individual cât și în grup. Aceasta include abilitatea de organiza eficient timpul, de a rezolva probleme, de a achiziționa, procesa, evalua și asimila noi cunoștințe, și de a aplica noile cunoștințe și deprinderi într-o varietate de contexte: acasă, la serviciu, în educație și instruire. În termeni mai generali, ”a învăța să înveți” contribuie puternic la managementul traseului profesional. Competențe
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
îndeplinirii competențelor transversale. Cele opt domenii de competență-cheie europene nu sunt o noutate deosebită pentru profesori, indiferent de ciclul școlarității unde aceștia activează, deoarece întotdeauna au fost preocupați ca elevii lor să utilizeze corect limba maternă și limbile moderne când procesau conținuturi de Geografie. Profesorul de geografie îi sprijină constant pe elevi să construiască și să înțeleagă un mesaj oral (abilități de vorbire) sau scris (abilități de scriere), să asculte (abilități de ascultare) și să citească (abilități de citire) un text
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
Principalele caracteristici ale datei sunt: reprezintă componenta elementară a sistemului informațional; se obține direct din mediu prin constatare sau comensurare în urma observării; poate fi supusă operațiilor de selectare, înregistrare sau reînregistrare; pot fi semnificative sau nu pentru cei care le procesează. Informația se definește ca ansamblu de date care aduc beneficiarului un spor de cunoaștere privind organizația și mediul ei și care îi oferă elemente de noutate necesare îndeplinirii obiectivelor individuale. Constituie elementul central al organizării informaționale, prin intermediul acesteia este
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
au fost integral armonizate datorită introducerii procedurii simplificate de declarare incompletă (permite depunerea unei declarații vamale care nu are 25 www.customs.ro 26 Conform datelor furnizate de Autoritatea Națională a Vămilor din România (www.customs.ro), procentul declarațiilor vamale procesate automatizat prin sistemul informatic este de 100%, din care 99,19% în cadrul procesului de vămuire și 0,81% depuse în procedura manuală, procesate informatic ulterior procesului de vămuire. 27 New Computerised Tranzit System completate toate rubricile sau care nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
poate fi abordată și prin prisma unui imens procesator de informație, aceasta fiind o resursă tot atât de importantă pentru funcționarea întreprinderii ca și resursa materială sau cea energetică. Se pot defini ca noduri în cadrul acestei rețele acele unități în cadrul cărora se procesează și se stochează informație, iar legăturile dintre aceste noduri sunt reprezentate de diferite fluxuri de informații care sunt transmise între unitățile procesatoare sau de stocare din cadrul întreprinderii. Rețeaua informațională a unei întreprinderi reprezintă un element esențial în buna desfășurare a
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
piețe va face ca prețurile să fie corecte, deci ele să reflecte raportul cerere-ofertă de active. În acest context, agenții sunt numiți raționali, adică ei știu, într-un sens colectiv, care informație este importantă și care nu. Apoi, după ce ei procesează această informație și evaluează riscul încorporat, agenții prezenți pe piață găsesc un preț de echilibru. În esență, ipotezele piețelor eficiente afirmă, în această privință, că piața este formată din prea mulți agenți pentru a putea greși. Dacă ipoteza numărului mare
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
că nu este posibilă această imixtiune cognitivă în misterele faptelor economice, mai ales când acestea ajung să fie percepute ca evenimente cu efecte turbionare asupra confortului material și spiritual. În această situație, mintea noastră este cu totul răvășită și nu procesează adecvat ceea ce ar putea fi replica violentă a propriilor noastre excese. Căci, oricât am tinde să ascundem originarea efectelor ca neavând legătură cu noi, încercând să construim modele explicative cristalizate de determinismul material și oricât am falsifica substanța faptelor economice
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
teoretică. Cumva corupt, predicția este pronostic complet, pentru substanțierea tuturor stărilor imaginate. Deci, nici mai mult și nici mai puțin decât un inventar de posibilități și probabilități. Mai precis spus, predictibilitatea în Economie se referă la interioritatea în care se procesează deodată ideea în realitate și realitatea se substanțializează drept consecință judecată în reperele de performanță, preformate de intenții (de ipoteze). Singurul aspect cu adevărat predictibil sunt, deci, ipotezele de lucru, asupra cărora operează și alegerea și decizia: se alege ipoteza
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și în privința poziționării față de timp, în sensul că procedăm la înțelegerea peridiocității (a ciclurilor) ca expresie confirmată de sursele primare ale cunoașterii, prin ajutorul simțurilor, care ne configurează semnificația așteptării în timp limitat, sub forma reacției concrete la stimulul exterior procesat de simțuri. Adică, folosind limbajul comun, noi, ca oameni, ne așteptăm ca ciclul producției sau reproducției să se întâmple cât mai repede, chiar instantaneu, în felul acesta ciclicitatea ținând de o cadență naturală, a nevoilor primare chiar. În această variantă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
regimul libertăților de mișcare a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor, ca și dinspre sistemele societale, cum ar fi instituțiile. Economia nu rămâne invariantul fiziologiei intersubiectivității, ci se reconstruiește ca temei de raționalitate pentru reperele ce definesc contextele în care se procesează relația nevoi-resurse pentru a legitima intersubiectivitatea. Nu încape îndoială că este vorba despre o reașezare a semnificațiilor Economiei dinspre fizicalitate spre antropicitate, traseu de reconformare a viziunii paradigmatice, un fel de întoarcere a fiului risipitor la naturalețea sentimentelor filiale și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
este pregătit pentru a lua decizia (vezi capitolul 5 pentru mai multe informații legate de semnalizarea ideomotorieă. Dacă este furnizat un semnal „da” atunci terapeutul poate proceda după cum urmează: Centrează-ți mintea pe părăsirea partenerului, lăsând mintea ta inconștientă să proceseze toate acele amintiri, experiențe, motivații și sentimente legate de această posibilitate... și nu trebuie să știi nimic la nivel conștient ... și atunci când acest lucru se întâmplă astfel încât să poți învăța din această experiență, una din mânile tale se va ridica
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
conștient ... și atunci când acest lucru se întâmplă astfel încât să poți învăța din această experiență, una din mânile tale se va ridica?... așa este bine! Și acum centrează-te pe posibilitatea de a sta cu partenerul... lăsând mintea ta inconștientă să proceseze toate acele experiențe, amintiri, speranțe și aspirații legate de această posibilitate... și atunci când știi că poți folosi aceste experiențe și lucruri învățate, se va ridica cealaltă mână? (Acum pacientul are un model de reprezentare a celor două direcții de acțiuneă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
adesea un catharsis emoțional. Pacientul trebuie informat că experiența traumatică nu este nevoie să fie complet explorată și rezolvată într-o ședință de terapie. Trebuie reiterat aici că terapeutul trebuie să educe continuu pacientul legat de posibilitatea retraumatizării dacă se procesează prea mult material la un anumit moment din timp. În timpul ședinței de terapie este important de spus pacientului că: Ai nevoie să șii și să trăiești (conștientă doar acele imagini, sentimente și senzații pe care le poți gestiona adecvat în
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
un sentiment diferit. Este foarte improbabil ca numai abreacția sau experiența traumatică să fie suficiente pentru a lucra cu pacienții cu SSPT (Van der Hart și Brown, 1992; disponibil pe www.trauma-pages.comă. Putman (1989Ă arată că materialul abreactat trebuie procesat cu grijă și prelucrat. Ceea ce pare important în folosirea hipnoanalizei cu pacienții cu SSPT este descoperirea progresivă, prelucrarea și integrarea materialului traumatic (Van der Hart și Brown, 1992; Degun-Mahler, 1997Ă. Un alt model eficace în transformarea experiențelor traumatice disociate este
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
diferențele individuale în capacitatea de procesare a informațiilor și în abilitatea de învățare (Hunter, 1986; Ree și Earles, 1991). Indivizii cu niveluri ridicate de abilități cognitive generale sunt capabili să reprezinte mai multă informație în spațiul cognitiv în care se procesează datele care ghidează comportamentul (de exemplu, memoria de lucru). În consecință, acești indivizi sunt capabili să învețe mai repede din experiențele pe care le au și sunt capabili să achiziționeze mai eficient cunoștințe și abilități de muncă. Abilitățile cognitive generale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
care necesită reprezentare mentală și manipularea informațiilor provenite din memoria pe termen lung și din stimulii de mediu, abilitățile cognitive generale sunt corelate cu performanța decizională (Taylor, Dunnette, 1974). Niveluri ridicate ale abilităților cognitive generale cresc capacitatea individului de a procesa informații disparate și de a lua decizii corecte. Abilitățile cognitive generale sunt legate mai puternic de performanțele în sarcini care sunt noi și complexe decât de performanțele în sarcini cunoscute și rutiniere (Hartigan, Wigdor, 1989). Învățarea și performanța în situații
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]