1,916 matches
-
exemplu, 4 iulie 1904 - împlinirea a 400 de ani de la moartea voievodului Ștefan cel Mare; festivități cu caracter religios - 6 ianuarie („Botezul Domnului” - oficierea slujbei de sfințire a apei Iordanului), „Înălțarea Domnului” - atunci când se sărbătorea și „Ziua Eroilor” (erau organizate procesiuni cu făclii aprinse la cimitirul comunal, cimitirul „Lazaret” și, odată cu sfârșitul Marelui Război, la cimitirul „Eroilor” - Poligonul de tragere), 15 august - „Adormirea Maicii Domnului”, atunci când se sărbătorea „Ziua Marinei”, festivitățile fiind organizate de Liga Navală, aflată sub patronajul Reginei Maria
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
torțe, după care se va merge în Grădina publică”. La sfârșitul Primului Război Mondial, și-a început activitatea Societatea „Mormintele Eroilor”. În ziua de 20 mai 1920, decretată ca zi națională, sub denumirea de Ziua Eroilor Neamului, societatea a pregătit organizarea unei procesiuni generale, „în orașe, ca și în comunele rurale, pentru comemorarea eroilor noștri naționali”. Fiind supusă prevederilor legii de organizare și desfășurare a zilelor naționale, pe 20 mai 1920, în orașele din România a fost întreruptă activitatea din toate instituțiile publice
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în orașele din România a fost întreruptă activitatea din toate instituțiile publice sau particulare, indiferent de domeniul lor de activitate. În Bacău, programul comemorativ a avut, la fel ca în toate orașele țării, dou) momente importante: dimineața - Te Deum-ul și procesiunea religioasă (cu făcliile aprinse, participanții s-au deplasat la cimitirul comunal și, ulterior, la cimitirul „Lazaret”ă, iar „după-amiază spre seară” - sărbătoarea culturală. Conform programului, la procesiune - orele 9-10 A.M. - trebuiau să participe toate comandamentele armatei și școlile militare, toate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fel ca în toate orașele țării, dou) momente importante: dimineața - Te Deum-ul și procesiunea religioasă (cu făcliile aprinse, participanții s-au deplasat la cimitirul comunal și, ulterior, la cimitirul „Lazaret”ă, iar „după-amiază spre seară” - sărbătoarea culturală. Conform programului, la procesiune - orele 9-10 A.M. - trebuiau să participe toate comandamentele armatei și școlile militare, toate corpurile de trupă cu întregul corp ofițeresc, autoritățile civile și tot corpul funcționarilor publici, autoritățile bisericești cu întregul cler, corpul profesorilor universitari alături de toți profesorii din mediul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
alături de toți profesorii din mediul preuniversitar, magistrații și membrii Baroului, societățile corale și culturale din oraș, societățile de veterani de război, o delegație a instituțiilor particulare de cultură, precum și toate corporațiile și societățile de meseriași existente în oraș. Pe parcursul desfășurării procesiunii, fanfara militară a Regimentului 27 infanterie din Bacău, alături de ansamblurile corale locale, au intonat imnuri patriotice și religioase. Marșurile „trebuiau să aibă un caracter entuziast, Ziua Eroilor morți pentru Patrie fiind un simbol al Reîntregirii Neamului”. Partea finală a programului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
programe încă din 1990, pe când se numea "Lumină din Lumină". Rubricile de marcă ce o alcătuiesc acoperă întreg spectrul comunicării media de tip religios: "Pelerin, Cronici Votive, Sfaturi duhovnicești, Hrană ca la Carte, Reporter RIR, Hramuri recunoscute, Reportaje de atmosferă, Procesiuni și pelerinaje, Catholica, Documentare, Centre istorice și culturale, Dialogurile dimineții, Mari personalități ecleziale, Mărturii, Povești de viață, Moaște făcătoare de minuni". Este îndeobște cunoscut că "Universul Credinței" s-a impus ca lider de piață printre emisiunile cu profil sacru. Ea
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
mult de 90% din condamnările la moarte nu au fost executate, nu dintr-o teribilă simpatie umanitară pentru cei condamnați, ci ca nu cumva peisajul englez să fie împînzit cu spînzurători. De asemenea, încetarea execuțiilor în locurile publice, de la interzicerea procesiunii de la Tyburn, în 1783, pînă la desființarea eșafodurilor din interiorul închisorilor, din 1868, a avut puține legături cu vreun angajament principial față de civilitate. Transferul execuțiilor în interior, camuflarea violenței de ochii publicului au fost uneori considerate de susținătorii fenomenului ca
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
pus stăpânire pe nemți și au început să priceapă că era vorba de ceva supranatural. Nu s-au mai răzbunat pe locuitorii orașului, ba au dat drumul la cei 600 de bărbați arestați. La fiecare 10 septembrie are loc o procesiune impunătoare, la care participă mitropolitul eparhiei cu o mulțime de preoți și mii de oameni. Este vorba de o ceremonie excepțională, căci prin rugăciune Maica Domnului i-a scăpat de mânia nemților. Orașul Orchomenos din Grecia se află la 129
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
mai profunzi, ai unei alte denunțări: a răului, a spiritului pervers, a invizibilului și omniprezentului Satan. Odată cu extinderea procesului de demonizare a participantului la Complot, anatema care cade asupra lui apare din ce în ce mai clar ca replică sau ca ecou al vechilor procesiuni vrăjitorești. E vorba de același dosar și același rechizitoriu, de aceleași fixații și obsesii, de aceeași atmosferă nevrotică în care se amestecă spaima și fascinația. Cu ritualurile sale clandestine, cu ceremonialul său inițiatic, cu ierarhia ei supusă unei discipline de
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
șovăielnic". E ca și cum ar fi înconjurat de un cerc al bănuielii, pe care-1 rup doar "doi sau trei indivizi suspecți", "disprețuiți de toată lumea". Iată semnul tradițional de identificare a sa în cele din urmă: urmărind taina sfîntă a cununiei, în timpul procesiunii, cînd "doi tineri neprihăniți" intră în biserică, o forță ce pare irezistibilă pune stăpînire pe el, chipul i se schimonosește, mîna i se crispează, barba i se zbîrlește, "urlă ca un animal sălbatic". Sînt noi mărturii, la urma urmelor, ale
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mai triste, fără masă [...]. Coborîți de la palatul monarhului pînă la coliba indianului; treceți de la cea mai avansată civilizație la o societate rudimentară; studiați toate rangurile, toate condițiile, toate caracterele, pretutindeni veți vedea că masa e un fel de religie, de procesiune, e o ceremonie a ospitalității, a bunăvoinței, a etichetei, adesea politică; e o procesiune caracterizată prin legile sale, prin spirit de observație, prin lucruri deosebit de delicate. Astfel apropiindu-se, oamenii n-au găsit posibilitate mai bună de a se întîlni
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
cea mai avansată civilizație la o societate rudimentară; studiați toate rangurile, toate condițiile, toate caracterele, pretutindeni veți vedea că masa e un fel de religie, de procesiune, e o ceremonie a ospitalității, a bunăvoinței, a etichetei, adesea politică; e o procesiune caracterizată prin legile sale, prin spirit de observație, prin lucruri deosebit de delicate. Astfel apropiindu-se, oamenii n-au găsit posibilitate mai bună de a se întîlni decît la masa luată împreună. Era un semn care părea că ridică unirea la
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
în textul amintit, La Révèlliere arată cum a fost pus la punct un sistem de apeluri și de "semne" care, în ceremonii, să repete "mulțimii spectatorilor" aceleași gesturi, aceleași "cuvinte sacre". În realitate, prin altarele Patriei, prin statuile Libertății, prin procesiuni, cantate și predici, sărbătoarea revoluționară nu urmărea decît să impună pe ruinele "vechilor superstiții" o nouă formă de sacralitate. Și, fără îndoială, aceasta e și principala cauză a insuccesului. Entuziasmul promotorilor săi nu se înrădăcinase în realitatea socială. Se lovea
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
În anul Domnului 1234] Predicatorii și Minorii, care aleseseră sărăcia și umilința de bună voie, s-au ridicat la atâta noblețe, ca să nu-i spunem aroganță, încât își dau tot interesul ca să fie primiți în mănăstiri și în orașe cu procesiuni solemne, cu steaguri, cu lumânări aprinse și cu lume îmbrăcată de sărbătoare; le-a fost acordat privilegiul de a oferi celor care îi ascultau o indulgență de mai multe zile ... 15. ... Predicatorii și Minorii, ducând la început o viață săracă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
au transmis că nu putea să intre pe ușă, ci prin biserică. Prin urmare, frații, cu sufletele înflăcărate, intrând în cor, au luat în mâini cruci, cădelnițe, ramuri de palmier și lumânări aprinse, și, doi câte doi, au intrat în procesiune din cor în biserică. Apoi, așezându-se unii în fața celorlalți, au deschis ușile bisericii și, după ce l-au lăsat să intre pe fratele Giordano, l-au primit cu aclamații și bucurie cântând responsoriul Hic est fratrum amator. Înmărmurit de acest
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să stea, fratele Ioan a fugit spre frați, a strâns în brațe pupitrul și a spus: «Vreau să stau aici». Apoi frații au acceptat să părăsească conventul, în timp ce domnul respectiv aștepta în prag; ei au ieșit doi câte doi, în procesiune, iar la urmă se afla un frate bătrân și slab, care purta în mână cartea psalmilor. Văzând simplitatea și umilința lor, acel domn, mișcat de inspirație divină, a izbucnit în plâns și le-a cerut imediat să-l ierte și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
divine. Această mișcare s-a răspândit în toată Italia. Eu am văzut cu ochii mei că, în orașul meu Parma, fiecare cartier voia să aibă stindardul său pe care să fie reprezentat martiriul sfântului lor, pentru a-l folosi în procesiunile ce se făceau; astfel, de exemplu, pe steagul cartierului în care se afla biserica Sfântul Bartolomeu erau reprezentate chinurile jupuirii; tot așa se proceda și în cazul celorlalte cartiere. De asemenea, din satele din împrejurimi veneau în oraș cu stindarde
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
închis ochii (p. 107-108). B) Flagelații Mișcarea «celor ce se flagelau» 54. În anul 1260, indicțiunea a III-a, s-au răspândit în întreaga lume Flagelanții și toți oamenii, cu mic cu mare, nobili, cavaleri și oameni simpli, mergeau în procesiune prin orașe dezbrăcându-se și flagelându-se, însoțiți de episcopi și persoane consacrate. Se restabilea pacea, oamenii restituiau ceea ce luaseră pe nedrept și își mărturiseau păcatele venind într-un număr atât de mare, încât preoții abia găseau timp pentru a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
episcop și toate stindardele, și au traversat orașul flagelându-se; grosul mulțimii a mers apoi la Parma, într-o marți, după sărbătoarea Tuturor Sfinților. A doua zi, toți cetățenii din Reggio au luat drapelele tuturor cartierelor și au făcut o procesiune în jurul orașului. Chiar și guvernatorul, Ubertino Robaconti de Mandello, cetățean milanez, a participat la acea procesiune flagelându-se. Când această pietate era abia la început, cetățenii din Sassulo, care îmi erau foarte dragi, au venit să mă ia de la Modena
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Parma, într-o marți, după sărbătoarea Tuturor Sfinților. A doua zi, toți cetățenii din Reggio au luat drapelele tuturor cartierelor și au făcut o procesiune în jurul orașului. Chiar și guvernatorul, Ubertino Robaconti de Mandello, cetățean milanez, a participat la acea procesiune flagelându-se. Când această pietate era abia la început, cetățenii din Sassulo, care îmi erau foarte dragi, au venit să mă ia de la Modena, cu permisiunea superiorilor, și m-au dus la Sassuolo, iar ulterior la Reggio și Parma. Când
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
i-a spus: «Să mergem să vestim cuvântul lui Dumnezeu». «Să mergem», a răspuns, și s-au îndreptat spre ținutul Romei. Ajunși într-un oraș, episcopul locului, cunoscând faima sfințeniei sale și fiind înștiințat de sosirea sa, a organizat o procesiune pontificală și împreună cu clerul orașului i-a ieșit în întâmpinare. Dar Sfântul Francisc și-a dat seama și i-a spus însoțitorului: «Suntem descumpăniți. Nu vezi că aceștia vin să ne onoreze? Ce ne facem? Roagă-l pe Dumnezeu să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
brâuri de cărămidă așezate în fel și chip, făcând jocuri de linii și culori pastelate, așezată pe culme, se profila pe cerul albastru mai sus decât turlele frumoase ale Mitropoliei; de după ea, pe amândouă părțile, se forma un fel de procesiune nemaivăzută. Seimenii cu dulame roșii și pălării albe de paradă, călări și pedeștri, dorobanți sârbi în haine negre, apoi peste o sută de comișei cu cai de călărie înșeuați mergând la pas ținuți de căpestre. Pe drum se făcea un
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mână. Efectul a fost uimitor: tot lanțul de oameni a sărit în sus la atingerea polilor buteliei. A repetat experiența la Versailles în fața regelui și a curtenilor cu o companie de 250 de soldați, mai apoi la Chartres cu o procesiune de călugări care formau un lanț de aproape 3 km și toți aceștia au sărit în sus, oferind un spectacol foarte amuzant. Deoarece aparatul venise din Leyda, Nollet i-a dat numele de butelie de Leyda sau butelie de condensație
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
existat vreodată, piramidele egiptene erau decorate cu vechi scrieri religioase, a căror însemnătate oferă și astăzi un volum imens de informații privitoare la modul de reprezentare a sacrului în cadrul acestei culturi, punând laolaltă texte și formule magice, imnuri și ritualuri, procesiuni și imagini de zei. 346 Amintim aici și faptul că destinația primară a acestor construcții era aceea de a adăposti trupul defunct al faraonului și de a-i asigura călătoria mistică spre cealaltă lume și viața veșnică. 347 E. H.
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
357 Mary Hollingsworth, Arta în istoria umanității, Enciclopedia Rao, București, 2004, pp. 89-90. 358 Ibidem. 359 ***, Istoria vizuală a artei, coord. Claude Frontisi, Enciclopedia Rao, București, 2007, p. 60. 360 Amintim aici și rolul deosebit jucat de măștile folosite în timpul procesiunilor funerare, care redau îndeaproape fizionomia defunctului, constituind prin aceasta un reper stabil al evoluției portretisticii romane. (Vezi în acest sens Jean-Paul Morel, Arta Romană, în vol. Larousse, Istoria Artei, coord. A. Châtelet și B.P. Grosilier, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]