18,757 matches
-
87. Analiza lor relevă că instanțele naționale abordează în mod diferit posibilitatea stabilirii penalității definitive în situația în care debitorul și-a îndeplinit obligația ulterior împlinirii intervalului celor 3 luni pentru care se solicită lichidarea penalității provizorii și aspectul cadrului procesual în care se pot verifica motivele temeinice la care se referă art. 906 alin. (5) din Codul de procedură civilă, care au condus la întârzierea în executarea obligației și care sunt de natură să justifice reducerea sau înlăturarea penalității. ... 88
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]
-
alin. 1, au instituit posibilitatea stabilirii unei amenzi civile în favoarea statului, stabilită pe zi de întârziere, în scopul constrângerii debitorului să îndeplinească obligația de a face/de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană. ... 108. Reglementarea procesuală civilă anterioară a condiționat aplicarea amenzii civile de încuviințarea prealabilă a executării silite asupra debitorului și de emiterea somației prevăzute de art. 387,572 și 580^2 din Codul de procedură civilă din 1865. ... 109. Suplimentar, Codul de procedură civilă din 1865
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]
-
unei persoane cu privire la soluționarea cauzei sale având ca obiect recunoașterea și punerea în executare a unei hotărâri penale străine nu echivalează cu prezența acesteia la termenul acordat. Totodată, această procedură presupune realizarea de către instanță a unei activități procesuale de statuare în ceea ce privește soluționarea unei situații procesuale, dar și analiza îndeplinirii unor condiții de drept substanțial, ceea ce presupune o judecată, fiind incidente prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție. Or, chiar dacă în prezenta procedură nu
DECIZIA nr. 13 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270660]
-
obiect recunoașterea și punerea în executare a unei hotărâri penale străine nu echivalează cu prezența acesteia la termenul acordat. Totodată, această procedură presupune realizarea de către instanță a unei activități procesuale de statuare în ceea ce privește soluționarea unei situații procesuale, dar și analiza îndeplinirii unor condiții de drept substanțial, ceea ce presupune o judecată, fiind incidente prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție. Or, chiar dacă în prezenta procedură nu se poate asigura prezența fizică a persoanei solicitate, principiul egalității
DECIZIA nr. 13 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270660]
-
în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului. Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. ... 15. Astfel, obiectul cauzei de față vizează etapa admiterii în principiu a contestației în anulare, etapă care nu intră în sfera
DECIZIA nr. 13 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270660]
-
Curtea reține că prevederile art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal constituie o normă de drept penal substanțial, iar garanțiile accesului liber la justiție și ale dreptului la un proces echitabil se asigură prin norme juridice specifice dreptului procesual penal, motiv pentru care dispozițiile constituționale anterior menționate nu sunt incidente în prezenta cauză. ... 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270631]
-
că examinarea îndeplinirii condițiilor de acordare a liberării condiționate în raport cu pedeapsa rezultantă nu se poate face direct de către instanța de apel, în condițiile în care prima instanță nu a efectuat ea însăși o astfel de examinare. Soluția procesuală care s-ar impune pentru asigurarea respectării dreptului la două grade de jurisdicție este desființarea sentinței primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare, în baza art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală. Facultatea de Drept a
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
prevede că instanța poate acorda liberarea condiționată, fără a distinge între instanța de apel și cea de fond. Or, o asemenea neclaritate nu există în realitate, întrucât interpretarea sistemică a respectivului text legal (în ansamblul reglementării de drept penal și procesual penal) nu lasă niciun dubiu asupra semnificației sale corecte. Astfel, art. 587 din Codul de procedură penală arată, în mod expres, că liberarea condiționată se dispune de către judecătoria în a cărei circumscripție se află locul de deținere, iar hotărârea
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
respectiv să vizeze modul de soluționare a acțiunii penale în procesul penal. Această chestiune de drept vizează o problemă care ține de executarea pedepsei, liberarea condiționată fiind distinctă de modul de soluționare a acțiunii penale în cauză, ulterioară acestui moment procesual. Mai mult, nu suntem nici în prezența unei reale probleme de drept, în condițiile în care instanța de sesizare solicită interpretarea unui text legal, dar prezintă și rezolvarea problemei prin raportarea corectă la jurisprudența obligatorie a Înaltei Curți de Casație
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
-se eventualele abuzuri și limitându-se efectele perturbatoare asupra stabilității și securității raporturilor juridice civile. ... 23. Așadar, câtă vreme partea interesată (debitorul-pârât) ar fi putut, în cadrul procesului declanșat de creditorul-reclamant, să invoce excepția intervenirii prescripției extinctive până la momentul procesual precizat de art. 2.513 din Codul civil, nu se poate susține cu temei existența vreunui viciu de neconstituționalitate a reglementării, din perspectiva învederată de instanța autoare a excepției de neconstituționalitate. Nu se poate vorbi despre o „diferență nejustificată rațional între
DECIZIA nr. 156 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272151]
-
de neconstituționalitate. Nu se poate vorbi despre o „diferență nejustificată rațional între mijloacele de apărare pe care debitorul le are în procesul civil“, așa cum se susține în motivarea criticii de neconstituționalitate, în condițiile în care fiecare mijloc de probă/mijloc procesual de apărare are propriul său regim de administrare/utilizare, conform prevederilor procedurale aplicabile, în cadrul unei discipline procesuale indispensabile bunei desfășurări a actului jurisdicțional în scopul înfăptuirii justiției, ca deziderat constituțional. ... 24. De altfel, sub acest aspect, Curtea observă că, potrivit
DECIZIA nr. 156 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272151]
-
debitorul le are în procesul civil“, așa cum se susține în motivarea criticii de neconstituționalitate, în condițiile în care fiecare mijloc de probă/mijloc procesual de apărare are propriul său regim de administrare/utilizare, conform prevederilor procedurale aplicabile, în cadrul unei discipline procesuale indispensabile bunei desfășurări a actului jurisdicțional în scopul înfăptuirii justiției, ca deziderat constituțional. ... 24. De altfel, sub acest aspect, Curtea observă că, potrivit art. 2.514 din Codul civil, codebitorii unei obligații solidare sau indivizibile și fideiusorii pot invoca prescripția, chiar
DECIZIA nr. 156 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272151]
-
vreuneia dintre părți o situație mai facilă, substituindu-se acesteia în realizarea apărării. De aceea, legiuitorul a ales să lase invocarea excepției intervenirii prescripției extinctive la dispoziția părții, condiționat de respectarea termenului mai sus menționat. Părțile au obligația de diligență procesuală, în cazul neglijării acesteia putându-li-se opune excepția procesului rău condus (exceptio mali procesus), care le este exclusiv imputabilă. ... 27. În aceeași ordine de idei, se susține că lăsarea invocării prescripției la latitudinea părții, fără ca instanța să aibă
DECIZIA nr. 156 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272151]
-
se constituie în mod distinct comisii de elaborare a subiectelor la disciplinele drept civil și drept procesual civil, respectiv drept penal și drept procesual penal. Subiectele de drept material sunt elaborate de membrii comisiei care elaborează și subiectele de drept procesual în materia corespunzătoare. (2) Membrii comisiilor prevăzute la alin. (1) sunt numiți dintre judecători și procurori specializați în disciplinele de concurs. Din aceste comisii pot face parte și cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs. (3) Numirea membrilor comisiei
REGULAMENT din 28 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271836]
-
soluționare a contestațiilor formulate împotriva baremului stabilit pentru cele două probe scrise și împotriva punctajului de la testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice, constituite în mod distinct la disciplinele drept civil și drept procesual civil, respectiv drept penal și drept procesual penal; ... b) subcomisii de soluționare a contestațiilor formulate împotriva rezultatelor obținute la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, constituite în mod distinct la disciplinele drept civil și drept procesual civil, respectiv drept penal și drept procesual penal; ... c) subcomisii
REGULAMENT din 28 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271836]
-
penal și drept procesual penal; ... b) subcomisii de soluționare a contestațiilor formulate împotriva rezultatelor obținute la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, constituite în mod distinct la disciplinele drept civil și drept procesual civil, respectiv drept penal și drept procesual penal; ... c) subcomisii de soluționare a contestațiilor formulate împotriva rezultatelor obținute la proba interviului. ... (2) Membrii subcomisiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) sunt numiți dintre judecători și procurori specializați în disciplinele de concurs. Din aceste subcomisii pot
REGULAMENT din 28 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271836]
-
Examinarea candidaților se face în două etape. (2) Prima etapă este eliminatorie și constă în susținerea următoarelor probe scrise eliminatorii: 1. un test-grilă de verificare a cunoștințelor juridice, teoretice și practice, susținut la următoarele discipline: a) drept civil; ... b) drept procesual civil; ... c) drept penal; ... d) drept procesual penal; ... ... 2. o probă scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, teoretice și practice, susținută la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal. ... (3) La proba scrisă
REGULAMENT din 28 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271836]
-
2) Prima etapă este eliminatorie și constă în susținerea următoarelor probe scrise eliminatorii: 1. un test-grilă de verificare a cunoștințelor juridice, teoretice și practice, susținut la următoarele discipline: a) drept civil; ... b) drept procesual civil; ... c) drept penal; ... d) drept procesual penal; ... ... 2. o probă scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, teoretice și practice, susținută la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal. ... (3) La proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice participă numai
REGULAMENT din 28 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271836]
-
cunoștințelor juridice constă în elaborarea unor lucrări la disciplinele drept civil și drept procesual civil, respectiv drept penal și drept procesual penal și se susține pe parcursul a două zile, după următoarea repartizare: a) prima zi: drept civil și drept procesual civil; ... b) a doua zi: drept penal și drept procesual penal. ... (2) Candidații care doresc să corecteze o greșeală taie fiecare rând din pasajul greșit cu o linie orizontală. În cazul în care unii candidați, din diferite motive - corectări numeroase
REGULAMENT din 28 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271836]
-
în raport cu părțile care participă în camera de consiliu la instanța de control judiciar. Totodată, susțin că textul de lege criticat suprimă de plano principiul oralității, contradictorialității și nemijlocirii procesului penal, prin faptul că exclude posibilitatea inculpaților și participanților procesuali de a adresa eventuale critici și excepții privitoare la actul de sesizare, direct și nemijlocit judecătorului de cameră preliminară, într-o ședință de judecată convocată în acest scop. În acest sens invocă Decizia Curții Constituționale nr. 641 din 11 noiembrie
DECIZIA nr. 130 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272171]
-
scop. În acest sens invocă Decizia Curții Constituționale nr. 641 din 11 noiembrie 2014, paragrafele 35, 38, 54, 56, 57 și 58, și susțin că modificarea textului legal nu a avut în vedere aceste considerente. Susțin, de asemenea, că normele procesual penale criticate nu garantează în niciun fel faptul că, între momentul sesizării instanței prin rechizitoriu și momentul pronunțării încheierii prevăzute de art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară analizează în mod efectiv actul de
DECIZIA nr. 130 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272171]
-
următorul cuprins: „(2) […] Judecătorul de cameră preliminară se pronunță în camera de consiliu, fără citarea părților și a persoanei vătămate și fără participarea procurorului, prin încheiere, care se comunică de îndată acestora. “ ... 16. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că normele procesual penale criticate sunt contrare atât dispozițiilor constituționale ale art. 11 alin. (1) privind dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin.
DECIZIA nr. 130 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272171]
-
acesteia. Așadar, Curtea a reținut că dispozițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală condiționează atât prezența, în procedura de fond a camerei preliminare, în fața judecătorului, a părților și persoanei vătămate, cât și participarea procurorului, de conduita procesuală manifestată în etapa măsurilor premergătoare de către inculpat, celelalte părți și persoana vătămată sau de judecătorul de cameră preliminară. ... 19. Totodată, Curtea a observat că, potrivit art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, copia certificată a rechizitoriului și
DECIZIA nr. 130 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272171]
-
a analiza acest act, și, eventual, studiind dosarul de urmărire la arhiva instanței, inculpatul, celelalte părți și persoana vătămată pot verifica regularitatea sesizării instanței, competența acesteia, legalitatea probelor și a actelor de urmărire penală. Toate acestea constituie premise ale conduitei procesuale pe care inculpatul, celelalte părți și persoana vătămată o vor manifesta în etapa măsurilor premergătoare din cadrul procedurii de cameră preliminară și în funcție de care se va declanșa ori nu etapa soluționării cererilor și excepțiilor invocate, așadar, „procedura în
DECIZIA nr. 130 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272171]
-
lor pasivă concretizată în neinvocarea vreunei excepții ori formularea vreunei cereri cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală neputând fi convertită într-un fine de neconstituționalitate a normei procesual penale criticate. ... 21. Contradictorialitatea este un element al principiului egalității armelor și al dreptului la un proces echitabil. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că egalitatea armelor este o trăsătură inerentă a unui proces echitabil, ce presupune ca fiecărei
DECIZIA nr. 130 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272171]