6,400 matches
-
suntem încă în etapa socialistă, dar fiecare trebuie să facă eforturi pentru a realiza marele vis al lui Marx și Lenin: societatea comunistă». E frazeologia obligatorie a imperiilor întemeiate pe idealul utopic spre care un entuziasm întreținut la infinit și proclamat ritualic nu încetează să-l împingă pe cetățean. Încă un mic efort pentru a îndeplini planul cincinal, pentru a defrișa Siberia, pentru a face gratuit transportul public; încă un mic efort pentru a face ca toți să se bucure de
MODELUL DEFORMAT. AMERICA DE LA TOCQUEVILLE LA CARTER, DE THOMAS MOLNAR de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376597_a_377926]
-
-ntruchipare. In această zi am împărțit bucăți din mine, Poeme să le-nțelegeți în ceas de mântuire, Ajutorul pătrunderii în măduva timpului ce vine, A leoaicei cu ochii verzi eliberată de iubire. O mie de ani într-o singură zi Proclamă un ceas fără eroare, In duminica de suflet te-aștept să vii Poemul să-l citești întruchipat din mare. Prilej universal de a ne cunoaște, De a vărsa cuvântul înapoi, În mielul din câmpie ce tăcerea o paște, Așa cum va
VERBUL DIN OGLINDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375127_a_376456]
-
americanii ce a durat cam trei decenii , „ miracolul taiwanez ” reușind să uimească și să atragă lumea. Au apărut imediat zgârie-norii și miliardarii care au investit puternic, ducând la ridicarea ei. Deși mulți și-o doresc ,independența Taiwanului nu a fost proclamată oficial deoarece China a amenințat întotdeauna cu un război. Totuși ,funcționează mai mult ca un stat independent. Știa toate astea fiindcă l-au pasionat întotdeauna istoria și civilizația țărilor din Extremul Orient. Iar toate obiectele produse de ei,fie ele
VIATA LA PLUS INFINIT (3) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375089_a_376418]
-
înainte de unificarea politico-administrativă a celor două Principate. Unirea s-a dovedit ireversibilă. Recunoașterea ei de către Poarta Otomană, în noiembrie 1861, formarea primului guvern unitar al României, condus de Barbu Catargiu, în 1862, deschiderea primului Parlament al țării, când Domnitorul a proclamat Unirea definitivă a Principatelor, sub numele de România, consolidarea Unirii, cerea din partea tuturor o abnegație completă, să renunțe dar la însăși amintirea dezbinărilor din trecut. „România va fi de aci înainte una și nedespărțită”. A fost proclamat, cu acest prilej
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
când Domnitorul a proclamat Unirea definitivă a Principatelor, sub numele de România, consolidarea Unirii, cerea din partea tuturor o abnegație completă, să renunțe dar la însăși amintirea dezbinărilor din trecut. „România va fi de aci înainte una și nedespărțită”. A fost proclamat, cu acest prilej, Bucureștii, drept Capitală. ( Datele au fost luate din revista „Radio România”, nr. 260, din 21-27 ianuarie 2002). Domnitorul a fost situat de Eminescu alături de marii săi înaintași, fiind cel care a înțeles să-și exercite prerogativele cu
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
martie 2015 Toate Articolele Autorului Iubește-mă cum iubește anul primăvara și scapă de mantia iernii, de povara ce acum e zdrențuită, mult prea secătuită și lucrează zi de zi, părând neobosită. Iubește-mă cum iubește soarele razele blânde și proclamă victorios a vieții noi izbânde, prin încercarea de-a sorbi din grația luminii în fiecare magică secundă a întâlnirii. Iubește-mă ca dulcea licoare ce se revarsă spre natura ai cărei arbori acum se deșteaptă și-și verifică pierderile de peste
IUBEȘTE-MĂ! de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372807_a_374136]
-
din întreg cuprinsul Patriarhiei Române. Cu alte cuvinte, așadar, prin acest bogat volum se concretizează, la nivelul Transilvaniei septentrionale, zonă de veche și relevantă trăire ortodoxă, direcția de cercetare istorică și instituțională care anturează fecund și îmbogățește spiritual anul 2015, proclamat în Biserica Ortodoxă Română drept An al Misiunii Parohiei și al Mănăstirii. În Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului îndemnul și recomandarea Preafericirii Sale a fost apropriat și sprijinit, cu aleasă râvnă spiritual, de către iluștrii ierarhi - Arhiepiscopul Justinian Chira
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
matriceală a cuprinderii înțelepte, așezată pe principii estetice cu vibrație lirică de excepție, atent aranjată ca un car alegoric, pe care odată urcate, ideile să arate așa cum trebuie, adică impecabil. Referirea la acuratețe, pe care tocmai ce îndrăzneam să o proclam, se susține de la sine: „Plouă peste lume cu adânci suspine,/ Iar speranța nouă tinde spre ocult,/ Așteptăm o rază care să ne-aline,/ Retrezind zglobie-al fericirii cult.// Îngerii de ceară nu ne mai acultă,/ Rugăciuni febrile tremură în van
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372212_a_373541]
-
statuat decadența și provizoratul istoric. 10 Mai este ziua împlinirii a trei aspirații sacre naționale ale românilor: în 1866 a sosit la București și a depus jurământ în fața Parlamentului Prințul Carol de Hohenzollern Sigmaringen; în 1877 Principele Carol I a proclamat Independența absolută a României; în 1881, Principele Carol I a fost ridicat la rangul de rege al României, România devenind regat. Aceste trei repere cardinale pentru întemeierea dezvoltarea și consolidarea României moderne sunt considerente extinse și puternice, pentru ca ziua de
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
copaci, sălașuri. Gloatei ca adunătură Îi țipau prin tunet glasuri De supunere umilă Și de oarbe proorociri. Zeii toți fără de milă Se-ntreceau în năluciri. Și-ncărcau stoguri de nouri Ce potopuri descărcau, Iar la urmă-n curcubeuri, Pronia lor proclamau. Iernile puneau să urle Crivețe și vijelii, Ce făceau să țipe-n turle Clopote peste vecii. Dar furtunile în lume, Ca și omul, ca și zeul Încetează când anume Hotărăște Dumnezeul. Căci furtuna nu-i la ceruri O pedeapsă hotărâtă
FURTUNI TRECUTE PE PĂMÂNT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376208_a_377537]
-
jos înainte de a-i sosi ceasul! Ea, mizerabila, totdeauna i-a fost foame și nu s-a gândit la sublim, decât în virtutea stomacului său. Ea este de iertat. Dar, cum să ierți pe cei care ies din sânul ei, se proclamă elite, își impun salarii bune pentru galerie și în schimb sufocă, strivesc, fură, violează, omoară în tăcere” (Spovedanie pentru învinși, Ed. Dacia, 1990, pag.31 ). Cu trei zile înainte de împlinirea celor 80 de ani de la plecarea la cele veșnice, m-
PANAIT ISTRATI ÎNTR-UN MORMÂNT VANDALIZAT de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379766_a_381095]
-
farmec parcursului niciodată dus la final decât sub emblema materială nu însă și prin cea spirituală. Nevoia de împlinire, fie ea printr-o repetabilitate constructivă menită să determine esențe valorice de conținut perfectibil, ori noul aflat încă în stadiu germinativ, proclamă cât se poate de clar o motivație chiar dacă simbolic expusă, ea mergând mult mai departe de atât... „Într-o zi/ Va veni ziua mea/ Dacă e adevărat că/ Fiecare are câte o zi/ Și Eu voi ști s-o aștept
UN DEMERS NECESAR ÎNTR-UN EXCURS DELOC ÎNTÂMPLĂTOR PRIN GRĂDINILE MINŢII DE DANIEL MARIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374753_a_376082]
-
azurul amețitor al cerului, greu a putut fi zărit. Minciuna nu a ridicat astfel de probleme, fiind cu mult mai mică: ea are statura oamenilor și se confundă adesea cu unii dintre dânșii”; Drumul adevărului duce la nemurire”; Adevărul trebuie proclamat cu cea mai mare tărie în primul rând acolo unde el este interzis de minciună”; Cine respectă adevărul respectă omul; cine respectă omul, ca entitate divină, trebuie să respecte adevărul. Iată oafirmare care ne impune să pretindem că omul ar
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
să rămâneți în memoria scrisă sau nescrisă a Municipiului Oradea, oaia neagră, a istoriei cultural-spirituale, în duhul acestor spații binecuvântate altfel, de Dumnezeu? Vă spun aceasta pentru-ca amândoi avem obârșii și ranguri nobiliare rustice. Rațiunea supremă a creatorior, a artiștilor - proclamă că o recunoaștere exclusiv postumă meritelor lor, nu este pe deplin suficientă din punctul lor de vedere, al creatorului de valoare, în consecință se impun compensații materiale și financiare excusiv în viață! PS2: Am primit de la AIO, hârtii (facturi) cu
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
pe care ucenița o predică în fața împăratului îl făcu pe acesta să devină mai optimist, ieșind din claustrarea cu care se înconjurase. De aceea, magnificul dorea să meargă la Roma și după cercetările necesare în astfel de situații urma să proclame legalitatea noii credințe în fața Senatului. Caligula prinse însă de veste acest lucru prin spionii săi. Ba mai mult, află că Tiberius dorea nu numai să legalizeze noua credință ci să o și facă cunoscută în tot imperiul. Însoțit de prefectul
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
bolnav și că se putea întâmpla ceva grav. A fost chemat îndată medicul împăratului care a constatat că Cezar Augustus Tiberius, împăratul Romei, murise. Garda pretoriană adusă anume de Naevius Sertorius Macro a înconjurat locul imediat iar Caligula fu astfel proclamat împărat de legionarii pretorieni instaurând cu această ocazie un precedent în succesiunea la tronul Romei, precedent care avea să aducă multă vărsare de sânge, pretorienii devenind un fel de poliție care nu doar îl proteja pe împărat ci îl și
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
împăratul nu dăduse semne că este foarte bolnav, întărind astfel suspiciunea asasinatului. Nimeni însă nu a mai putut interveni cu ceva deoarece Macro și temuta gardă pretoriană se aflau în jurul cortului iar mai apoi la porunca prefectului, pretorienii l-au proclamat împărat pe Caligula. La scurt timp după ce a fost proclamat împărat și de către Senat sub numele de Caius Iulius Caesar Germanicus, Caligula l-a eliminat pe Tiberius Gemellus, celălalt pretendent al tronului imperial și favoritul lui Tiberius, forțându-l să
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
suspiciunea asasinatului. Nimeni însă nu a mai putut interveni cu ceva deoarece Macro și temuta gardă pretoriană se aflau în jurul cortului iar mai apoi la porunca prefectului, pretorienii l-au proclamat împărat pe Caligula. La scurt timp după ce a fost proclamat împărat și de către Senat sub numele de Caius Iulius Caesar Germanicus, Caligula l-a eliminat pe Tiberius Gemellus, celălalt pretendent al tronului imperial și favoritul lui Tiberius, forțându-l să se sinucidă. O altă versiune spune că la sugestia lui
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
Alții se îndreaptă către alți zei; eu îi răsplătesc după credința lor, dar răsplata celor care înțeleg puțin este mărginită. Nebunii socotesc că mă pot vedea cu ochii pe mine cel nevăzut și netrecător" etc. [178]. Acest Totul, drept care se proclamă Krsna, înseamnă tot atît de puțin ca Unul eleatic și ca substanța spinozistă toate. Dimpotrivă, acest toate, mulțimea sensibilă, nesfîrșit multiplă a infinitului este, în toate aceste reprezentări, determinată drept ceea ce accidental, drept ceea ce nu este în-și-pentru-sine
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de idee se realizează în trei momente. Această înaltă conștiință a triadei, întîlnită la Platon și la alții, s-a pierdut, mai tîrziu, de pe tărîmul rațiunii, păstrîndu-se doar în religie, însă ca ceva de dincolo. Rațiunea a cîștigat apoi teren, proclamînd această concepție drept nonsens; singurul care a redeschis calea spre cunoașterea acesteia a fost Kant. Acum, trăsăturile esențiale și de ansamblu ale întregului, considerat în substanța sa, rămîn absorbite de triada determinărilor; iar interesul major al timpurilor noastre constă tocmai
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
este întrucîtva discret în această privință, deoarece lasă altora sarcina ingrată de a decreta moartea zeilor: într-adevăr, la asta se va gîndi Nietzsche (1844-1900), care în confirmarea decesului zeilor, se va simți la un moment dat în măsură să proclame noua divinitatea unică: Omul sau, mai bine spus, Supraomul, sau poate, mai precis încă, Nietzsche însuși. Nu degeaba, în ultimii ani ai vieții sale, cu mintea întunecată, declara că este Dionis sau Crucifixul: ceea ce mai rămăsese din Iisus, în speculația
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
dezonorantă; este abdicare, trădare, lașitate. Trebuie eliminată din creștinism influența sa. Nici Hristos nu este admis, altfel decît ca un om puternic. Îl acceptăm pe Hristosul care alungă vînzătorii din templu cu lovituri de bici, dar nu pe acela care proclamă fericirile și moare pe cruce, rugîndu-se pentru călăii săi..." [375]. Acesta este punctul de sosire al anumitor afirmații mai mult sau mai puțin explicite în sistemul "filozofic" al lui Hegel! Și să nu uităm că "spiritul gîndirii hegeliene a format
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
puțin suspecte că ar voi hibride spirituale nepermise, nu mai surprinde dacă materialismul teoretic și practic și ateismul se răspîndesc într-un mod alarmant: dacă în secolul trecut, într-un caz singular, prin Nietzsche se ajunsese la îndrăzneala de a proclama moartea lui Dumnezeu, în comunismul zilelor noastre, această afirmație a devenit colectivă și, sub acest impuls (din interes sau din bună credință), există unii care se declară oameni "de spirit" sau "religioși", neezitînd la un moment dat să proclame "într-
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a proclama moartea lui Dumnezeu, în comunismul zilelor noastre, această afirmație a devenit colectivă și, sub acest impuls (din interes sau din bună credință), există unii care se declară oameni "de spirit" sau "religioși", neezitînd la un moment dat să proclame "într-un anume fel" moartea lui Dumnezeu, cu speranța ascunsă, probabil, de a avea ei privilegiul să anunțe o nouă înviere a lui Dumnezeu, de data aceasta pe bază pur metafizică; și e firesc să fie așa: pentru acești "gînditori
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
dacă s-ar fi lăsat seduși să asculte adevăruri ce aparțineau exclusiv tainicei "științe" a Realității supreme. Negreșit, înțeleptul este prețuit și la greci, chiar din cea mai îndepărtată antichitate. Xenofan din Colofon (născut pe la 656 a.Hr.), de pildă, proclamă cu îndrăzneală superioritatea înțelepciunii asupra forței fizice: "Mai bună decît forța cailor și a oamenilor este înțelepciunea mea" deoarece înțelepciunea e mult mai utilă pentru Stat decît forța atletului: "puțină bucurie are orașul, dacă vreunul, luîndu-se la întrecere, învinge pe
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]