1,870 matches
-
generalul Barozzi și colonelul Robescu. Înainte de amiază scris. Ora 12½ dejunat cu domnii. Elisabeta a ajuns la ora 11 în Neu-Wied. Ora 2½ la Casa Peller, făcut ceva cumpărături în câteva prăvălii. Ora 5 înapoi. Multe depeșe din țară, aniversarea proclamării regatului. Ora 6½ la gară. A sosit mama de la Baden-Baden, împreună cu Lindheim. La hotel. Ora 7 cinat à cinq. Seara cu mama. Duminică, 15/27 martie. Nürnberg. Vreme mohorâtă, rece. Ora 8 dejunat cu mama, răcit foarte tare. Ora 11
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
von Duncker, Feldmarschall Erzherzog Albrecht, Tempsky, Viena, 1897.) Jules Grévy (1807-1891), om politic francez de orientare republicană de dreapta, președinte al Republicii Franceze în perioada 1879-1887. „Legea străinilor” a fost adoptată mai ales în urma presiunilor Rusiei, care a condiționat recunoașterea proclamării regatului cu aplicarea în România a acestei legi. Legea prevedea, între altele, expulzarea cetățenilor străini care desfășurau activități cu caracter revoluționar pe teritoriul României. Guvernul rus spera, în felul acesta, să fie îndepărtați de la granițele imperiului refugiații socialiști și nihiliști
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
o lungă dezbatere. Ministrul-prezident o începe prin declararea că partidul său nu mai poate rămâne în starea în care se află, arată motivele dezbinării de C.A. Rosetti și propune reconstituirea guvernului cu junimiștii. Noi răspundem că, în principiu, după proclamarea Regatului prin liberali și față de necesitatea preschimbării vechilor partide, nu vedem o greutate absolută în conlucrarea cu un partid liberal reformat, dar că prima condiție este adoptarea și punerea în lucrare a programului de reorganizare internă, indicat de noi în
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
anului, afară de vacante și Dumineci, sînt cele următoare: 1. Sft. Vasile, 2. Botezul Domnului, 3. Sft. Ioan Botezătorul, 4. Serbarea unirii tuturor Românilor, 5. Întâmpinarea Domnului, 6. Bună Vestire, 7 Trei zile Sft. Paști, 8. Sft. Marele Martir Gheorghe, 9. Proclamarea independenței și a Regatului, 10. Înălțarea Domnului, 11. Sft. Împărați Constantin și Elenă, 12. Serbarea restaurației 8 Iunie (suprimata în 1940), 13. Sft. Treime, la 50 zile după Paști, 14. Sftii. Apostoli Petru și Pavel, 15. Adormirea Maicii Domnului, 16
LEGE nr. 60 din 1 ianuarie 1881 privitoare la procedura de execuţie din Transilvania*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127795_a_129124]
-
i) din Legea nr. 5/1969 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Apărării Republicii Socialiste România se modifică și va avea următorul cuprins: "i) examinează și propune Mării Adunări Naționale, Consiliului de Stat sau, după caz, Președintelui Republicii Socialiste România, proclamarea stării de necesitate, mobilizarea parțială sau generală, precum și declararea stării de război;" Articolul 8 Articolul 8 litera i) din Legea nr. 14/1972 privind organizarea apărării naționale a Republicii Socialiste România se modifică și va avea următorul cuprins: "i) examinează
DECRET nr. 150 din 19 iunie 1974 privind modificarea unor legi şi decrete*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133223_a_134552]
-
8 litera i) din Legea nr. 14/1972 privind organizarea apărării naționale a Republicii Socialiste România se modifică și va avea următorul cuprins: "i) examinează și propune Mării Adunări Naționale, Consiliului de Stat sau, după caz, Președintelui Republicii Socialiste România, proclamarea stării de necesitate, mobilizarea parțială sau generală, precum și declararea stării de război;" Articolul 9 Articolul 2 alineatul 1 din Decretul nr. 1016/1966 privind reglementarea acordării drapelului de luptă al unităților și marilor unități de toate armele, modificarea înfățișării pavilioanelor
DECRET nr. 150 din 19 iunie 1974 privind modificarea unor legi şi decrete*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133223_a_134552]
-
lui Carol I) Pornind de la acest text, răspundeți următoarelor cerințe: 1. Transcrieți definiția dată de autor votului cenzitar. 2. Numiți câte un reprezentant al fiecărui partid menționat în text. 3. Menționați o confruntare militară, la care a participat Carol, înainte de proclamarea să că rege în 1881. 4. Explicați un motiv al instaurării dinastiei străine în anul 1866. V. Menționați două cauze care au determinat întoarcerea armelor împotriva Germaniei în vara anului 1944 și explicați două urmări ale acestui eveniment istoric. VI
PROGRAMA din 29 august 2001 PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
Precizați o victorie obținută de Napoleon. VI. Realizați, în aproximativ două pagini, o sinteză cu tema "Anglia de la monarhia absolutista la monarhia constituțională", având în vedere: - prezentarea oricăror doi factori care au favorizat declanșarea războiului civil; - precizarea unui motiv al proclamării Republicii și numirea instituției aflate la conducerea acesteia; - numirea regimului politic instaurat de Oliver Cromwell și precizarea unei acțiuni politice a acestuia; - menționarea unei caracteristici a Restaurației Stuartilor și a unui motiv al înlăturării lor definitive. Notă: Se punctează atât
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
lege a sângelui, sînt cuprinse toate "posibilitățile de suflet, de spirit, de etică". Apărarea sângelui constituie baza morală a recunoașterii drepturilor politice supreme. De altfel realitatea Statului național, în formula legii constituționale din 27 Februarie 1938, se precizează prin: a) Proclamarea legii sângelui; ... b) Proclamarea principiului că Națiunea Română este creatoare de Stat; ... c) Promovarea categoriilor funcționale, naționale, ca realități politice de bază; ... d) Distincția juridică și politica între români de sânge și cetățeni români. ... III. Statul Român, autoritar în virtutea legii
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
cuprinse toate "posibilitățile de suflet, de spirit, de etică". Apărarea sângelui constituie baza morală a recunoașterii drepturilor politice supreme. De altfel realitatea Statului național, în formula legii constituționale din 27 Februarie 1938, se precizează prin: a) Proclamarea legii sângelui; ... b) Proclamarea principiului că Națiunea Română este creatoare de Stat; ... c) Promovarea categoriilor funcționale, naționale, ca realități politice de bază; ... d) Distincția juridică și politica între români de sânge și cetățeni români. ... III. Statul Român, autoritar în virtutea legii constituționale, devine prin legea
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
Articolul UNIC Se promulga Legea privind proclamarea "Zilei Constituției României" și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU -------------------
DECRET Nr. 386 din 8 decembrie 1995 pentru promulgarea Legii privind proclamarea "Zilei Constituţiei României". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112913_a_114242]
-
existente, în scopul încadrării acestora în infrastructura sistemului național de apărare. Lista obiectivelor de investiții și dezvoltare, precum și criteriile de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General se stabilește prin hotărâre a Guvernului. Articolul 22 La proclamarea stării de asediu sau de urgență, la declararea mobilizării ori a stării de război pot fi rechiziționate bunuri aparținând agenților economici, instituțiilor publice, celorlalte persoane juridice și persoanelor fizice și pot fi chemați cetățeni apți de muncă pentru prestări de
LEGE nr. 45 din 1 iulie 1994 (*actualizată*) Legea apărării naţionale a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110193_a_111522]
-
Articolul UNIC Se promulga Legea privind proclamarea Zilei Eroilor și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU ------------------------------
DECRET Nr. 129 din 29 mai 1995 pentru promulgarea Legii privind proclamarea Zilei Eroilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112410_a_113739]
-
încheiate cu acestea; ... d) executa controlul tehnic al rețelelor de telecomunicații din administrarea sa și asigura confidențialitatea telecomunicațiilor speciale; e) organizează și conduce pregătirea pentru lupta și mobilizare proprie, în conformitate cu prevederile legale, cu ordinele, instrucțiunile și regulamentele militare; ��... f) la proclamarea stării de asediu sau de urgență, la declararea mobilizării ori a stării de război asigura cu prioritate legăturile speciale pentru Marele Cartier General și celelalte componente ale sistemului național de apărare, la nivel central și teritorial, conform legii; ... g) colaborează
LEGE nr. 92 din 24 iulie 1996 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114552_a_115881]
-
fiind cele care au alimentat Războiul Rece. În Asia, ocupația militară a Japoniei a deschis calea democratizării țării. Războiul civil din China a continuat în timpul și după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, ducând, în cele din urmă, la proclamarea Republicii Populare Chineze și la secesiunea Taiwanului. Războiul a fost scânteia care a aprins un val de lupte pentru câștigarea independenței coloniilor puterilor europene, metropolele fiind vlăguite de ultima conflagrație mondială. S-a petrecut o schimbare notabilă a centrului de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
-i omori decît să-i îndrepți prin lovituri. El dorea ca elevii să nu mai fie supuși disciplinei barbare, care era caracteristică timpului. Huizinga afirma că omenirea civilizată ar avea motive să cinstească numele lui Erasmus fie și numai pentru proclamarea blîndeții. Montaigne pleda și el pentru o astfel de educație. După părerea lui, bătaia nu făcea altceva decît să cultive ura copiilor împotriva științei. Pentru menținerea disciplinei, Comenius recomanda profesorului să urmeze exemplul naturii: "soarele dă lucrurilor în creștere totdeauna
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
ai dezvoltării mentale și morale. 5.9. Educația nouă Educația nouă s-a format și s-a concretizat în instituții școlare la sfîrșitul secolului XIX. Oficial, actul său de naștere îl constituie crearea Ligii Internaționale a Educației Noi, urmată de proclamarea unei carte a principiilor sale fundamentale. După primul război mondial au fost înființate două asociații internaționale: New Education Fellowship (Asociația de educație nouă) și La Nouvelle Éducation (Educația nouă). Aceste asociații erau considerate ca fiind adevăratele succesoare ale lui Rousseau
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
șef al guvernului În exercițiu, Își va depune demisia, În semn de nemulțumire față de revenirea pe tron a celui ce a fost decăzut din acest drept din cauza iresponsabilității, a vieții sale aventuroase. Luați prin surprindere, ceilalți oameni politici au votat proclamarea lui Carol ca rege al României, În vreme ce alții s-au supus În fața politicii faptului Împlinit. Conform Memoriilor lui Constantin Argetoianu, disidența lui Gh.I.Brătianu a fost singurul act de ruptură În cadrul unui partid atât de important ca Partidul Național Liberal
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
dorința de a păstra liniștea în țară, executivul român nu comunica populației rezultatul negativ decât în momentul apariției candidaturii principelui Carol de Hohenzollern. Remarcabilă devenea declanșarea în această perioadă a unor acțiuni prin care se urmărea exprimarea entuziasmului populației față de proclamarea ca domn al lui Filip de Flandra. Scopul era de la sine înțeles: marile puteri trebuiau să vadă existența unei susțineri populare față de actul săvârșit la 11 februarie, dar și pentru reprezentantul casei princiare a Belgiei. Atingerea obiectivului amintit era ilustrată
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
electorale. Subiectul apartenenței românilor la marea familie europeană era reluat acum, subliniindu-se faptul că, prin acțiuni de tipul celei din 11 februarie, românii fuseseră redescoperiți de către Europa, sintagmă des folosită în discursurile clasei politice românești. Evenimentele de la București și proclamarea ca domnitor a lui Filip de Flandra atrăgeau din nou atenția Puterilor Garante asupra românilor. O observație interesantă cu privire la atmosfera existentă, după 11 februarie la Constantinopol, o făcea reprezentantul diplomatic al Serbiei în capitala Imperiului Otoman. Acesta remarca suspiciunile ce
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
pentru români doar a unui rol consultativ 314. Revenind în plan intern, atmosfera, spre deosebire de perioada precedentă, era una relaxată. În întreaga țară erau organizate ample manifestări cu salve de tun și Te Deum-uri prin care populația își exprima satisfacția pentru proclamarea lui Filip de Flandra ca domn al României. În Moldova, acolo unde se aștepta poate ca domnul detronat să aibă măcar câțiva adepți care să se manifeste solidar cu el în mod public, se constata același "entuziasm". La Iași, în
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
datora Puterilor Garante și Înaltei Porți. Dorind să satisfacă articolul 13 al Convenției, care cerea ca domnitorul să fie fiu de român, și spre a opri orice opoziție a Puterilor la recunoașterea faptului împlinit, Adunarea vota, la puțin timp după proclamarea lui Carol ca domn, legea pentru împământenirea familiei de Hohenzollern 415. Percepția publică internă și externă asupra actului de la 10 mai era și ea una foarte interesantă. Presa internațională, în special cea franceză, evidenția aproape la unison sprijinul pe care
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
oferirea de alimente pentru populația săracă, iluminarea clădirilor publice ș.a.)455, reprezentanții regimului politic instalat la 11 februarie constatau și ei aceleași valuri de entuziasm. Ample manifestări cu salve de tun și Te Deum-uri prin care era exprimată satisfacția pentru proclamarea lui Filip de Flandra ca domn al României puteau fi văzute chiar a doua zi după părăsirea tronului de către "domnul Unirii", în mai multe orașe ale țării din rândul cărora Iașul nu lipsea. Aici, în dimineața zilei de 11 februarie
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Tell, care spunea la 1 mai 1866 că "mă pronunț cu națiunea"514, fără a fi fost însă mulțumit de textul propus de Locotenența Domnească, Nicolae Ionescu afirma, după ce-și exprima convingerea asupra caracterului irevocabil al Unirii, că momentul proclamării unui alt principe, pământean sau străin, trebuia amânat pentru a fi în acord cu dorințele Europei. Misiunea Adunării era, în opinia sa, doar votarea unei Constituții. La fel de categoric devenea acum și I. Heliade Rădulescu, ce reamintea de vechile angajamente luate
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Maiorescu, semnaseră un document prin care se angajau în fața electoratului că vor vota un prinț străin de origine latină. Efectul acestei declarații era nul asupra deputaților "Fracțiunii libere și independente din Moldova", care se abțineau de la votarea apelului nominal privind proclamarea prințului Carol ca domn al României. Cu toate acestea, în proiectul de răspuns la mesajul Locotenenței Domnești, subscris de 101 deputați, se afirma susținerea în continuare a principiilor enunțate de Divanurile ad-hoc de la 1857 și de Parlament la 11 februarie
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]