1,228 matches
-
al demnității și al toleranței, al schimbului liber de opinii; ... e) cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice, a respectului pentru natură și mediul înconjurător; ... f) dezvoltarea armonioasă a individului prin educație fizică, educație igienico-sanitara și practicarea sportului; ... g) profesionalizarea tinerei generații pentru desfășurarea unor activități utile, producătoare de bunuri materiale și spirituale. ... (2) Învățământul asigura cultivarea dragostei față de țară, față de trecutul istoric și de tradițiile poporului român. ... (3) Finalitățile școlii românești se realizează prin strategii și tehnici moderne de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200667_a_201996]
-
a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 268 din 13 iunie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003. Articolul 29 (1) În școlile de arte și meserii se organizează învățământ pentru profesionalizare, în scopul calificării de nivel 1 pe domenii ocupaționale. ... (2) Școlile de arte și meserii pot funcționa independent sau în cadrul unităților de învățământ cu clasele I-X, I-XII/XIII, V-X, V-XII/XIII sau IX-XII/XIII. ... (3) Pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200667_a_201996]
-
în limita a cel puțin 4% din produsul intern brut, asigurându-se anual o creștere permanentă a alocațiilor bugetare, în concordanță cu următoarele cerințe: ... a) considerarea dezvoltării învățământului ca prioritate națională pentru pregătirea resurselor umane la nivelul standardelor internaționale; ... b) profesionalizarea resurselor umane în concordanță cu diversificarea pieței muncii; ... c) dezvoltarea învățământului superior și a cercetării științifice universitare pentru integrare la vârf în viață științifică mondială. ... --------------- Alin. (1) al art. 170 a fost modificat de pct. 19 al art. I din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200667_a_201996]
-
global de asistență pentru activitățile locale în sectorul creșterii animalelor și produselor lactate ar trebui să permită filierelor să elaboreze și să pună în aplicare strategii adaptate contextelor locale de dezvoltare economică, de repartizare în spațiu a producție și de profesionalizare a specialiștilor din domeniu, pentru a permite o mobilizare eficientă a sprijinului comunitar. Acest program poate cuprinde, în perspectiva dezvoltării creșterii locale de animale, cu titlu temporar și în cadrul unei limite maxime anuale pentru a nu compromite obiectivul menționat anterior
jrc5332as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90501_a_91288]
-
izolare se instalează o serie de particularități psiho-comportamentale, în care deficientul de auz devine timid, dependent, neâncrezător în forțele proprii, nemotivat pentru activități. În cadrul demersului recuperativ, asemenea neajunsuri pot fi depășite, asigurându-se totodată condiții normale pentru socializare și profesionalizare. Activitatea, organizată și susținută de învățare, imprimă relației dintre cognitiv și afectiv un altfel de curs, încât, copilul își dezvoltă comportamente care au la bază motivații asimilate prin înțelegere și conștientizare. În acest context, alături de trăirea mai puțin dramatică a
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
Progresele spectaculoase ale științei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea explică atenția cu totul deosebită pe care istoricii o acordă metodei. Cum foarte bine s-a spus, Bernheim, Langlois și Seignobos impun o adevărată legislație a muncii, profesionalizarea făcându-l pe istoric să se dedice aproape exclusiv aspectului tehnic. Pentru Fustel de Coulanges, mai presus de toate se situa „regalitatea documentului”. Istoria este golită de viață. În acele împrejurări, Henri Berr fondează, în 1900, „Revue de Synthèse historique
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-ului. �n lumea non-european? sociologia a cunoscut o dezvoltare �n Australia, Japonia, Canada, America Latin? sau India. �n ??rile comuniste sociologia a r?mas �n hibernare p�n? la glasnost ?i perestroika. Sociologia american? a oferit, prin organizarea să, prin profesionalizarea ?i recunoa?terea să social? modelul de referin?? posibil pentru o disciplin? �n plin? construc?ie sau reconstruc?ie. �ntre 1968-1990 sociologia cunoa?te o explozie a paradigmelor. 1968 a fost anul unei spontane ?i vii agită?îi �n campusurile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
reluate anumite schimburi �ntre sociologi. �ncep�nd cu 1977 sociologia a fost suprimat? p�n? �n decembrie 1989. Un anumit num?r de speciali?ți, grupuri ?i formă?îi de cercetare, cadre didactice de specialitate au reu?it o anumit? profesionalizare ?i au continuat s? formeze sociologi (Istoria sociologiei rom�ne?ți, p. 326). �n 1974 la Bruxelles, conferin?a internă?ional? a UNESCO aprecia c? �n Rom�nia sociologia a avut r?d?cîni profunde, de aceea a putut supravie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de istoria economiei sociale: Espinas, profesor delegat (1894-1904). Espinas, profesor (1904-1907). Catedră de ?tiin?a educa?iei: Marion, profesor (1887-1896). Buisson, profesor (1896-1902). Durkheim, suplinitor (1902-1906). Durkheim, profesor (1906-1913). Extinderea catedrei la sociologie: Durkheim, profesor (1913-1917). 4. �ncepe o timid? profesionalizare chiar de la debutul carierei de �cercet?tor�. S-au creat c�teva catedre �n cadrul facult??ilor (de litere �n Fran?a, de drept �n Germania) ?i �n cadrul ?colii practice de �nalte studii (sec?ia a V-a) unde
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
moravurilor ?i nu că rod al interven?ionismului social c?ruia �i denun?? z?d?rnicia. Sumner nu are, �n fapt, nimic dintr-un specialist ?i dac? la sf�r?ițul secolului al XIX-lea este vizibil un �nceput de profesionalizare �n sociologia american?, atunci trebuie s? privim spre New York ?i spre Chicago. Small, antreprenor al sociologiei Chiar dac? �n Nouă Anglie colegii n-au pentru el dec�ț pu?în? știm?, Small nu distoneaz? �n concertul academic. Timp de doi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
area cercet?rilor, schimburile de cercet?tori, traducerile, sus?inerea institu?iilor na?ionale sau internă?ionale nu constituie dec�ț aspectul material al acestei �ndator?ri. �n mod mai decisiv �ns?, sociologia american? a oferit, prin organizarea să, prin profesionalizarea ?i recunoa?terea să social? �n principala ?ar? �nving?toare, singurul model de referin?? posibil pentru o disciplin? �n plin? construc?ie sau reconstruc?ie intelectual? din lumea occidental?. C? acest model a suscitat pe c�ț respect tot pe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la complex. Astfel, putem vorbi de: Integrarea fizică, nivelul incipient al integrării, permite persoanelor cu cerințe speciale satisfacerea nevoilor de bază ale existenței lor, adică asigurarea unui spațiu de locuit în zone rezidențiale, organizarea claselor și grupelor în școli obișnuite, profesionalizarea în domenii diverse, accesul la locuri de muncă (în sistem protejat) etc. Integrarea fizică presupune reducerea distanțelor fizice dintre copiii cu cerințe speciale și ceilalți copii, utilizarea în comun a unor spații, materiale și echipamente în procesul didactic, plasarea în
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
copii cu intelect liminar, cu deficiențe fizice care nu afectau autonomia personală și posibilitatea practicării unor profesii, copii cu hipoacuzie sau cu ambliopie ușoară și moderată etc.); rezultatele au fost favorabile și au încurajat extinderea acestor modalități de educare și profesionalizare a copiilor cu cerințe speciale, singurele probleme fiind generate de rigiditatea sistemului de învățământ și de absența motivării personalului didactic pentru a desfășura activități educative în condițiile învățământului integrat (de exemplu, este suficient să amintim politica promovării și salarizării cadrelor
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de învățare, care intră în categoria copiilor cu cerințe educaționale speciale. Iată de ce, în situația acceptării educației incluzive sau în cazul activităților educative cu un elev care prezintă o serie de cerințe speciale sub raportul potențialului său de învățare și profesionalizare, fiecare specialist este responsabil de o reevaluare a atitudinilor și prejudecăților sale față de această nouă experiență, astfel încât el trebuie să trateze elevul cu cerințe speciale nu ca pe un elev inferior celorlalți din clasă, ci ca pe un elev "altfel
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
compania altor copii; aspectul instruirii nivelul care poate fi atins de copil în formarea și dezvoltarea unor deprinderi și capacități cu relevanță practică; aspectul socializării nivelul de sociabilitate, gradul de organizare și dezvoltare a autonomiei personale și sociale, perspectivele de profesionalizare ale copilului; planificarea și programarea evaluarea cerințelor copiilor integrați, stabilirea scopurilor și obiectivelor programului de integrare, structurarea curriculumului școlar, identificarea și alocarea resurselor, stabilirea strategiilor de monitorizare și evaluare a procesului de integrare etc.; clarificarea responsabilităților (la nivel pedagogic și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
datorită faptului că dezvoltarea economică și gradul înalt de școlaritate incumbă o altă calitate a copilului față de societățile rurale. Se subliniază că această calitate, în speță pe linie educațională, nu este un lux, ci o exigență impusă de societatea modernă. Profesionalizarea mai înaltă asigură o mai mare valoare pe piața forței de muncă și o reușită mai bună în viață. Industrializarea și urbanizarea, schimbările profunde în sistemul legislativ privind drepturile femeii, facilitatea divorțului și alți factori fac ca beneficiile familiilor cu
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dacă cineva se căsătorește din dragoste, ceea ce înseamnă suport emoțional, afecțiune, confort psihologic, de ce să mai continue o conviețuire conjugală în care acestea au dispărut? Sistemul marital fundamentat pe nevoi expresive și mai puțin pe cele instrumentale (economico-productive, instruirea și profesionalizarea copiilor, presiunile grupului și ale familiei extinse etc.) conduce la o mai mare libertate de dizolvare oficială a cuplurilor carențate, urmată de alegerea unui nou partener sau posibilitatea de a opta pentru o alternativă de viață nonmaritală (concubinaj, familie monoparentală
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Sistemul rigid al castelor din India este un exemplu și mai concludent. Și în societatea modernă, unde mobilitatea geografică și socială este mult mai mare, subzistă o pronunțată reproducere intergenerațională a statutului socioprofesional. Exigențele societății industriale și postindustriale pe linia profesionalizării și a muncii înalt calificate au determinat însă dezvoltarea sistemelor școlare și deci o selecție a indivizilor în funcție de meritele personale, și nu de apartenență de clasă. Prin școală se contracarează, într-o anumită măsură, determinațiile mediului de proveniență în ascensiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
găsirea de locuri de muncă pentru cei ce îi urmează. În țara noastră, pentru migrația sat-oraș și accesul la școală și muncă, modelul mai frecvent era următorul: unul dintre membrii familiei, de obicei un frate, găsea (fie prin școală și profesionalizare, fie direct) o slujbă mai mult sau mai puțin calificată. Acumulând capital relațional și material, îi ajuta pe alți frați (surori) să se plaseze într-o instituție școlară ori de muncă. Persoanele ajutate puteau fi și alte rude. În multe
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
2002); Pedagogie-educație și curriculum (coord, 2003); Strategii constructiviste în formarea inițială a profesorului (coord, 2005); Instruirea constructivistă-o alternativă. Fundamente. Strategii (2006); Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de învățare cognitiv-constructivistă (coord, 2007); A deveni profesor constructivist. Demersuri constructiviste pentru o profesionalizare pedagogică inițială (coord, 2008); Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi" (2009). A mai publicat numeroase studii, articole în volume și reviste de specialitate. Elena Joița, Metodologia educației. Schimbări de paradigme (c) 2010, Institutul European Iași, pentru prezenta
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
71 3.2. Evoluții ale conceptului de curriculum / 73 3.3. Sensuri semnificative în evoluția abordării curriculumului / 76 3.4. Redefinirea elementelor componente specifice / 82 3.5. Condiții de implementare / 86 3.6. Promovarea unui curriculum centrat pe competențe în profesionalizarea educatorului / 90 Capitolul 4. Actorii educației: paradigma centrării pe educat (pe învățare) versus paradigma centrării pe educator (pe predare) / 97 4.1. Esența paradigmei centrării pe educat schimbarea de priorități în instruire / 97 4.2. Principii psihologice ale explicării eficacității
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acestora, cu importante repercursiuni în practică. Paradigmele abordate anterior ale științei educației-pedagogia (câteva dintre cele mai importante: a complexității, a integrativității, a construcției cunoașterii, a modernității, a postmodernității, a reflecției, reflexivității și interpretării, a cercetării calitative, a discursului pedagogic, a profesionalizării educatorului, a identității sale științifice) analizează educația din perspective epistemologice. Dar dimensiunile realizării ei efective, în raport cu evoluția realității practice, solicită și o altă abordare, precum schimbări în paradigmele specifice: ale abordării esenței educației practice, ale definirii finalităților, ale curriculumului, ale
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
libertății, • influențare a echilibrului uman, • micșorare a influenței negative a sistemelor școlare nereformate. Atunci, constatăm că acțiunea educativă tinde să acopere variatele sensuri ale acestei dezvoltări umane, rezultând și diferite categorii de acțiuni: de socializare, de câștigare a moralității, de profesionalizare, de culturalizare, de autocunoaștere și autoeducație, de spiritualizare, de autodezvoltare continuă. La care se poate adăuga și îndeplinirea dorinței de libertate, înscrisă în natura umană, căci este un sens al ei tot mai actual, în contextul democratizării vieții sociale complexe
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
unei științe, o modificare chiar dramatică. În științele sociale, între care și pedagogia, schimbarea dă însă o altă înțelegere, interpretare: a realității și a abordării organizării experiențelor practice, a perfecționării valorilor și a noii lor utilizări în educație, a conceperii profesionalizării, a leadershipului specific, a diseminării informațiilor despre noile paradigme chiar de către educatori în lumea educaților, a găsirii de noi teme de cercetare, prin implicarea lor ca practicieni reflexivi în acțiune. ► Acceptarea și aplicarea unei noi paradigme sunt de durată, implicând
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cu paradigma centrării pe educat și cu cea a leadershipului: ghid, mentor, asistent, facilitator, cercetător, observator, antrenor, consilier, îndrumător ș.a. Oricum, alternanța metodologică nu apare educatorului practician decât ca o succesiune teorie-practică, pe bază de acțiune-cercetare, o sursă pentru aprofundarea profesionalizării, pentru înțelegerea rolului și a parteneriatului, a câmpului de comunicare și colaborare, pentru abordarea procedurală a unei sarcini complexe, pentru depășirea obstacolelor, pentru adecvarea și realizarea unei coerențe, dar și a independenței în acțiune. De fapt, dacă acesta acționează în
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]