119,631 matches
-
sînt însoțite de suferințe fizice de neimaginat, care eliberează desele "crize" de aerul lor de frivolitate. E, în fond, o consemnare a neputinței, a insuccesului pe care nu-l crede nimeni, dublat fiind de "vizibilitate" ca eminescolog, de "percutanță" ca profesor. Egoismul infinit al adolescenței se transformă, încet-încet, într-un anti-instinct de conservare, într-o acceptare neputincioasă a risipirii: "De fapt, e altceva, mult mai grav, iremediabil pare-se: timp pierdut la cozi (la noi, mai puțin); timp pierdut la trolee
Cota de avarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12061_a_13386]
-
dreptul dramatice. Din punct de vedere artistic, capitala Moldovei este aproape un deșert. Un oarecare Teodor Costin, specialist în felii de harbuji, și Stahi, profilat pe cozonaci și ouă roșii, puteau fi zăriți prin cîte o vitrină, iar la școală profesorul Bardasare pretindea picturii cît mai multă narațiune. Nemulțumit profund de acest peisaj artistico-academic, Ressu se transferă la atelierul de sculptură al profesorului Gh. Popovici. Întoarcerea lui Octav Băncilă de la München mai înviorează puțin atmosfera și redeșteaptă, cu subiectele sale sociologizante
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
și Stahi, profilat pe cozonaci și ouă roșii, puteau fi zăriți prin cîte o vitrină, iar la școală profesorul Bardasare pretindea picturii cît mai multă narațiune. Nemulțumit profund de acest peisaj artistico-academic, Ressu se transferă la atelierul de sculptură al profesorului Gh. Popovici. Întoarcerea lui Octav Băncilă de la München mai înviorează puțin atmosfera și redeșteaptă, cu subiectele sale sociologizante și militante, nostalgiile socialiste ale lui V.G. Morțun, trecut acum la liberali. O dată isprăvite studiile la Iași, Ressu își pregătește plecarea la
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
străduiește să-l frecventeze, mirajul Parisului. O dată ajuns la Paris, se înscrie, evident, la Academia Julian și frecventează vreme de șapte ani atelierul lui Jean Paul Laurens unde îi are colegi pe J.A.Steriadi, E. Stoenescu, S. Mutzner etc. Profesor admirat și iubit de studenți, Laurens îi va fi deșteptat lui Ressu interesul pentru compozițiile monumentale și pentru figurile puternice, decupate pregnant prin știința exactă a desenului academist. Unde, însă, nici Laurens n-a putut să-l convingă pe Ressu
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
adăuga și oleacă de propagandă socialistă, culeasă de prin broșurile care circulau prin aceste medii sau chiar direct de pe la diverși militanți de serviciu. In timpul îndelungatei sale șederi la Paris, în afara contactului inevitabil cu mediul academic, în general, și cu profesorul Laurens, prețuit profund și sincer, Camil Ressu ia contact în mod firesc atît cu pictura stocată în muzee și colecții, cît și cu mișcarea artistică vie, de dincoace și de dincolo de Sena; diversă, cosmopolită și, nu de puține ori, de-
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
de Flaubert, și altul din secolul al XX-lea, Lolita de Vladimir Nabokov. Este de discutat în ce măsură romanul lui Mihai Zamfir, Fetița, este, așa cum anunțase programatic autorul, o rescriere a romanului lui Nabokov, Lolita. Mult mai în spiritul recomandării reputatului profesor bucureștean mi se pare a fi recentul roman al lui Stelian }urlea, Relatare despre Harap Alb. Este drept, ambițiile lui Stelian }urlea au fost sensibil mai modeste (el nu și-a propus să rescrie - adaptînd-o gustului cititorului de azi - o
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
intereselor divergente și a culturilor exclusiviste, a personalităților de bază distincte, transplantate - ca urmare a expansionismului european - pe "soluri" specifice, autonome, uneori fără legătură între ele? Acestor întrebări și altora, decurgând din posibilele răspunsuri, încearcă să le dea de capăt profesorul Gheorghe Ceaușescu în sinteza pomenită. Nașterea și configurarea Europei nu este un eseu despre necesitatea făuririi UE ca pol de stabilitate pentru "religiosul secol XXI", ci o lucrare didactică, admirabil concepută, pe "istoria problemei", de la apariția ei până în prezent, de la
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
pe Marin Mincu pentru cei 60 de ani împliniți în vara trecută, eveniment pentru care îi adresăm la rândul nostru felicitări, scuzându-ne totodată că o facem, ca și Viața Românească de altfel, cu întârziere. Eseistul, poetul, prozatorul, traducătorul, editorul, profesorul Marin Mincu merită din plin să-i fie arătată prețuirea confraților. Și cu atât mai mult merită cu cât a fost o vreme când i se arăta mai degrabă antipatie. Era și din vina lui. Firea-i certăreață, îngâmfarea, reală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]
-
perfecționat-o făcând din ea arma noastră de luptă în existență." în Instituția Tudor Vianu Al. Săndulescu aduce meritate aprecieri, pentru efortul depus de Maria Alexandru Vianu și Vlad Alexandrescu, la publicarea unui număr de 887 de scrisori primite de profesor, din totalul de 2500. Ultimul critic asupra căruia se oprește autorul este Vladimir Streinu. Autorul Paginilor de critică literară este prezentat sub latura sa de critic de proză și de monografist târziu. Prezentarea succintă a corespondenței dintre Eminescu și Veronica
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
să dea și o aură de tragedie, care te face să te întrebi dacă lungmetrajul nu intenționează cumva să fie un Reader's Digest al culturii elenice. Poate că, la capitolul scenariu, Stone ar fi trebuit să-l asculte pe profesorul lui Alexandru, Aristotel... El menționează faptul că datoria poetului e de a povesti nu neapărat "lucruri întâmplate cu adevărat, ci lucruri putând să se întâmple în marginile verosimilului și ale necesarului". Or, motivația oedipiană insinuată de Stone nu e nici măcar
Alexandru and Aristotel by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12094_a_13419]
-
E important ca în demersurile sale Băsescu să-și asigure aliați - cum ar fi, de pildă, presa și intelectualitatea. La aceste categorii producătoare de opinie s-au câștigat și s-au pierdut absolut toate bătăliile politice din România post-comunistă. Nici profesorul universitar Constantinescu, nici profesorul universitar Năstase n-au înțeles acest lucru, tratând cu un dispreț ciocoiesc exact păturile cu influență substanțială în rândurile societății. Pe lângă aceste linii clar conturate ale spectrului politic există și mulțimea tulbure a parlamentarilor surdo-muți. Adică
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
demersurile sale Băsescu să-și asigure aliați - cum ar fi, de pildă, presa și intelectualitatea. La aceste categorii producătoare de opinie s-au câștigat și s-au pierdut absolut toate bătăliile politice din România post-comunistă. Nici profesorul universitar Constantinescu, nici profesorul universitar Năstase n-au înțeles acest lucru, tratând cu un dispreț ciocoiesc exact păturile cu influență substanțială în rândurile societății. Pe lângă aceste linii clar conturate ale spectrului politic există și mulțimea tulbure a parlamentarilor surdo-muți. Adică cei pe liste nu
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
înțeles, cu Henry Moore. Dacă în ambianța expoziției lui Moore din 1966 putea fi invocat românul Brâncuși, astăzi, în actuala expoziție, el îl are alături pe românul Paul Neagu, de această dată în ipostaza sa de artist englez și de profesor al multor sculptori tineri, unii prezenți chiar în în grupul de expozanți. Un martor al excepționalei prezențe a lui Moore în Bucureștii anului 1966 a fost o altă personalitate artistică ieșită din comun, și anume pictorul Corneliu Baba. Textul pe
Corneliu Baba despre Henry Moore by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12118_a_13443]
-
Cărăuțeanu - fratele mai mic al Eleonorei, marea tragediană care făcea furori în Italia - înainte de a încheia legiunea pactul cu țărăniștii; deci în perioada, se poate spune romantică, a dreptei în ascensiunea ei accelerată; când Dinu, unul dintre studenții favoriți ai Profesorului, ținuse discursul acela faimos la moartea lui suspectă)... -- ceea ce, cum spuneam, în ziua aceea de Sf. Ilie, Cărăuțeanu și făcuse baie, adică scăldându-se la Vama Veche, înotând ca de obicei până în larg, de unde zicea că se vedea spre sud
Asfințit cu ghioc (de citit iarna) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12136_a_13461]
-
Monica Joita Îl cinema socialistă romeno. Aspetti del neorealismo italiano tra îl 1950 e îl 1970 reprezintă titlul lucrării de licență susținute de Luciano Mallozzi în anul universitar 2000-2001 la Istituto Universitario Orientale din Napoli, sub coordonarea profesorului Gheorghe Carageani. Acest titlu reprezintă însă mult mai bine decât Îl cinema romeno degli anni'60 tra realismo, censura e realismo socialistă - titlul ales de Editură NonSoloParole pentru tipărirea, în 2004, a tezei lui Luciano Mallozzi - scopul pe jumătate mărturisit
Filmul românesc între neorealism și realism socialist by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12121_a_13446]
-
să mă țină la curent cu viața ei sentimentală: "Cu bărbații n-o duc rău. După ce-am scăpat de bețivul de bărbatu-miu, am întâlnit numai oameni de calitate. De câteva luni, sunt cu un domn din Arad. E profesor de sport și o susține foarte mult pe fiica-mea. A recomandat-o unui club din București. N-a ieșit nimic până la urmă, dar s-a străduit." În stilul de complicitate plină de echivocuri pe care l-am dezvoltat în
Președinția ca voință și reprezentare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12125_a_13450]
-
demonstreze că E. Lovinescu nu are receptivitate estetică, facultate esențială pentru un critic (p. 98) - ceea ce ar însemna că E. Lovinescu nu are tocmai vocație de critic, fiind mai degrabă istoric literar, "menit să devină, fără îndoială, un emerit savant, profesor universitar, academician" (p. 98-99). Criticul E. Lovinescu nu poate fi însă desființat atât de ușor, cum ar vrea Camil Petrescu. Căci e izbitor să constați din toată activitatea lui E. Lovinescu (și ar fi la îndemâna oricui) că tocmai istoria literară
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
relații sexuale indiferente, pur fizice cu fete agățate de amicul său Sandu. "Viciul" lui Cezar e semnul că lucrurile nu sunt deloc ceea ce par a fi: pasiunea maladivă pentru cititul jurnalelor și a însemnărilor intime ale câtorva apropiați și ale profesorului său de filozofie. Cezar are o slăbiciune - nemărturisită - pentru Deea, cea care povestise într-un carnet intim o fantezie cu adolescenți puberi. Intruziunea în viața privată a celor din jur nu e un act estetic benign. Fascinația pentru secretele celorlați
Cu mama pe canapea by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12151_a_13476]
-
un act estetic benign. Fascinația pentru secretele celorlați ascunde existența propriilor angoase: prins între nuditatea străinilor și obscurul din sine, voyeuristul nu poate fi un egolatru. Relația cu sine a lui Cezar devine, astfel, adevăratul secret. Secretul din spatele paradei secretelor. Profesorul de filozofie, având el însuși fantezii sexuale cu fete tinere, descoperă că notațiile sale intime au un cititor-intrus și i se adresează direct. Mărturisirea diaristică - scrisul ca destăinuire terapeutică pentru uzul exclusiv personal - își pierde instantaneu interesul pentru destinatarul inoportun
Cu mama pe canapea by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12151_a_13476]
-
ce făcea avea forță, enormă, și fragilitate, enormă. Îi povesteam despre bunicile mele, despre copilăria mea disputată între misterul bunicii materne și al orașului Turnu-Severin și misterul fabulos și aristocrat al bunicii paterne, un personaj uriaș, un filolog și un profesor cu vocație, care a oftat toată viața că taică-su a întors-o de pe vaporul cu destinația Hollywood! Popescu rîdea atunci cu gura pînă la urechi, de i se cutremura părul lung, prins într-o coadă stufoasă de cal. Pe
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]
-
Visul în franceză. Ați vrea să-i transmiteți ceva? "- Mircea, te-am așteptat aici, la Neptun, și n-ai venit! E groaznic. Trebuia să-ți povestesc viața mea, tu pe-a ta, așa ca-n romanele celebre." I-am fost profesor lui Cărtărescu la un curs de tehnica scrisului, în Germania. Nu-i învățam cum să scrie, ci cum să nu mai scrie așa cum scriau. E o problemă de limbaj, de a da contra-reguli. - Gilles Deleuze are un articol superb în
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
hedonism de modă nouă, ușor "viciat" de responsabilitatea oamenilor față de felul în care se scrie istoria. Progresiști și conservatori, tinerii care trăiesc libertatea în viteză, cu elanul de-a călători și de-a încerca totul la repezeală și prudenții lor profesori, sau popa din Razelm care-și ține vechiul lui calendar populează aceeași lume încăpătoare, în care conflictele, după ce-au izbucnit zgomotos într-o revoluție, par să se fi molcomit. Stau, acum, laolaltă, lipsite de dramatisme de prisos, ca straturile
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
din cei cincisprezece care au trecut. Mă simt tot mai singură, mai izolată, îi văd pe mulți tăcînd, înfricoșați. Din nou ca înainte. De ce? Prin trenuri lumea îmi face semn să tac, că se aude ce vorbesc, amici doctori sau profesori din provincie și din București îmi spun că habar n-am ce înseamnă persecuția politică directă, condiționările de tot felul, umilințele, lecțiile primite de la niște neicanimeni, cabinete închise, nepromovări pentru că nu aderă. Asist neputincioasă la spectacolul grandios al oportunismului și
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
s-au ascuns, au dispărut precum cîrtițele. Dar nu pentru mult timp. În Decembrie 1989 a curs sînge Am avut norocul să pic într-o grupă excepțională, la Facultatea de Filologie a Universității din București. Am avut șansa să am profesori excepționali, modele umane și profesionale, cărora le voi aduce mereu, ca tuturor dascălilor mei, plecăciunea și recunoștința mea. Înainte de vacanța de iarnă din 1989, cînd colegii din provincie plecau acasă, am repetat cu teamă, prin sălițe și poduri din facultate
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
cînd colegii din provincie plecau acasă, am repetat cu teamă, prin sălițe și poduri din facultate, colinde. Colinde adevărate, pe care le cîntam ca la carte, pe voci, în canon. Am și astăzi caseta. Pregăteam, de fapt, un cadou pentru profesorii pe care îi adoram. Cînd a început REVOLU}IA la Timișoara, am fost strînși și înghesuiți, ca oile, în Amfiteatrul Odobescu. Ni s-a comunicat că nu avem voie să mergem mai mulți de cinci pe stradă. Nu era să
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]