1,903 matches
-
care pretinzi că profeții În versuri au dat numai cei din categoria Sibyllei până la Aristonike 4 și acele Pythii care Își formulau oracolele În versuri. (B) Dacă Într-adevăr, așa cum pretindea Chairemon 5, vinul se amesteca cu temperamentul băutorilor, „enthousiasm-ul” profetic, aidoma celui al Îndrăgostiților, se mulțumește să se folosească numai de facultățile proprii subiectului care-l resimte, fiecare altfel, după propria-i natură. 24. În altă ordine de idei, din punctul de vedere al Zeului și al prevederii sale, ne
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
În materie de divinație, simple evadări și refugii specialaranjate pentru cel ce rostea oracolul, Îngăduindu-i să se retragă și să se ascundă În caz de eșec. Puteai să auzi multă lume zicând că unii versificatori se aciuaseră pe lângă sanctuarele profetice. Ei aflau răspunsurile șZeuluiț, le preluau și, aplecându-se asupra lor, de Îndată, Începeau să improvizeze, țesând În jurul lor, parcă pentru a le Încătușa, o rețea de metri și de ritmuri ale versurilor. Ce rol vor fi avut În materie
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
la Îndemână, de unele ne lipsește. Mai corect spus, materia Însăși este În sine perisabilă, supusă degradării. Foarte adesea materia, supusă fiind pieirii, face cale Întoarsă, degradându-se. Originea acestui proces are o cauză superioară. După părerea mea, perisabilitatea forțelor profetice și dispariția lor au o altă cauză. Zeul Îi dăruiește omului multe și mari calități. Nici una dintre ele nu este veșnică. Așa Încât dispariția forțelor profetice prin stingere are o cu totul altă cauză, căci Zeul Îi copleșește pe oameni cu
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Întoarsă, degradându-se. Originea acestui proces are o cauză superioară. După părerea mea, perisabilitatea forțelor profetice și dispariția lor au o altă cauză. Zeul Îi dăruiește omului multe și mari calități. Nici una dintre ele nu este veșnică. Așa Încât dispariția forțelor profetice prin stingere are o cu totul altă cauză, căci Zeul Îi copleșește pe oameni cu darurile sale, deși nici unul dintre aceste daruri nu este veșnic, așa după cum spune Sofocle: «Moartea nu-i atinge pe zei; dar lovește ceea ce Înfăptuiesc»1
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
pătrund imagini ale viitorului 1, Întocmai vaporilor de alcool care, atunci când se ridică la cap, dezlănțuie În suflet tot felul de mișcări și revelează gânduri până atunci ascunse și secrete căci, după Euripide, «Delirul și nebunia bahică au mare forță profetică»2 atunci când sufletul, Încălzit șenthermosț și arzător șpyrodesț Într-o astfel de Împrejurare, respinge departe de el rezerva șde bun-simțț (F) pe care adesea o impune prudența omenească spre a Îndepărta sau a stinge starea de entuziasm șenthousiasmosț. 41. S-
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
superior, În vreme ce umezeala Înmoaie văzul și auzul și, (433) amestecându-se cu aerul, aburește, stinge strălucirea oglinzilor. Pe de altă parte, iarăși se poate foarte bine ca prin răcirea și condensarea pneumei să se impregneze și să se tonifice partea profetică a sufletului așa cum fierul se Întărește prin prelucrare 4. Întocmai cum cositorul topit o dată cu arama Împrumută acestui metal moale și poros mai multă coeziune și o densitate superioară, făcându-l totodată mai strălucitor și mai curat 5, nimic nu ne
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Început să-l ia În seamă. Cei mai Învățați dintre locuitorii din Delfi pretind chiar că ( D) numele acestui păstor s-a păstrat și că i se spunea Koretas 3. Iată acum ce cred eu. Între sufletul uman și fluidul profetic există același raport și aceeași legătură ca Între ochi și lumină, care sunt elemente ce corespund unul altuia. Ochiul, deși posedă facultatea de a vedea, nu poate să se bucure de acest privilegiu fără ajutorul luminii 4. Tot așa și
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
același raport și aceeași legătură ca Între ochi și lumină, care sunt elemente ce corespund unul altuia. Ochiul, deși posedă facultatea de a vedea, nu poate să se bucure de acest privilegiu fără ajutorul luminii 4. Tot așa și harul profetic, care este «ochiul sufletului»; și el are nevoie de un agent care să-l trezeascășisă-l pună În mișcare. Majoritatea oamenilor de pe vremuri erau convinși că Apollo și Soarele sunt una și aceeași divinitate. Iar cei care cunoșteau și știau să
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Ei Încercau să demonstreze că astrul solar este o creație și un efect pe care Zeul cel «fără-de-moarte» Îl produce neîncetat. În domeniul simțurilor Soarele deșteaptă, trezește și stimulează simțul vederii, după cum În suflete Apollo este cel care deșteaptă capacitatea profetică. 43. Cu toate acestea, cei care rămâneau convinși că nu există decât unul și același Zeu au avut dreptate când au atribuit acest Oracol deopotrivă lui Apollo și Pământului 1. Aduceau argumentul că Soarele, prin influența șdiathesisț și căldura sa
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
toate aceste fenomene au loc În sânul pământului datorită unei emanații șanathymiasisț care iese din străfunduri și prin care În chip necesar apar, dispar și apoi reapar asemenea fenomene fizice. Același lucru se petrece și cu vaporii care au forță profetică. Se cuvine să fim bine Înțeleși. Forța pe care o posedă nu este eternă, nici ferită de Îmbătrânire, ci dimpotrivă, supusă la tot felul de schimbări 2. Este foarte probabil că ploi torențiale le Înăbușă, că fulgere În căderea lor
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
D) Dacă ce spun eu nu vă pare de crezare, veți fi de acord cel puțin că Însăși Pythia este afectată când Într-un fel, când Într-altul de suferințe și transformări În acea parte a sufletului În careprimește suflul profetic. Ea nu păstrează mereu, În orice Împrejurare, aceeași dispoziție ca pe o armonie invariabilă. Multe sunt stările proaste și tulburările fizice de care suferă, dar și mai multe sunt cele despre care nici nu-și dă seama, care pun stăpânire
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
preoții o tot stropeau din răsputeri (B) și revărsau potop de apă peste animal, aproape să-l Înece, acesta În fine a reacționat șdându-le semnul doritț. Ce s-a Întâmplat atunci cu Pythia? Zic unii că ea a coborât În locul profetic șmanteionț, cu adâncă amărăciune și Împotriva voinței ei; de la primele răspunsuri era evident - se vedea clar după vocea ei răgușită - că nu izbutea să vorbească. Era Întocmai unei corăbii care se zbuciumă Încolo și Încoace, plină fiind de o exalație
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
reușește chiar să explice formarea unor orașe (cum ar fi cel natal, Certaldo, unde Boccaccio și-a petrecut și ultimii ani ai vieții), nu lipsesc însă nici elemente împrumutate din romanele grecești și medievale (magia, aventuri nenumărate finalizate pozitiv, vise profetice, viziuni simbolice). Conține și aspecte care anticipă marea capodoperă de mai târziu, Decameronul: în mijlocul unei căutări disperate a iubirii sale, Florio este forțat de declanșarea unei furtuni să poposească în Napoli, numit în această epocă precreștină, Parthenope. Aici ia un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
un simplu depozitar de modele, ci un cod care, pentru a fi decifrat, are nevoie de noi contexte interpretative, de noi și noi re-contextualizări. Așa încât lasă loc ambiguității și ironiei și transformă postmodernismul în ceea ce Monica Spiridon avea să numească, profetic, mit cultural: "Postmodernismul care tulbură pe unii și irită pe alții va putea să intre în dicționare și în anale ca un veritabil MIT CULTURAL de sfârșit de mileniu"315. Apropiindu-ne de actualitate, ajungem la o înțelegere a parodiei
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a organiza povestirea sau romanul; trecerea de la proza auctorială la proza autoreflexivă, predilecția pentru fragment și o nouă relație cu cititorul (...). pe scurt, textualismul este o formă a postmodernismului în proza românească", în idem, p. 476. 314 Unde termenul fusese profetic folosit de către poeți precum Randall Jarrell, John Berryman sau Charles Olson, în centrul discuțiilor pe tema "noii poezii" de la sfârșitul anilor '40 și marca o atitudine declarat antimodernistă. La debur, se înscria așadar în seria acelor curente recuperatoare (cum le-
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Soljenițîn și parcurgând traseul existențial al autorului, nu mai puțin semnificativ decât aceasta, ne convingem că, fără nici un fel de îndoială, scriitorul din secolul al XX-lea aparține, împreună cu cei doi mari clasici ai secolului al XIX-lea, unui trio profetic, denunțător al slăbiciunii umane în fața istoriei și în fața datoriei omului de a trăi în adevăr și de a fi ceea ce este, iar nu ceea ce vrea timpul și trufia câtorva dintre cei ce se cred creatori de istorie. Cu o deosebire
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
oștirea lui Cristos (militia Christi) și cea a lumii (militia saeculi). Cu toate că începuse elaborarea teologiei războiului drept, curentul antimilitarist al creștinismului s-a stins, lucru mărturisit de altfel și de faptul că autenticitatea mesajului evanghelic este nelipsită de continuatorii săi profetici, îndeosebi printre călugării care caută să-și trăiască idealul creștin din primele veacuri dincolo de condiționările lumii. Nu pot fi uitate personalitățile hieratice ale lui Martin din Tours (316-397) și Paulin de Nola (355-431), primul abandonează armata pentru oștirea lui Dumnezeu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Distincția dintre profetismul creștin, care confruntându-se cu transcendentul ar părea să pună în termeni negativi chestiunea etică a războiului și a serviciului militar și restul romanității care rămâne subjugată, s-a transferat în epoca constantiniană în interiorul Bisericii, atunci când mărturia profetică a devenit prerogativa clerului, scutit de serviciul militar asociat cu omuciderea. 3.2. Concepția Imperiului despre creștinism Creștinismul timpuriu nu era interesat de problema militară întrucât răspândirea sa a fost mai ales urbană și a avut ecou printre provinciali, în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sensul de Dumnezeul oștirilor cerești și pământești, al universului creat, înțeles ca plinătate a shalomului. În viziunea profeților, construirea păcii este un dar al lui Dumnezeu ce neagă pasivitatea omului invitat să răspundă pozitiv chemării sale. Interpelarea adusă de cuvântul profetic, vestitor de pace, începe prin exprimarea unei simple premise din care se deduce cu facilitate prezența continuă și operantă a lui Dumnezeu (Lev 26, 13); urmează o promisiune de daruri (cf. Is 32, 15; 60, 4-5) pentru ca, în final, totul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
are nici măcar resursele necesare pentru a se autoreforma. Din momentul în care conflictul este deschis, forțele politice intră în scenă pentru a profita de schimbările religioase în disputele lor pentru putere. Păturile populare se mobilizează și ele, sperând că accentele profetice ale protestantismului le vor elibera de sub opresiune. Urmărind punctul de vedere pe care l-am reținut, nu ne vom opri la Luther sau Calvin, actorii principali care conduc ofensiva, nici asupra conflictelor sângeroase, ci la oameni ca Erasmus sau Thomas
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ale unui documentar zeflemitor al unui cineast sau ale cărții unui sociolog, calitățile care li se atribuie nu sunt cele pe care tocmai le-am enumerat, ci cele care sunt la modă. Regăsim termeni elogioși, ca "tulburător", "radical", "surprinzător", "subversiv", "profetic", "vizionar", "impresionant"... Aceste aprecieri pot fi meritate, dar nu pentru aceasta o judecată este dreaptă. Adesea, se datorează caracterului sau temperamentului celui care le-a exprimat, mai degra-bă decât grijii scrupuloase de a exprima o opinie care poate fi apărată
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
1843, cu Glasul unui român, și mai ales la 1848 prin poezia „Un răsunetʺ (cunoscută îndeosebi sub titlul „Deșteaptă-te, româneʺ) devenită repede imn popular. Poetul se închipuia un tribun care vorbește în numele neamului oprimat, invocând vitejia străbună și vestind profetic în cadențe ample mom entul decisiv al „Deșteptăriiʺ. Și adaugă: „Imaginea poetului, exponent al unui întreg popor, tonul grav, sumbru și răsp icat , cu rezonanțe biblice, inaugurate în poezia ardeleană de Mureșanu, se vor regăsi, amplificate, la G. Coșbuc, la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
tinerii N-o să vedem atîtea,-așa mult n-om trăi. (Ies, în sunetele unui marș funebru) SFÎRȘIT 1998 În aceeași colecție Mihai Eminescu, Poezii Vergilius, Eneida Vergilius, Bucolicele. Georgicele Dante, Sonete Hölderlin, Hyperion Heinrich von Kleist, Amphitryon William Blake, Cărțile profetice. Cei Patru Zoa Format 1/16 (54 x 84) Bun de tipar: 2000 • Apărut: 2000 Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științ ifică Iași • Str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • Cod 6600 • Tel.Difuzare: 032/233731 • Fax
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
termeni referitoare la viața fizică și spirituală este o altă categorie, la fel de bine reprezentată, care înglobează dimensiunea temporală a existenței umane și cea atemporală sau veșnică a existenței divine. Acestea formează cadrul în care se regăsesc reperele concrete istorice sau profetice ale evenimentelor religioase, istorice sau profetice discutate. Acestor termeni li se alătură cei escatologici (sfârșit frecvență observată 80, Apocalipsa frecvența observată 35), care, deși mai puțin frecvenți, contribuie la așezarea în perspectivă a evenimentelor ce prezintă semnificație religioasă. Frecvența ridicată
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
spirituală este o altă categorie, la fel de bine reprezentată, care înglobează dimensiunea temporală a existenței umane și cea atemporală sau veșnică a existenței divine. Acestea formează cadrul în care se regăsesc reperele concrete istorice sau profetice ale evenimentelor religioase, istorice sau profetice discutate. Acestor termeni li se alătură cei escatologici (sfârșit frecvență observată 80, Apocalipsa frecvența observată 35), care, deși mai puțin frecvenți, contribuie la așezarea în perspectivă a evenimentelor ce prezintă semnificație religioasă. Frecvența ridicată a termenilor temporali este caracteristică pentru
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]