9,692 matches
-
2]. Cu toate acestea, ghidurile recomandă ca profilaxia endocarditei infecțioase la gravide să respecte aceleași reguli ca și pentru populația generală. Astfel, profilaxia nu va fi aplicată decât la femeile însărcinate cu risc cardiovascular crescut [15]. Totodată, nu se recomandă profilaxia cu antibiotice pe parcursul sarcinii [15]. Profilaxia reumatismului articular acut este identică cu cea a pacienților în general. Sarcina trebuie evitată la femeile cu cardiomiopatie dilatativă [6]. Gravida cu cardiomiopatie dilatativă trebuie monitorizată periodic din punct de vedere clinic, ecocardiografic (fracție
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
ca profilaxia endocarditei infecțioase la gravide să respecte aceleași reguli ca și pentru populația generală. Astfel, profilaxia nu va fi aplicată decât la femeile însărcinate cu risc cardiovascular crescut [15]. Totodată, nu se recomandă profilaxia cu antibiotice pe parcursul sarcinii [15]. Profilaxia reumatismului articular acut este identică cu cea a pacienților în general. Sarcina trebuie evitată la femeile cu cardiomiopatie dilatativă [6]. Gravida cu cardiomiopatie dilatativă trebuie monitorizată periodic din punct de vedere clinic, ecocardiografic (fracție de ejecție), fiind de preferat internarea
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
HIN) Intoxicație voluntară, rar accidentală, caracterizată prin afectare hepatică severă, convulsii, acidoză metabolică, până la comă convulsivantă. Date despre toxic. Izoniazida (HIN) este hidrazida acidului izonicotinic - bactericid cu acțiune selectivă și intensă față de Mycobacterium tuberculosis, folosit din 1952 În tratamentul și profilaxia tuberculozei. Se prezintă sub formă de tablete de 50 sau 100 mg (flacon cu 100 bucăți). Doza toxică la adult: >1,5 g, de obicei 2-3 g (20-30 tb.). Doza posibil letală > 6-10 g (100 tb.) (~ 200 mg/kg). Doza
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
alimentației cu preparate orale de corticosteroizi: Prednison 2 mg/kgc/zi 2-3 săptămâni apoi reducere În trepte a dozei timp de o lună. Antibioterapia: Nu există evidențe că administrarea profilactică reduce morbiditatea sau mortalitatea. ¾ se recomandă: În asociere cu corticosteroizii (profilaxia infecțiilor), În caz de perforație (esofagiană, gastrică), la primul semn de infecție. ¾ se administrează antibiotice cu spectru larg pentru flora orală și anaerobi Antisecretorii: Inhibitori ai pompei de protoni: cei mai puternici inhibitori ai secreției de HCl gastric. Esomeprazol (Nexium
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
fost observată în alte țări, inclusiv SUA, mai ales în timpul utilizării de rutină a regimurilor medicamentoase profilactice și utilizării terapiei antiretrovirale cu activitate mare. De exemplu, doar 3 (3,8%) din 80 de pacienții care au primit trimetoprim-sulfametoxazol (TMP-SMX) pentru profilaxia primară a toxoplasmozei au dezvoltat ET, în timp ce 72 (17,2%) din 419 pacienți care nu au primit TMP-SMX au dezvoltat ET. În SUA, ET a fost raportată la 1-5% dintre pacienții cu SIDA. ET a fost raportată a fi un
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
contribui la incidența scăzută raportată. Riscul de toxoplasmoză între pacienții infectați HIV care au anticorpi anti-T. gondii poate fi estimat prin numărul de celule T CD4+. Într-un studiu din Franța, la pacienții la care nu s-a făcut profilaxia infecției cu T. gondii, numărul de Ly T CD4+ a fost mai mare de 100/mm3, 18% au dezvoltat toxoplasmoza la 12 luni și 28% la 18 luni. În contrast, 47% au dezvoltat toxoplasmoza la 12 luni și 70% la
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
pre-boală, deci în fazele reversibile; c) terțiară, care constă în depistarea activă, precoce, a persoanelor cu boală, în faza competentă, atipică sau care este ignorată; numai aceste categorii beneficiază de spitalizare, iar dispensarizarea de recuperare va urma după externare. Pentru profilaxia toxoplasmozei nu există încă vaccin! VI.1.2. Strategii de prevenire Sunt propuse următoarele două intervenții: a) un program de educație sanitară (Health Education — HE), constând în informații cu privire la evitarea infecției cu T. gondii. b) un program bazat pe supraveghere
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
au raportat rezultate pozitive din partea țărilor (majoritatea vest-europene) în care au fost aplicate. Astfel, în Belgia, printr-un studiu elaborat de Foulon și colaboratorii, se remarcă o scădere de 63% a ratei de seroconversie, re zultat al unei activități de profilaxie primară desfășurată pe o perioadă de aproximativ 15 ani. Franța, cu cel mai mare nivel al seroprevalenței și care a legiferat în 1978 serodiagnosticul și supravegherea obligatorie a tuturor gravidelor, remarcă o scădere a ratei seroconversiei, precum și o reducere a
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
pentru minori și introduce noțiunea de „nevoi ale copilului", ca termen de referință pentru asistarea și orientarea sa către un viitor nondelincvent. Delincventa juvenilă, ca ansamblu de conduite estimate ca având un mare grad de periculozitate socială <footnote V.Preda, Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială,Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> , nu reprezintă o entitate unitară; ea include conduite extrem de diverse, de la jaful armat la delictul de înfruntare a părinților, de la micile furturi la delictele sexuale, de la fuga de acasă
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
microgrupurile în care trăiește și se dezvoltă ( familie, școală, grup de prieteni etc), cauzele insuficientei maturizări sociale a unor indivizi trebuie căutate în perturbarea acestor relații și în carențele educative și socio-afective din grupurile respective. Teoria disociabilității <footnote V.Preda, Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială,Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> elaborată de R.Mucchielli pune accentul pe o serie de factori psihosociali în explicarea delincvenței juvenile. După Mucchielli, disociabilitatea delincventului se exprimă în: a) neacceptarea colectivității, a societății; b
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
socială a celor din jur; c)lipsa aprofundării și evaluării adecvate a consecințelor actelor comise; d)respingerea rolului social ce i s-a acordat înainte de a deveni delincvent și pe care i-l pretindea colectivitatea . T.Bogdan <footnote V.Preda, Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială,Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> subliniază necesitatea de a încadra delincvența în sfera devianței sociale, punând accentul pe carențele educative care provoacă acest tip de comportament deviant; J.D. Lahman arată că “ sub aspect psihopedagogic
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
furie, crize de violență, reacții revendicațive, hoții, vagabondaj etc. După cum spune V.Pavelcu, “conflictele afective pot duce la sciziunea și dezintegrarea personalității. Unitatea gândirii și acțiunii are la bază unitatea și sensibilitatea echilibrului afectiv <footnote V.Pavelcu apud V.Preda Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> ”. F. Ștefănescu-Goangă și Al. Roșca arătau că adaptabilitatea unei persoane este cu atât mai scăzută cu cât instabilitatea sa emoțională este mai pronunțată, pe de o parte, și cu
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
instabilitatea sa emoțională este mai pronunțată, pe de o parte, și cu cât condițiile de mediu în care trăiește și la care trebuie să reacționeze sunt mai complicate și mai dificile. <footnote F. Ștefănescu-Goangă și Al. Roșca apud V.Preda Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> Stăpânirea de sine este o latură caracteristică esențială a personalității morale. Impulsivitatea, precum și brutalitatea și violența, mania necontrolată, ura și invidia dar și toate manifestările care mărturisesc lipsa manierelor
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
este menținută în general 20-30 min., până când apare eritemul extremităților lezate. Deoarece procesul de reîncălzire poate fi extrem de dureros, se vor administra analgetice puternice. Pentru reîncălzire nu se vor folosi radiațiile calorice, care, pe fondul hipoesteziei, pot determina arsuri. b. Profilaxia tetanică este obligatorie, deoarece au fost raportate cazuri de tetanos la pacienți degerați. c. îngrijirea locală include manipularea cu maximă delicatețe a țesuturilor afectate, în condiții de asepsie, spălarea cu apă și săpun, urmată de toaletarea flictenelor, pansament steril și
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
în care nota bună este condiționată de obținerea unor recompense. Însă, la un moment dat, nu se vor mai putea răsplăti succesele școlare ale copilului, obișnuit de-a lungul anilor cu recompense tot mai mari. ”În mediul familial, măsurile de profilaxie trebuie să înceapă încă din primii ani de viață ai copilului, pentru a se asigura o bună dezvoltare a funcțiilor cognitive, cultivarea legăturilor afective pozitive și o lărgire treptată a cadrului social necesar formării sociabilității copilului și disponibilității de a
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
care , prin metode profilactice și terapii specifice, trebuie să asigure siguranța pacientului și succesul intervenției propuse. Enunțarea unor metode actuale care au drept scop identificarea pacientului cu risc medical dar și a factorilor de risc care potențializează evoluția intraoperatorie precum și profilaxia și managementul urgenței medicale , consider că sunt cu siguranță achiziții valoroase pentru practica de cabinet dentar . Consider firească apariția acestei cărți care poate constitui un punct de referință în literatura de specialitate și care reprezintă un ghid de orientare practică
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
pacientului . O bună cunoaștere a lucrurilor ce trebuie făcute în cabinet , ca primi reprezentanți ai „scutului” medical în apărarea față de inexorabil, asigură câștigarea de secunde prețioase. În contextul actual internațional, în care în medicină se pune accentul mai ales pe profilaxia afecțiunilor patologice dar și a diminuării incidentelor, accidentelor și complicațiilor tehnicilor chirurgicale, este imperios necesară reactualizarea noțiunilor care să contribuie la reducerea riscurilor în terapia stomatologică și de chirurgie dento-alveolară. Asistând în ultimul deceniu la o explozie informațională și o
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
cu grijă pentru fiecare caz în parte, omul fiind o individualitate bine determinată. Medicul stomatolog este obligat să evalueze riscul pe care îl implică manoperele efectuate la un pacient cu teren în condiții speciale dar și să cunoască metodele de profilaxie și de combatere a urgențelor medicale ce pot apărea în cabinetul de practică dentară. Pregătirea generală și practică a medicului curant, aplicarea unei premedicații adecvate, a tehnicilor sigure de analgezie generală și locală care prin reducerea anxietății vor reduce durerea
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
14O mm Hg Encefalopatie hipertensivă cu cefalee, senzație de greață și vomă, obnubilare, somnolență, tulburări de vedere Insuficiență coronariană cardiacă Oligurie Afectarea retinei prin edem papilar, hemoragii retiniene. “Criza de HTA” se desfășoară în general brusc, cu urmări dramatice uneori. Profilaxia crizelor de HTA în practica stomatologică are în vedere următoarele obiective: Pacienții cu HTA trebuie depistați printr-un istoric medical competent precum și prin măsurarea obligatorie a valorilor presiunii arteriale, mai ales la pacienții trecuți de 45 ani Pacienții cu HTA
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
sau cu sonda dentară). 4.6.1.2. METODE DE PREVENIRE A EBS LA PACIENȚI CU RISC CARDIO-VASCULAR Pentru a se împiedica fixarea agenților patogeni pe valvulele cardiace lezate, logic este ca orice procedură sângerândă să fie precedată de o profilaxie antibiotică astfel încât în momentul în care microbii au pătruns în sânge ei să fie întâmpinați de un antibiotic circulant, înainte de a se fixa pe endocard. În acest scop este preferabil un antibiotic cu efect bactericid și nu bacteriostatic. Medicul stomatolog
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
antisepsie și igienă pentru ca să reducă numărul de bacterii care au poartă deschisă spre curentul sanguin prin soluțiile de continuitate ale mucoasei orale. În anul 1965 a fost publicată de către Asociația Americană a Afecțiunilor Cardiace (AHA) prima lucrare care trata problema profilaxiei endocarditei bacteriene. Deși schema de profilaxie recomandată de către AHA (American Heart Association) era destul de complicată pentru medicii stomatologi din acea perioadă (cură de Penicilină pe cale parenterală timp de 5 zile, 2 zile preoperator, 1 zi în momentul intervenției și 2
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
de bacterii care au poartă deschisă spre curentul sanguin prin soluțiile de continuitate ale mucoasei orale. În anul 1965 a fost publicată de către Asociația Americană a Afecțiunilor Cardiace (AHA) prima lucrare care trata problema profilaxiei endocarditei bacteriene. Deși schema de profilaxie recomandată de către AHA (American Heart Association) era destul de complicată pentru medicii stomatologi din acea perioadă (cură de Penicilină pe cale parenterală timp de 5 zile, 2 zile preoperator, 1 zi în momentul intervenției și 2 zile postoperator în doză de 500
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
rotativ al dinților, dental floss și alte dispozitive de îndepărtare a plăcii bacteriene. Clătirile orale cu soluții antiseptice (dar fără jet puternic) imediat înaintea procedurilor dentare pot scădea incidența bacteriemiei. 4.6.1.3. ANTIBIOPROFILAXIA EBS - ACT ALEATORIU SAU NECESITATE? Profilaxia cu antibiotice a endocarditei bacteriene subacute este recomandată ca o rutină la toți pacienții cu risc în cazul procedurilor dentare și orale care pot determina bacteriemie. Acestea sunt în general proceduri asociate cu sângerări din țesuturile moi sau dure orale
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
cu risc major (proteze valvulare, cardiopatii congenitale cianogene și antecedente de endocardită infecțioasă • Cardiopatii cu risc (valvulopatii, cardiopatii congenitale necianogene) • Cardiopatii fără risc deosebit (cardiopatii ischemice, purtători de stimulator cardiac sau defibrilator implantabil etc.). După ROTARU procedurile dentare care necesită profilaxia endocarditei bacteriene la pacienții cu risc înalt și moderat sunt: Extracția dentară • Proceduri parodontale incluzând chirurgia parodontală, detartraj și surfasaj radicular, sondaj parodontal și tratamentul de menținere • Implanturile dentare • Reimplantarea dinților extrași • Tratamentele endodontice ce depășesc apexul dentar • Plasarea subgingivală
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Reimplantarea dinților extrași • Tratamentele endodontice ce depășesc apexul dentar • Plasarea subgingivală de fibre sau benzi cu antibiotice • Plasarea inelelor ortodontice • Injecțiile pentru anestezia intraligamentară • Igienizarea dinților sau implantelor când se anticipează o sângerare. Procedurile dentare în care NU se recomandă profilaxia endocarditei bacteriene subacute : • Stomatologia restaurativă (operativă și protetică) cu sau fără fir retractor • Anestezia locală prin injecție dar nu intraligamentară • Tratamente endodontice fără suprainstrumentare • Îndepărtarea firelor de sutură postoperatorie • Plasarea de aparate ortodontice sau protetice mobile • Amprentare • Fluorizare • Radiografiere orală
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]