1,482 matches
-
ăstuia de ghetouri din plăci de beton afumate, plin de fete și de femei ca ea și de idilele lor sordide - o telenovelă nesfârșită, cu tot cortegiul de episoade invadând cu damfurile lor scările blocurilor, palierele, bucătăriile și băile apartamentelor proletare. Se vedea prizonier fără scăpare în telenovela aia, în pofida împotrivirii dezgustate, deh, miroase, pute, asta e, unde să te duci când n-ai fost niciodată nicăieri? Ce pretenții să mai ai la ăsta mic, dacă mă-sa n-a catadicsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
lucrau amândoi (e-hei, eroice și epice vremuri!) sub îndrumarea lui Nicu Ceaușescu pe șantierul tineretului de la Canalul Dunăre Marea Neagră. Acolo, sub soarele arzător al Dobrogei, Lumânărescu strălucise ca redactor-șef al foii șantierului, în care erau denunțați cu mânie proletară tinerii chiulangii de la hei-rupul socialist, iar Toni Vardaru se distinsese la rându-i drept cel mai zelos lector în cadrul orelor obligatorii de învățământ politic, unde la loc de cinste stăteau neclintit teme fundamentale precum tinerețea revoluționară a celui mai iubit
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
pe care ea, în mod vădit, i-o purta. Era adevărat că nu avea nici o simpatie pentru privilegiații vechiului regim, dar - își spunea el - ce vină aveau copiii pentru isprăvile de odinioară ale părinților?... Că doar numai pe vremea dictaturii proletare dosarul de cadre putea hotărî fără drept de apel soarta unui om, doamne ferește. Acum vremurile se schimbaseră. Cândva, la începuturile activității sale gazetărești, făcuse chiar să curgă destulă cerneală pledând împotriva concepției cadriste de extracție bolșevică, ce trebuia abandonată
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
cu ce se lăuda în fața prietenelor, colegelor și a rudelor din Cartierul Primăverii, care la început nu văzuseră cu ochi foarte buni combinația ei premaritală cu un bărbat care era, orice s-ar fi zis, un intrus în lumea lor proletar aristocratică. La câteva luni după ce îl angajase, directorul „Investitorului” ajunsese un actor destul de vizibil pe piața mass-media și îi promisese lui Bart să-i obțină o acreditare pe lângă guvern, ca să îi poată însoți fără probleme pe reprezentanții executivului și pe
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
aflând pentru prima dată atunci cât de dulce la mângâiat e părul pubian al unei fete) - a fost un hi-pervis, iar anii care au urmat - vise unul într-altul, precum casetele chinezești lăcuite. Un sărac și sceptic fiu al clasei proletare cunoscuse o prințesă etc. etc. Ce vreau să scriu aici, fiindcă restul e-n cărți, e ceea ce nu am putut scrie nicăieri în literatura mea pentru că, vorba lui Kafka, "asta nu se poate spune". N-aș fi iubit-o niciodată
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
alte expresii stereotipe, jocuri de cuvinte, imitații, nebunii de adolescenți țicniți, erau creația (sau actualizarea) lui Traian. Mie îmi intrau în reflex Și ani de zile am înnebunit-o pe maică-mea cu ele. Băiat sărac (și sceptic al plebei proletare, ar fi adăugat imediat Horin), veșnic cu nasul în cărți, mă incita stilul de viață al amicului meu: avea mereu bani, nu știu de unde naiba ua' (tm)erSea cu taxiul, bea zilnic băuturi fine (în afară de cea c Whi!ky autoht
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
îmi spunea, pe un tot cât se poate de serios, că el cumpără această publicație „pentru interviurile excelente“ din interiorul coperților și nu, ferească...!, pentru alte chestiuni „arzătoare“ de pe-acolo. Drept urmare, având un public care „condamnă“ violența cu mânie proletară, dar care stă pironit în fața Știrilor de la ora 5, televiziunile românești reacționează la stimuli mai ceva ca broasca la disecție: ele difuzează, zilnic, cam o oră de agresiuni verbale sau fizice în jurnale. Povestea cea mai elocventă, care arată succesul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
În M.A.I. și deputat În Marea Adunare Națională. Era cultivată, fără Îndoială, avea predilecție pentru lucruri frumoase, rafinate, dar nu știu din ce spirit de frondă folosea cu voluptate expresii vulgare și se purta În cea mai autentică manieră proletară. Când nu purta uniforma, se Îmbrăca Într-un fel care-i menținea alura cazonă. Iarna, purta un cojoc lung, care te făcea să te gândești cu groază la Siberia și să-i mulțumești lui Dumnezeu că, cel puțin, te aflai
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
măritată. Probabil fată mare. Mi-am permis întrebări ușor deșucheate, gen „ți-a pus cineva mâna la țâțe sau la fund?“, în ideea în care existența unei astfel de persoane ar putea fi un element destabilizator pentru ordinea și disciplina proletară. Mi-a zis că nu, dar nu am crezut-o și am achipuit-o puțin la pulpe, să văd dacă are avans. A plâns, deci a zis drept. I-am dat un gât zdravăn de vin. Am luat și eu. A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
a umplut de mătreață și păduchi. Trăim astăzi un paradox căci, pe cât le merge lor de bine, pe atât ne merge nouă de rău, în țara băieților deștepți, întunecați la chip și la suflet, pe care-i acuz cu „mânie proletară” de uneltire contra orânduirii sociale îvină pentru care a fost arestat și condamnat la 16 ani muncă silnică cu confiscarea totală a averii, tatăl meu, nevinovat) și de crime cu premeditare. Cei care țintesc cu mare nerăbdare spre un ideal
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
problemă că aceia de la regionala de partid cereau situația cu oamenii muncii care ajungeau la tribunal și dacă numărul lor era în creștere nu era un semn bun în ceea ce privește munca de la om la om din punct de vedere al moralei proletare. Învățătorul Dumbrăviceanu depunea mare efort ca să-i convingă pe oameni să nu divorțeze sau pe vecini să nu se dea în judecată. Uneori reușea, alteori, nu. Îmi aduc aminte că nu a putut împăca pe Soca-neni, o babă din Radna
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
spunea Costinaș, controlul averii publice prin trecerea acesteia în proprietatea securisto-nomenclaturiștilor și a fidelilor. Mai apoi confiscarea scenei politice și asaltul asupra mass-media combinat cu un control politic al justiției. Un traseu în mare parte străbătut în logica vechiului îndemn proletar reactualizat: Corupți din toate partidele, uniți-vă și controlați! În viitorul imediat ar fi posibil să ne confruntăm cu o presiune sporită asupra independenței editoriale a trusturilor media cumpărate de capitaliștii autohtoni controversați care vor forța legitimarea juridică și de
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
turtind fundamental geopolitica și specia umană. E doar o chestiune de timp până când și scuturile antirachetă vor intra sub tutela reflectoarelor. Începuturile sunt, cum s-ar zice, promițătoare. Din America până la Cotnari, toată specia și toate specimenele participă cu însuflețire proletară la dezvelirea globală. De la Ozzy Ozbourne și gașca Big Brother, până la Bahmuțeanu, Prigoană și familia de exploratori Columbeanu, cu toții și-au luat tichet la propria petrecere de arătat chiloții kilobiților și kiloherților. Poate părea hazardată perspectiva unui război apocaliptic iscat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
este foarte vechi. Salutul lui Iuliu Cezar cu mâna dreaptă ridicată deasupra capului a străbătut timpul până la... Hitler. Sceptrul lipsește, dar el trebuie presupus că există acolo, în mână. Cu aceeași semnificație. Comuniștii foloseau mâna dreaptă cu pumnul strâns: forța proletară, care ar trebui să unească, dar să și strivească tot ce i se împotrivește. Secera și ciocanul ar fi trebuit să cheme la solidaritatea internaționalistă. Intelectualii - afară! „Intelectualitatea rusă este un căcat”, îi scria Lenin lui Maxim Gorki. Și asemenea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
românilor, ceea ce ar fi salvat-o de la ridicol, “opera” lui Ceaușescu este o sinteză sovieto-coreeană. Nu întâmplător, a murit la zid, cântând “Internaționala”, împușcat în ziua de Crăciun de mercenarii comunismului mondial, care nu mai credeau ei înșiși în ideologia proletară, dar nici în Hristos Mântuitorul. Ei au oroare de orice formă de naționalism, inclusiv de contaminarea comunistă a lui Ceaușescu. Ei, creatorii comunismului mondial, s-au dezis de comunism și veneau acum pe caii consumismului, ai tranziției spre “economia de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
este trecătoare. Ea este de netrecut. La un moment dat - trebuie văzut exact când s-a petrecut faptul - în toate țările comuniste s-a trecut, fără excepție, ca întotdeauna, la o schimbare vestimentară vizibilă: s-a trecut brusc de la șapca proletară la pălărie, lucru ușor de constatat din jurnalele de actualități. Trebuie văzut în ce context s-a petrecut evenimentul, legat sau nu de o hotărâre ideologică, consemnată în cutare congres al partidului sovietic, sau doar ca simplă adaptare la politica
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
bună parte din critica noastră a ajuns la concluzia că acesta este tot romanul ! Vica Delcă e pensionara umilă, dar răzbătătoare. Ivona Scarlat, născută Mironescu, e fata de familie bună care supraviețuiește, nici ea nu știe cum, într-o lume proletară, amestecată. Iar Papa, tatăl ei drag, de mult dispărut, e intelectualul cu idealuri, dar și cu suspiciuni ; cu intuiția, nu și cu priceperea vieții. Și celelalte personaje sunt pregnante : Dimineață pierdută îmi pare însă dominată și în mod vizibil (audibil
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
colectiv de oameni ai muncii și pentru realizările de excepție ale Combinatului Chimic Valea Brândușelor. Mihai îl informează pe Oșanu despre un incident asemănător, dar mult mai de amploare, de prin '49, cînd Marin Preda a fost înfierat cu mînie proletară că nuvela sa Ana Roșculeț nu reprezintă adevărata clasă muncitoare și a stat pe tușă destul timp. În cazul meu, cei ce puseseră la cale această diversiune erau de undeva de mult mai sus de capul lui Mateianu, altfel nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
a arătat, le-a explicat, le-a descompus mișcarea. Cum gungureau repetînd-o și cum se întrebau poate una pe alta: "Ce zici, tu? Îmi iese?" Făcând asta, erau pesemne flatate și excitate, lucruri disparate se învălmășeau în mintea lor, amintiri proletare din tinerețe, când Regele era un personaj hulit, cu acest moment când Regele reintra în scenă prin poarta din spate a istoriei, dar ce are a face, se dovedise că era tot rege și ele urmau să stea la masă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și în momentul doi, prima zi după vot, pentru acceași schemă clișeizată dar, la nivel atitudinal, preferă primul termen al cuplului dihotomic invocat: „scandal” în numele jocurilor democratice, „identitate duală” a unui partid, „discurs antidemocratic” al altui partid, „înfierare cu mânie proletară” a principiilor democrației... Putem aprecia că, așa cum se întâmplă în logica discursului confruntării electorale, și în momentul „zero” postelectoral, prima zi după votare, discursurile media fac evenimentul, iar media este participant activ la această construcție. Analiza desfășurată pe noul eșantion
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
putut îmbrățișa, cu aceeași cuprindere, actualitatea totală a unei națiuni. Când Joseph de Maistre se întreabă ce e națiunea și găsește că e suveranul și aristocrația, el exprimă reacționar un lucru pe care marxiștii îl susțin revoluționar în teoria statului proletar. Statul (deși pentru marxiști nu există propriu-zis nici stat și nici națiune, ci numai societate) nu mai este suveranul și aristocrația - sau mai târziu burghezia -, ci proletariatul. În orice stat nu există un echilibru, ci o preponderență de forțe. Cine
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
un club de karate, ce funcționa pe atunci În condiții de semiclandestinitate. Auzisem că familia sa avea de mai multă vreme probleme cu regimul comunist (tatăl lui fusese, Încă din anii cincizeci, deținut politic și neconcesiv opozant al instituțiilor „maniei proletare”), ajungând, În perioada respectivă, la un pas de emigrarea În America. Toate aceste informații mi s-au aglomerat În minte furibund, pe fundalul acelui dezolant decembrie ceaușist, ducându-mă spre o inexorabila, Înspăimântătoare concluzie. Mult timp nu am reusit sa
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
vorba despre patruzeci de (noi) paria ai lumii socialiste, exilați din start În satele și comunele țării, indiferent de valoarea ori pregătirea lor. Orașele excelentei sociale rămâneau Închise (interzise chiar) cavalerilor unei cauze pierdute, prea „inadaptați” profesional pentru cinetica universului proletar. Și totuși, complet ilogic, viitorii angliști se supuneau terifiantului concurs menționat. Un segment semnificativ al populației se opunea astfel, În fiecare vară (când avea loc admiterea), aparent absurd, politicii oficiale, manifestând interes pentru o limbă „moartă” (pe teritoriul României, desigur
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Nici diavolul nu știe de ce În comunism/ Puternică lui umbră se-ntunecă pe lat./ Minciuna-n măruntaie urâtă-i necesar,/ Câineasca tocătura pe chipu-i se Întinde;/ Să-și potolească foamea de murdarii, te prind/ În flegma expulzata din gâtul proletar./ Încrâncenata hidra, batracian, trufie,/ De trupuri sănătoase se scarpină vârtos,/ Pe unde se strecoară Întoarce tot pe dos/ Sfidând umanitatea cu mutra sângerie”. Viața lui Alexandru Tacu-Zeletin a avut nevoie de această carte; destinul sau le cheamă pe celelalte, dinspre
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
condoleanțe adresată CC al PCUS, Consiliului de miniștri al URSS, Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, la moartea lui Stalin. Se publică În pagina S i citatul alăturat: „Fiți siguri, tovarăși, că sunt gata să consacru... cauzei clasei muncitoare, cauzei revoluției proletare și comunismului mondial toate puterile mele, toate aptitudinile mele, si, dacă va fi nevoie, să-mi dau tot sângele meu, picătură cu picătură”. N-a mai fost nevoie. La Congresul al XX-lea al PCUS, 19 b conducerea lui N.S.
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]