1,605 matches
-
în paralel, se dezvoltă un puternic curent anarhist, al cărui lider este unul dintre emulii lui Bakunin, Piotr Kropotkin. Aplicând teoria marxistă, cealaltă fracțiune este de părere că Rusia va trece printr-o fază capitalistă și se bazează pe noul proletariat industrial. Aceasta este condusă de Plehanov - traducător al Manifestului partidului comunist al lui Marx și reprezentant al socialiștilor ruși în timpul creării celei de-a II-a Internaționale -, Vera Zasulici și Pavel Axelrod. Ei se exilează în 1883 în Elveția unde
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
umane nu e mai puțin călăuzită de un sens bogat în promisiuni: diferitele „adaptări” ale relațiilor de producție la dezvoltarea forțelor de producție se produc, în cele din urmă, în beneficiul unei faze ultime în care clasa cea mai numeroasă - proletariatul - pune stăpânire pe putere și deschide astfel drumul unei societăți fără clase, comuniste. Să fie oare marxismul un înveliș științific al vechii problematici iudeo-creștine a celui ales care suferă și a cărui moarte - proletariatul dispare și el, o dată instaurat comunismul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în care clasa cea mai numeroasă - proletariatul - pune stăpânire pe putere și deschide astfel drumul unei societăți fără clase, comuniste. Să fie oare marxismul un înveliș științific al vechii problematici iudeo-creștine a celui ales care suferă și a cărui moarte - proletariatul dispare și el, o dată instaurat comunismul - oferă acces la viața adevărată? Afirmând că istoria are un sens și că sensul ei este cel al ajungerii într-o lume mai bună, nu o preocupare pentru științificitate, ci o foarte veche schemă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
este de ordin ideologic. A afirma că marxism-leninismul oferă un punct de vedere științific asupra lumii și societății înseamnă a susține că numai el e în afara iluziilor, rezistențelor, orbirilor proprii grupurilor sociale chemate să dispară. Numai punctul de vedere al proletariatului, care nu are alt interes propriu decât pe cel al tuturor, poate accede la obiectivitate. Reluând o formulă a lui Karl Kautsky: „Socialismul marxist nu este, în fond, nimic altceva decât știința istoriei pe baza punctului de vedere al proletariatului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
proletariatului, care nu are alt interes propriu decât pe cel al tuturor, poate accede la obiectivitate. Reluând o formulă a lui Karl Kautsky: „Socialismul marxist nu este, în fond, nimic altceva decât știința istoriei pe baza punctului de vedere al proletariatului”. De aici până la a crede că există un punct de vedere științific proletar și un punct de vedere științific burghez nu e decât un pas - nefiind nimic aberant în aceasta, dacă ne raportăm la premisele teoretice ale marxismului -, care va
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
aberant în aceasta, dacă ne raportăm la premisele teoretice ale marxismului -, care va fi făcut în URSS. încă din 1921, în Teoria materialismului istoric, unul dintre conducătorii și principalii teoreticieni bolșevici, Nikolai Buharin, scrie: „E lesne de înțeles că știința proletariatului este superioară celei a burgheziei [...] și că noi, ceilalți marxiști, suntem îndreptățiți să considerăm știința proletară ca pe adevărata știință și să cerem ca ea să fie general recunoscută ca atare”. Iar la 30 decembrie 1936, Academia de științe a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
transmiterii caracterelor ereditare și, deopotrivă, ereditatea caracterelor dobândite ca factor de evoluție a speciilor. Este susținut de Stalin, care apără ideea unei „științe proletare fundamental contradictorie față de știința burgheză”. Cea dintâi este cu necesitate adevărată, întrucât îmbrățișează devenirea istorică a proletariatului, iar a doua este cu necesitate falsă, căci își trădează devenirea istorică. Biologii „burghezi” sunt sancționați, chiar arestați, iar lîsenkismul va domina biologia sovietică până în 1965, pricinuindu-i o întârziere considerabilă. La rândul său, Stalin se amestecă în lingvistică și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1891, el îi încredințează lui Karl Kautsky - secretar al lui Engels* și garant al ortodoxiei* marxiste - redactarea unui program care să definească o cale reformistă a socialismului, fără însă a respinge esența marxismului* - lupta de clasă și rolul istoric al proletariatului. începând din 1896, SPD este sfâșiat de disputa „revizionismului”: Eduard Bernstein, executorul testamentar al lui Engels, critică teza pauperizării clasei muncitoare* și pe cea a recurgerii cu necesitate la dictatura proletariatului. Totuși, în 1914, SPD este un partid puternic, având
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
esența marxismului* - lupta de clasă și rolul istoric al proletariatului. începând din 1896, SPD este sfâșiat de disputa „revizionismului”: Eduard Bernstein, executorul testamentar al lui Engels, critică teza pauperizării clasei muncitoare* și pe cea a recurgerii cu necesitate la dictatura proletariatului. Totuși, în 1914, SPD este un partid puternic, având 35% dintre sufragii și 1 700 000 de membri și fiind structurat într-o formidabilă rețea de sindicate*, cooperative și asociații muncitorești. Cel de-al doilea pol al socialismului se formează
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
transforme în partid comunist. în Germania, SPD, care trebuie să admită înăbușirea revoltelor revoluționare, cum e cea a Ligii Spartachiste din ianuarie 1919, de la Berlin, se ciocnește de Partidul Comunist. Pe plan doctrinar, Kautsky, prin mai multe texte fondatoare - Dictatura proletariatului, în 1918; Comunism și terorism, în 1920 - și în numele democrației, formulează o critică radicală a puterii bolșevice. Același tip de critică este profesat - cu ocazia congresului de aderare a SFIO la IC, în decembrie 1920 - de Lîon Blum, care „rămâne
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și cei ce sunt excluși de la ea, „proletarii”, statul burghez deghizând sub argumente fals-universaliste voința sa de a prezerva „interesele clasei dominante”. Obiectivul mișcării muncitorești este, deci, cucerirea puterii, „sfărâmarea vechii mașini de stat burgheze”, instaurarea unei „dictaturi temporare a proletariatului”, însărcinată să pregătească trecerea la socialism*, ceea ce incită, de fapt, la disoluția oricărei societăți civile. Acest obiectiv, bolșevicii* l-au radicalizat, revoluția lor părând un demers metodic de distrugere a societății civile, inițiată în timpul lui Lenin* și atingând paroxismul în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și a sistemului comunist mondial, pregătindu-se pentru confruntarea supremă, care, era convins, avea să aducă victoria comunismului la scară planetară. STALINISM -> Leninism/marxism-leninism/stalinism STRATEGIE/TACTICĂ Teoretician al ei, Lenin* concepe acțiunea revoluționară ca un război de clasă între proletariat și burghezie, apoi între Partidul Bolșevic și toate celelalte forțe politice. El hrănește această viziune „militară” a luptei politice, și mai accentuată de războiul din 1914, cu o reflecție despre strategie - pornind de la scrierile generalului prusac Karl von Clausewitz -, căreia
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și ciocanul („crabul”) pentru a-și revendica un trecut și, deopotrivă, a se disocia de prezent. Concurența simbolistică se observă, de asemenea, în recurgerea la eroi. Partidul Comunist Marxist-Leninist din Franța (PCMLF-FR) a preluat un combatant vietnamez pentru a simboliza proletariatul francez, în timp ce cea mai mare parte a celorlalți maoiști* răspândeau silueta maquisard vietnamez sau a unui fedayn palestinian. Figura lor de predilecție rămâne cea a lui Mao, asociată altor patru lideri istorici - Marx-Engels-Lenin-Stalin -, sau singur și acoperit cu o șapcă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Lozovski, care i se opune lui Lenin după 7 noiembrie 1917: „în afară de un guvern de coaliție [cu ceilalți socialiști], nu există decât o singură cale pentru a păstra un guvern strict bolșevic: teroarea politică”. Teroarea este condiția necesară pentru dictatura proletariatului, pentru monopolul puterii comuniștilor și pentru voința lor de a supune întreaga societate. în realitate, nici un regim totalitar nu s-a putut menține fără această teroare, de mai mică sau mai mare intensitate. De îndată de Gorbaciov* a anunțat că
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
dominație informă, totuși, care derutează formele clasice de comandă și care se recunoaște după două trăsături. Pe de o parte, „principiul Conducătorului”, caracterul inițial, creator, exclusiv al voinței îndrumătorului, singur interpret legitim al intereselor poporului german sau ale celor ale proletariatului și revoluției mondiale, cu condiția, pentru cercurile imediate și cele îndepărtate ale Conducătorului, de a reinterpreta în permanență intenția mai mult sau mai puțin explicită pe care acesta o formulează. Pe de altă parte, pulverizarea statului în sensul său clasic
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fascismul italian. Pare, în primul rând, indispensabil să repatriem regimul bolșevic în teritoriul totalitarismului. Teoria partidului revoluționar, elaborată încă din 1902 de către Lenin, conferă unei elite restrânse de „revoluționari de profesie” un monopol comun al proclamării adevărului și al reprezentării proletariatului, care o autorizează să enunțe scopurile ultime ale evoluției istoriei și să revendice în beneficiul său conducerea supremă a construirii noii societăți. Se instalează o logică strict ideologică, lămurind aversiunea absolută pe care o resimt bolșevicii* atât față de „democrația burgheză
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
acestora lumile ideale, socotite fanteziste, căci fondate numai pe alianța dintre refuz și dorință. De aceea „socialismul științific” al lui Marx, centrat pe legile transformării înscrise în contradicțiile modurilor de producție și de schimb, se dorește unica „expresie teoretică” a proletariatului și a organizațiilor lui partizane. Dacă demersul științific trebuie să ofere legitimitate luptei de clasă și acțiunii revoluționare, niciodată însă comuniștii - și încă și mai puțin marxist-leniniștii* - nu abandonează total utopia. Cu toții recunosc în anumiți utopiști „semănătorii” marii idei comuniste
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
total din punctul de vedere al propagandei. Vizitarea marilor șantiere - orașe, baraje, canale, uzine, ferme-model -, asociată cu cea a „satelor Potemkin”, confecționate de la zero pentru practicanții turismului revoluționar*, reprezintă ocazia unei grandioase „utopizări” a URSS. Pe de o parte, un proletariat mitizat, angajat corp și suflet în construcție, pentru a înfăptui mai repede și mai bine decât capitaliștii americani: „Sub ochii noștri, munca omului e pe cale să creeze o nouă natură” (Ilin, Epopeea muncii moderne, 1932). De cealaltă, descrierea unei lumi
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Sudanez PC Suedez PC Cehoslovac PC Vietnamez PC Iugoslav PDS PEN-Club Internațional Pitești Piața Tien An-Men planul Marshall plan cincinal poliție politică politica externă Polonia Răsăriteană polonezi PMSDR postcomunism Primăvara de la Beijing Primăvara de la Praga procese procesul de la Nürnberg Profintern proletariat (vezi clasa muncitoare) Proletkult Provisional Irish Republican Army Prusia Orientală PSI PSOE psihism R Radio Europa Liberă RAPP Adunarea Democratică Africană Adunarea Universală pentru Pace Reîntemeierea comunistă religie Renamo Republica Democratică Vietnam Republica de la Salo Republica de la Weimar Republica Dominicană Republica
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
au siguranța că ar deține vreo putere în cadrul societății. În special pătura inferioară a claselor mijlocii - gen „gulerele albe” - și majoritatea muncitorilor 1 se identifică pe deplin cu dorința națională de putere. În caz contrar - și aici principalul exemplu este proletariatul revoluționar din timpul apogeului marxismului, mai ales în Europa -, ei nu se identifică deloc cu aspirațiile naționale. În timp ce ultimul grup a avut un impact redus asupra politicii externe americane, primul a dobândit o importanță din ce în ce mai mare. Aici trebuie găsite rădăcinile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
onestității și trnzacțiilor corecte. Protestând la adresa fenomenului, clasa de mijloc a îmbrățișat ideologia cea mai antiproletară și mai naționalistă cu putință. Este vorba în special de pătura inferioară a clasei mijlocii, care avea măcar satisfacția limitată a superiorității sale față de proletariat. Când privea piramida socială, ea trebuia să se uite mai mult în sus decât în jos. În realitate, pătura inferioară a clasei mijlocii, deși nu era tocmai la capătul de jos, se apropia în mod neplăcut de proletariat. De aici
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sale față de proletariat. Când privea piramida socială, ea trebuia să se uite mai mult în sus decât în jos. În realitate, pătura inferioară a clasei mijlocii, deși nu era tocmai la capătul de jos, se apropia în mod neplăcut de proletariat. De aici frustrarea, nesiguranța și înclinația spre identificarea naționalistă. Inflația a împins pătura inferioară a clasei mijlocii pe treapta de jos a piramidei, iar în lupta disperată pentru a evita identificarea socială și politică cu proletariatul amorf ea și-a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în mod neplăcut de proletariat. De aici frustrarea, nesiguranța și înclinația spre identificarea naționalistă. Inflația a împins pătura inferioară a clasei mijlocii pe treapta de jos a piramidei, iar în lupta disperată pentru a evita identificarea socială și politică cu proletariatul amorf ea și-a găsit un debușeu în teoria și practica național-socialismului. Această ideologie i-a oferit rase inferioare și inamici din afara țării pentru a-i cuceri și a se simți astfel superioară. În cele din urmă, criza economică din
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Entfremdung. În scrierile din tinerețe, mai cu seamă În Critica filosofiei dreptului și În Manuscrise, el studiază alienarea din perspectiva dimensiunilor sale religioasă, economică și politică, reproșându-i lui Hegel idealismul său. Pornind de la constatarea mizeriei care domnește În rândurile proletariatului și inspirându-se din tezele lui Ludwig Feuerbach, pe care de altfel le și critică, Marx ne atrage atenția asupra proprietății private a mijloacelor de producție, precum și asupra divizării societății În clase antagonice. Conceptul de „ființă generică” este aici esențial
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
-și mai pună speranțele decât Într-o Revoluție, modalitate de a rupe complet cu trecutul și, În același timp, mijloc de izbăvire. Speranța utopică intra În rezonanță cu imaginarul unei epoci marcate de tiermondismul revoluționar și mesianic, În care figura Proletariatului tindea să fie Înlocuită de cea a „minorităților” oprimate, Întruchipate În special de grupuri numite rasiale sau etnice, care au fost Între timp Înlocuite, În țările bogate (sau, cum se spune, „gazdă”), de figura Imigrantului, figură a dezmoștenitului, a victimei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]