2,628 matches
-
eroii" națiunii române. Cum pot fi interpretate cazurile celor de la Otopeni? pentru că sunt declarați eroi! copii care au fost împușcați de niște criminali iresponsabili fără ca să aibă vre-o acțiune de luptă; dar culmea ironiei, cei vinovați au fost avansați, promovați, decorați, invocânduse "revoluție" ,încălcându se cele mai elementare reguli de justiție și adevăr.Probabil, acei morți nevinovați s-au răsucit în mormânt de rușine și de atâta nedreptate! Aceleași unități de măsură au fost aplicate și pentru cei de la Sibiu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și ambiții", fără coeziune și fără un program minimal de guvernare, avea o existență precară. La rândul său, Gheorghe Brătianu aprecia că noul cabinet reprezenta "un provizorat", pentru că lăsa să iasă la iveală un mare număr de contraste în politica promovată. De aceea, georgiștii se declarau "adversarii ireductibili ai acestei formațiuni, sau a oricărei alteia, ce ar încerca să guverneze împotriva literei și a spiritului așezămintelor [...] constituționale"415. 4.2. Georgiștii în fața politicii economice a guvernelor național-țărăniste De la începutul anului 1931
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
alianțelor deja încheiate. Ar fi acceptat termenul de neutralitate numai în raport cu conflictul între doctrine și între ideologii. Liderul georgist se pronunța, cu fermitate, împotriva unui nou sistem de securitate colectivă, considerând că acesta ar fi devenit la fel de ineficient, ca cel promovat anterior de Societatea Națiunilor. Pentru viitor, concluziona vorbitorul, în politica sa externă România ar fi trebuit să mențină alianțele sale care aveau un caracter defensiv, (inclusiv cea cu Polonia), să consolideze Mica Înțelegere și Înțelegerea Balcanică și să păstreze raporturi
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ei nu e o corporație care își propune profit financiar, este, în schimb, o societate științifică și are anumite principii și poziții privind modul de management și conservare a mediului, pe care este foarte important să le vadă înțelese și promovate. Din acest motiv, încearcă să controleze ceea ce se petrece în social media: „Având în vedere că Washington is all about politics, noi, ca organizație, trebuie să monitorizăm ce zice lumea, pentru că avem o reputație de construit și apărat, reputație care
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
avut ca obiect locuința, transportul, amenajarea teritoriului urban etc. În anii 1980 și 1990, pe fondul competiției teritoriale exacerbate și al punerii în discuție a "statului-providență", a venit "ora acțiunii colective și a implementării de proiecte". Este criticată centralizarea și promovată descentralizarea, dar politica orașului avea să păcătuiască la fel de mult și prin... închiderea în local, prin localism (prin proclamarea de "zone urbane sensibile", "zone de redinamizare urbană", "zone deschise urbane"). Politicile orașului nu se pot închide în local. Legile descentralizării de după
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Război Mondial. În acea perioadă, chiar și membrii relativ înstăriți ai claselor mijlocii se chinuiau să găsească o locuință convenabilă în marile orașe. Pe lângă distrugerile cauzate de bombardamente, Franța postbelică avea de suportat și sechelele politicii de blocare a chiriilor, promovată încă din 1916 pentru a proteja familiile soldaților mobilizați (menținerea acestei blocări în perioada interbelică a descurajat investițiile în construcția de locuințe). Și ca și cum nu ar fi fost de ajuns, acestei moșteniri a Republicii a III-a în privința deficitului de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de urbanism al Mișcării moderne a dat credit proiectului puterilor publice de a domina urbanul. Acest proiect legitima un salt cantitativ și calitativ al intervenției statului în societate. Putem remarca, de altfel, după cum sugerează Jean-Paul Lacaze, că doctrina diviziunii spațiului promovată de funcționalismul urban sprijinea statul în intenția sa de a multiplica și specializa serviciile și rolurile bine delimitate 142. Prin această raționalitate urbanistică se milita ca și puterea publică să împiedice efectele dăunătoare ale dreptului de proprietate asupra amenajării orașului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a realiza inovațiile netehnologice (organizaționale, manageriale, în domeniul resurselor umane) deosebit de eficace și mai accesibile etc. A asigura structura organizațională pentru inovare Managementul antreprenorial desemnează acel tip de management orientat spre inovare și care realizează efectiv inovarea sistematică, căutată, provocată, promovată și reușită. Este „o nouă aplicare a managementului” (Drucker, 1993, 15). În raport cu mărimea firmei, inovația va avea un suport organizațional special elaborat. Peter Drucker indică faptul că experiența multor firme arată că unii manageri performanți în activități rutiniere nu sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
a organizației școlare, în ansamblu. Dorim astfel să atragem atenția asupra faptului că reușita procesului de schimbare în educație nu este dependentă doar de numărul cadrelor didactice, ci și de calitatea acestora, de climatul școlii, de tipul de cultură organizațională promovat, precum și de capacitatea organizației școlare de a-și asuma dezvoltarea, de a-și identifica nevoile și de a-și stabili obiective strategice pe termen mediu și lung, precum și de capacitatea acesteia de atragere de noi resurse. De asemenea, nu trebuie
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și susținători ai schimbării corective, deoarece se consideră că principalul avantaj pe care îl oferă constă tocmai în introducerea școlii într-o stare de incertitudine, de criză care o obligă la revizuirea tuturor dimensiunilor sale. Ori, tocmai acest dezechilibru trebuie promovat și fructificat. Această idee a fost susținută și de M Crozier (1964, p. 239) care considera că într-o organizație schimbarea se realizează ca urmare a declanșării fenomenelor de criză care au rolul de a bulversa mersul organizațiilor rigide. Aceasta
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
clasei. Acesta este unul dintre motivele care ne îndreptățesc să ne întrebăm uneori în legătură cu sinceritatea acceptării schimbării de către cadrele didactice sau de către organizația școlară în ansamblu. Nu de puține ori s-a putut constata un decalaj major între discursul pedagogic promovat și aspectele concrete ale realității din clasă. Altfel spus, ne-am însușit logos-ul, dar schimbarea nu se obiectivează în mentalitate și în practica educativă. Aceasta face ca rezistența la schimbare să se manifeste uneori vădit sau, de cele mai multe ori
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
unor schimbări lente, dar coerente, caz în care poate avea aparența unui progres lent, care poate ameliora însă multe aspecte ale organizației. În această situație, cheia succesului constă în calitatea proceselor de grup și organizaționale, în tipul de cultură organizațională promovat, în calitatea comunicării și, aspect deloc de neglijat, în capacitatea de învățare a indivizilor. Se impune încurajarea creativității, promovarea inovației "de jos în sus", precum și schimbarea filosofiei controlului. Acest aspect impune renunțarea la vechile practici manageriale. În ceea ce ne privește
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
prin puterea argumentelor, prin comunicare. Stabilirea unor obiective clare ale școlii, privită din perspectivă organizațională, poate fi considerată o provocare, o situație problemă pentru rezolvarea căreia școala trebuie să-și activeze strategiile manageriale și capacitatea de învățare și acțiune reală. Promovate doar la nivel declarativ, aceste obiective nu se vor transforma în șanse reale de reușită, nu vor responsabiliza, mai exact, vor fi lipsite de orice valoare reală. V. 2. Cultura organizației școlare Orice organizație există numai în virtutea unor obiective clar
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
reacțiile, uneori paradoxale, ale oamenilor, modul în care se realizează comunicarea în organizații, în care se promovează schimbările etc. Ea se află în relație directă cu managementul organizației, fiind deopotrivă cauză și efect al acestuia. Astfel, cultura organizațională, prin valorile promovate, poate determina impunerea unui anumit tip de management, la fel cum acesta, prin normele și structura proceselor manageriale, poate institui un anumit tip de cultură organizațională. Acest efect de dublă determinare se impune a fi conștientizat atât de către manager, cât
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
principala zonă de intervenție trebuie să o reprezinte normele acesteia. Un alt model de interpretare a culturii organizaționale este reprezentat de matricea arhitecturii sociale, elaborată de R. Goffee și G. Jones (2001, apud Pânișoară, 2005, p. 217). Cele două valori promovate, ce devin și criterii de definire a matricei, sunt: sociabilitatea, definită prin intermediul relațiilor ce se stabilesc între indivizii ce împart aceleași interese, idei, valori și solidaritatea ce presupune colaborare la nivel interuman și intergrupal, dar care accentuează aspectele formale și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
relațiilor interpersonale sau de grup. Climatul presupune mult mai mult. El implică (re)considerarea aspectelor motivaționale, a satisfacției pe care indivizii o resimt prin statutul și rolul lor la nivel organizațional, a procesului de comunicare organizațională, a tipului de management promovat și, legat de acest aspect, a gradului de implicare și participare reală a indivizilor în procesul decizional, a stărilor conflictuale existente sau potențiale etc. Climatul organizațional include în egală măsură componente cognitive, afective și comportamentale ce se cer cunoscute și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
care, prin agrearea și adoptarea unui anumit stil managerial, imprimă o anumită notă relațiilor existente la nivelul școlii. Acesta trebuie adecvat obiectivelor și problemelor ce necesită rezolvare. Reușita și afirmarea școlii devine de cele mai multe ori direct dependentă de stilul managerial promovat. Altfel spus, există tot atâtea tipuri de climat școlar, câte stiluri de conducere se adoptă. În acest sens, R. Lickert și J. G. Lickert (1976, p. 608) afirmau că, în realitate, climatul organizațional are efect cumulativ, rezultând din combinarea motivației
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
idealul, ceea ce își propune organizația școlară să realizeze în viitor, în timp ce misiunea exprimă motivul fundamental pentru care aceasta există, mai exact, "filosofia" școlii respective. Aceasta se concretizează în enunțuri de maxim 100 cuvinte, generale în formulare și care ilustrează valorile promovate, intențiile privind prezentul și viitorul organizației școlare, tipurile de rezultate și nivelul de performanță pe care aceasta îl consideră dezirabil. Misiunea școlii derivă din: * Nevoile de educație ce au fost identificate la nivelul comunității sau al societății în ansamblu; * Viziunea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
comună a diverselor grupuri de interes ce-și găsesc reprezentarea la nivelul școlii (de exemplu, elevi, părinți, profesori, manageri, alte grupuri reprezentative la nivelul comunității locale); * Cultura organizației școlare, în acest sens formulându-se în mod explicit reperele valorice fundamentale, promovate și respectate la nivelul școlii. Supranumită și "declarația de identitate" a școlii, misiunea trebuie individualizată și asumată de către fiecare unitate școlară în parte, făcând-o în același timp cunoscută atât în interiorul, cât și în exteriorul școlii. Ea are rolul de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nu trebuie să se realizeze într-o manieră aleatorie, arbitrară, ci plecând de la necesitatea promovării unui învățământ de tip formativ, a îndeplinirii obiectivelor generale ale educației, precum și a obiectivelor educației pentru schimbare, de la natura conținuturilor vehiculate, a tipului de învățare promovat (se va accentua necesitatea învățării euristice), de la caracteristicile elevilor și profesorilor (aceștia au experimentat în grade diferite schimbarea). Important este ca strategiile educației pentru schimbare să permită afirmarea profilului psihologic individual al tuturor elevilor. Ca posibilă disciplină de sine stătătoare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
profesională este pusă în fața unei mari provocări: cum se pot anticipa, întâmpina într-o manieră optimă nevoile de mâine ale tinerilor? Probabil acum este cel mai bun moment pentru a recunoaște că acest aspect a fost multă vreme neglijat sau promovat doar la nivel de slogan. Încercarea de a răspunde unei astfel de provocări poate fi un semn promițător al conștientizării necesității de a pregăti astăzi pentru a face față unor solicitări necunoscute încă. Școala românească în ansamblu va trebui să
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a încă trei cadre didactice de prestigiu, care așteptau la rând de multă vreme. Voia să împartă cu aceștia responsabilitatea sarcinii primite, de șef de catedră. Prin aceasta, sarcina sa pe termen mediu era ca și rezolvată. Cele trei cadre promovate au fost P. Popescu-Neveanu, U. Șchiopu și C. Pufan, fiecare dintre ei având deja în buzunar mandatul de viitor șef de catedră. Destinul a făcut ca acesta să fie ocupat de primul menționat, de P. Popescu-Neveanu, care a păstrat pentru
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care sprijinea lupta românilor aflați sub stăpânire austro-ungară. Articolul reprezintă răspunsul pe care Eminescu îl dă în numele studenților români din Viena, la atacurile lui D. Petrino împotriva instituțiilor culturale din Bucovina și a influenței exercitate de Aron Pumnul. După etimologismul promovat ca normă în scrierea limbii române de cărturarii Școlii Ardelene, Aron Pumnul pleda pentru fonetismul absolut, la fel de impropriu sistemului limbii române. De fapt, Eminescu nu polemiza cu D. Petrino, ci "dialoga peste capul măruntului partizan mai curând cu părintele căruia
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
particulară articolelor eminesciene, jurnalistul fiind acuzat de desconsiderarea drepturilor minorității evreiești în epocă. În acest caz, finalitățile interpretative ale autorului determină selecția tendențioasă a unor fragmente din corpul articolelor, menite să-i sprijine afirmațiile, și eludarea textelor care contravin judecăților promovate. 520 Pentru reconstituirea contextului istoric, social și politic al epocii eminesciene, am apelat, în principal, la lucrările istoricilor Dan Berindei, Ioan Scurtu și Ion Bulei. 521 Dan Mănucă, "În vârtejul jucăriilor politice", în Cronica, nr. 13, 1990, p. 15. 522
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
În organizație, motivația afectivă poate apare, spre exemplu, sub forma acceptării unor sarcini și posturi din dorința de a nu fi considerat incapabil sau rău intenționat. Motivația pozitivă consta În relaționarea directă și proporțională a rezultatelor obținute și a comportamentului promovat (răspunsul la apeluri, valoarea soluțiilor, nivelul inițiativelor) cu satisfacțiile personale. Deși accentul se pune pe latura pozitivă a laudei, recunoașterii și recompensei motivarea pozitivă nu poate fi aplicată ”tale-quale”. Marea diversitate a structurilor psiho intelectuale umane face ca satisfacția sa
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]