1,877 matches
-
niște surtucuri cu cravată, mișcându- se natural. Întregul tablou vivant livrează o atmosferă de concordie și armonie a lumii satului. Pe acest fond sosește ordinul de mobilizare, hotărâtă în Consiliul de Miniștri de regele Carol I. Urmează o secvență tipic propagandistică, pe care o vom întâlni adesea în imagini de-a lungul abia începutului secol XX : unitatea de „monolit” dintre conducerea țării și popor. Un bătrân cu plete, barbă și mustăți colilii, simbol al trecutului voievodal de glorioase lupte, vine agitând
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
niște țărani în uniformă care cântă folcloric și dansează așijderea, pașnici chiar și pe linia frontului. Și deodată, un obuz vicios, trimis de turci de peste Dunăre, explodează în arierplan : Cobuz se prăbușește lovit în spate. Aceasta este, păstrând proporțiile, varianta propagandistică românească a exploziei cuirasatului Maine în rada portului Havana în 1898, intens exploatată cinematografic, așa cum am arătat, pentru a justifica intrarea SUA în război cu Spania. Este un casus belli menit să arate că soldații „buni” nu atacă niciodată primii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și picioarele la spinare. Scena e ridicolă în sensul accentuării neputinței armatei ruse, incapabilă s- o scoată la capăt cu turcii fără ajutorul românilor. Regizorul filmului (Demetriade, Brezeanu, amândoi ?) reia și întărește în aceste scene de început, cu o tehnică propagandistică notabilă, motivul necesității juste a intrării României în război. Însă obiectivul propagandistic principal al filmului este propulsarea imaginii de războinic înțelept și victorios a regelui Carol I, de care, așa cum arătam, acesta avea nevoie pentru împingerea României în războiul balcanic
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ruse, incapabilă s- o scoată la capăt cu turcii fără ajutorul românilor. Regizorul filmului (Demetriade, Brezeanu, amândoi ?) reia și întărește în aceste scene de început, cu o tehnică propagandistică notabilă, motivul necesității juste a intrării României în război. Însă obiectivul propagandistic principal al filmului este propulsarea imaginii de războinic înțelept și victorios a regelui Carol I, de care, așa cum arătam, acesta avea nevoie pentru împingerea României în războiul balcanic. Din cele 52 de scene ale Independenței României, nu mai puțin de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
militare și cele melodramatice era net în defavoarea ultimelor, filmul lui Șahighian modifică acest raport, acordând mult mai mult spațiu secvențelor de amor declarat, gelozie, răzbunare. Regizorul pricepe că e nevoie de o undă purtătoare sentimentalistă pentru a face ca mesajul propagandistic să ajungă la spectatori. Doi flăcăi vânjoși, Ion și Ilie, iubesc aceeași fată, frumoasa Ileana. Ea îl iubește pe Ion, care, interpretat de un fascinant George Vraca tânăr, se numește, semnificativ, Străjeru, în vreme ce pe Ilie ( Niculescu-Brună) îl cheamă doar Păduraru
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mult mai complex, rod al anilor de cinematografie fascistă și nazistă, al metodologiei Goebbels („Avem nevoie de ceva mai mult decât o dramatizare a programului Partidului”), care sesiza cu precizie rolul important al entertainment‑ului, al „artisticului” în propulsia mesajului propagandistic. O celebră cântăreață de operă, Maria Teodorescu, interpretată de diva Maria Cebotari, trece prin încercări teribile sub ocupația bolșevică în Basarabia. Copilul îi este răpit, este separată de soț și obligată să cânte pentru invadatori. Rușii sunt prezentați caricatural, ca
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
13 ani în anti‑ camera lui Dej, Editura Fundației Culturale Române, București, 2000 ; M. Nițescu, Sub zodia proletcul‑ tismului, Editura Humanitas, București, 1995 ; Lavinia Betea, Maurer și lumea de ieri, Fundația „Ion Slavici”, Arad, 1995) Filme cu caracter politic și propagandistic ale perioadei Răsună valea (1950) ; Viața învinge, În sat la noi (1951) ; Mitrea Cocor (1952) ; Nepoții gornistului (1953) ; Brigada lui Ionuț, Răsare soarele (1954) ; Desfășurarea, Directorul nostru, Alarmă în munți (1955) ; Nufărul roșu, Pe răspun‑ derea mea (1956) ; La Moara
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
tehnicieni, ca și facilitatea procurării de utilaj pentru studiourile cinematografice în construcție, ar constitui un ajutor neprețuit. Odată cu importul de aparate de filmat, peliculă și tehnicieni și cu „schimburile de experiență” cu cineaștii sovietici, cinematografia românească primește cadou și agregatul propagandistic, bazat pe metoda realismului socialist, intens utilizat în cinematografia sovietică a anilor ’30 și ’40. Până în 1954, filmele românești sunt exemple aproape didactice, febrile și servile, ale schemelor propagandistice de tip sovietic. Iată ce aducea Partidul Muncitoresc Român în 1949
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de experiență” cu cineaștii sovietici, cinematografia românească primește cadou și agregatul propagandistic, bazat pe metoda realismului socialist, intens utilizat în cinematografia sovietică a anilor ’30 și ’40. Până în 1954, filmele românești sunt exemple aproape didactice, febrile și servile, ale schemelor propagandistice de tip sovietic. Iată ce aducea Partidul Muncitoresc Român în 1949 la cunoștința activiștilor responsabili cu cinematografia, sub titlul Nobila datorie a cineaștilor : Cinematograful este arta cea mai importantă, arta cu cel mai pronunțat caracter de masă. Tovarășul Stalin spune
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
expresiei artistice se văd în aproape toate filmele deceniului 6, începând cu Răsună valea (1950). Prim- planurile, ca să nu mai vorbim de gros-planuri, sunt extrem de rare. Aparatul se menține la o distanță securizantă de actori, în plan mediu, din motive propagandistice. Decuparea și accentuarea unui chip omenesc înseamnă individualism, vedetism burghez, negarea principiului muncii colective în artă. Importantă este corectitudinea ideologică a replicilor, care nu trebuie alterată de modul în care sunt filmați actorii în timp ce le rostesc. Distanța „teatrală” a planului
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în spațiu, fiecare gest sau grimasă a personajelor. E adevărat, și în cinematograful internațional al anilor ’50 se poate constata că sonorul nu dusese încă la înțelegerea valorii stilistice a liniștii. Dar în România, rolul muzicii de acompaniament era, deocamdată, propagandistic, și nu artistic : ea ghidează interpretarea corectă a secvențelor de către spectatorul- țintă, în caz că respectivele secvențe n-ar fi suficient de grosiere și cu sens unic. Și liniștea, ca și inacțiunea, se poate interpreta de către spectator în direcții necontrolate. În sfârșit
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
angajarea în propaganda noului regim putea să nu însemne cine știe ce frământare morală. Oamenii își făceau meseria cu materialul clientului. Răsună valea începe prin a glorifica munca voluntară la linia ferată Bumbești- Livezeni. Tinerețe, entuziasm, dăruire pentru binele colectiv. Un concept propagandistic fundamental, care va duce la mersul „voluntar”, „patriotic” al elevilor, studenților, profesorilor, soldaților, în anii ’70 și ’80, să strângă recolta de pe câmp „bob cu bob”. Cine pomenește de salariu înainte de a se apuca de muncă grea, acela e un
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
am luat angajamentul față de partid”. Vor trece mai bine de 20 de ani până când această feroce idee-forță va fi negată parțial în Puterea și Adevărul (regia Manole Marcus, scenariu Titus Popovici, 1972) pentru a fi înlocuită cu o altă „injecție” propagandistică. Personajul Niki Goguleanu, jucat de Radu Beligan, e făcut să inducă maselor ideea că orice individ cât de cât bine îmbrăcat, „la costum”, deloc murdar de noroi, vaselină sau cărbune, e suspect, trebuie supravegheat cu atenție de oamenii muncii. Personajul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
creierul colectiv în 1990 : „Iliescu te votăm, te votăm cu toții/ Ca să moară de necaz leneșii și hoții”. Cine nu era cu Iliescu, moștenitorul în efigie al lui Ceaușescu, era exclus să fie harnic sau cinstit. Dar momentul de maximă virulență propagandistică a filmului este lichidarea dușmanului Crețu. După o luptă scurtă, teroristul care voia să arunce în aer tunelul este azvârlit în prăpastie de vânjosul țăran Ion. La început, Crețu fusese montat de bancherii exploatatori s-o facă, acum acționa pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Mă odihneam cu sentimentul datoriei împlinite”. Este și acesta un film. Viața învinge (1951) sau Filmul pierde La numai un an distanță de Răsună valea, Viața învinge îl face să pară de-a dreptul primitiv printr- o rafinare a discursului propagandistic adecvată subiectului prelucrat : intelectualii. Dacă în Răsună valea se pomenește o singură dată numele lui Gheorghiu-Dej, iar al lui Stalin deloc, în Viața învinge portretul lui Dej apare pe perete încă din secvențele de început, după care portretul lui Stalin
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
noi. Este începutul unui proces de alungare a gândului de pe teritoriul României, pentru a fi înlocuit cu mistica Partidului și mesianismul Tovarășului, avându-l ca model pe Stalin. Există în În sat la noi o singură imagine care sparge crusta propagandistică, lăsând să se vadă vocația de cineast autentic a lui Victor Iliu, care se va manifesta în La Moara cu noroc. În plin joc și voie bună, printre țăranii beți de fericirea Colectivizării, aparatul descoperă figura unei bătrâne îmbrăcate aproape
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
luat cu „huo !” după ce a fost dovedit ca om al patronilor. Ca și în precedentele pelicule produse de noul regim, nici în Nepoții gornistului nu apare vreun personaj autentic, viu, care să funcționeze altfel decât ca întrupare a unei scheme propagandistice. Nu numai pelicula, dar și filmul e alb-negru. Totuși, e de consemnat primul sărut pe gură din cinematografia Republicii Populare Române, admis pe ecran după ce Cristea Dorobanțu e salvat în ultima clipă de la execuție și își revede soția. Desfășurarea (1955
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
schema din În sat la noi, cu Fory Etterle în rolul „chiaburul - ochiul dracului”, în locul lui Liviu Ciulei. „Urâții” vor să blocheze colectivizarea, se agită, uneltesc, scot cuțitele, dar sunt, firește, înfrânți de țăranii de bine, îndrumați de partid. Noutatea propagandistică este apariția unui membru de partid corupt - Voicu Ghiocioaia (Nucu Păunescu). Până acum, comuniștii erau mai presus de orice bănuială. Ghiocioaia este hrăpăreț, fățarnic și corupt. El este mână în mână cu președintele ceapeului, interpretat de Ștefan Ciubotărașu. Dacă în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
amenință că se duc la Partid, vorbesc deschis în fața colectivului. Și asistăm la sabotarea „în direct” a unei ședințe cu prezidiu și ordine de zi : oamenii înapoiază pe rând premiile-mită oferite în schimbul tăcerii ! Gradul de pericol din punct de vedere propagandistic al unei asemenea scene este imens în atmosfera încărcată de teroare a epocii, când „se dădeau trei ani pentru nimic”. Ani în șir așa ceva nu va mai trece de bariera cenzurii. Singurul care își ia seama, în secvența disidenței colective
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
semnează Gh. Dorin, dar este vorba de Eduard Mezincescu, înalt funcționar din Ministerul de Externe, factor-cheie în tratatul semnat de Ana Pauker prin care Insula Șerpilor fusese cedată Uniunii Sovietice în 1948. Este vorba deci de o rafinare a mecanismului propagandistic (din care artisticul, reprezentat de regia lui Jean Georgescu, de excelentul și „subversivul” comentariu muzical al filmu lui, realizat de compozitorul Ion Vasilescu, de interpretările magnifice ale lui Birlic și Giugaru, n- are decât de câștigat) făcută cu „voie de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mascul malefic dominator, o înșfacă de păr pe fascinanta Dana Comnea și îi dă capul pe spate, șuierându-i ce-o așteaptă dacă îl trădează. Este imaginea complexă a doi oameni vii, a două personaje adevărate, nu încarnări de scheme propagandistice. Nufărul roșu, Pe răspunderea mea (1956) sau Să n-ai dreptate singur Până la La Moara cu noroc, cinematografia socialistă se îmbogățește cu două producții propagandistice „soft”. Nufărul roșu, cu și pentru copii, este primul film color românesc, în care apare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Este imaginea complexă a doi oameni vii, a două personaje adevărate, nu încarnări de scheme propagandistice. Nufărul roșu, Pe răspunderea mea (1956) sau Să n-ai dreptate singur Până la La Moara cu noroc, cinematografia socialistă se îmbogățește cu două producții propagandistice „soft”. Nufărul roșu, cu și pentru copii, este primul film color românesc, în care apare pentru prima dată Toma Caragiu, într- un mic rol de tâlhar. Schema propagandistică pe baza căreia se brodează acțiunea e simplă : oricine iese din rând
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Până la La Moara cu noroc, cinematografia socialistă se îmbogățește cu două producții propagandistice „soft”. Nufărul roșu, cu și pentru copii, este primul film color românesc, în care apare pentru prima dată Toma Caragiu, într- un mic rol de tâlhar. Schema propagandistică pe baza căreia se brodează acțiunea e simplă : oricine iese din rând, având un comportament individualist și dezordonat, trebuie „lămurit” și „recuperat” pentru colectiv. Nedisciplinatul Ciortanu e un „rebel fără cauză”, bate bălțile din Lunca Dunării, distruge ierbarul clasei, aruncă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ceața de pe ochi” ! La expoziția de modă a întreprinderii, un model frumos schițat de el cândva și abandonat este prezentat și premiat. Ileana, țesătoarea, e autoarea manevrei prin care Măgureanu e salvat de sine însuși și luat de bărbat. Noutatea propagandistică, reluată apoi sistematic, constă în crearea unei feerice lumi paralele cu România reală. Film‑anestezie. Designul de modă este un domeniu prin excelență concurențial, care are sens doar într-o economie de piață, unde funcționează cererea și oferta. Aveau de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
la locul de muncă, de sobrul și corpolentul Florinte asupra Anicăi. Omul chiar o înșfacă și o pune jos pădurenește. Este prima imagine care coregrafiază sexul în cadrul strict trasat acestui subiect de către propagandă. Vultur 101 (1957) sau „Agenturili” Fabricarea legendei propagandistice a „spionului imperialist” începe cu Viața învinge (1951) și continuă cu Vultur 101 (1957) în regia lui Andrei Călărașu. Dacă până acum dușmanul noii orânduiri era la vedere - chiabur, moșier, patron și cozile lor de topor - sau se ascundea în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]