3,949 matches
-
al lui homo consumericus. Motoarele hiperconsumului sunt multiple, iar funcțiile sale „terapeutice” sau derivative n-ar fi în stare să-i epuizeze sensurile. Dar nu-s mai puțin importante. Surogat al vieții înspre care aspirăm, hiperconsumul de dezvoltă pe măsura propagării „conștiinței nefericirii” în timp ce cursul lumii pare să scape controlului oamenilor. Când legăturile sociale slăbesc, când capacitățile de a influența tendințele fundamentale ale existenței nu mai sunt credibile, consumul reprezintă un domeniu ales și „stăpânit” de către subiecți, un univers propriu în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Borensztein et al. (1998) consideră că investițiile străine directe contribuie la transferul de tehnologie din țările dezvoltate către țările în curs de dezvoltare, având un efect favorabil asupra creșterii economice a țării gazdă. Investițiile străine directe orizontale au efect de propagare mai mic și nu sunt favorabile țării gazdă. În schimb, investițiile străine directe verticale au un impact favorabil asupra țării gazdă. Investițiile străine directe pot afecta bunăstarea socială a țării-gazdă atât în sens pozitiv, cât și negativ. Stiglitz, susține că
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
mai scăzut de dezvoltare. Câteva dintre județele cu o pondere de peste 2% în stocul total al investițiilor străine directe (Argeș, Bacău, Bihor, Brașov, Constanța, Mureș, Timiș) pot fi considerate ca poli viitori de creștere economică, ale căror efecte favorabile de propagare pot antrena și alte județe sau regiuni, în sensul unei oarecare reduceri a decalajelor economice și sociale față de județele, respectiv regiunile dezvoltate. 3.1.2. Dinamica investițiilor străine directe comparativ cu alți indicatori macroeconomici relevanți în România Pornind de la dezbaterile
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
prin schimbarea mărcii comerciale), la prețuri de câteva ori mai mari, uneori chiar în România. Investițiile străine directe au avut un rol important în stabilizarea proceselor macroeconomice din țara noastră și în relansarea creșterii economice, dar efectele de antrenare și propagare nu au fost valorificate pe deplin, existând încă unele puncte-cheie asupra cărora trebuie acționat. Capitolul 4 Aplicarea metodelor cantitative ale regresiei simple și multiple, modelului LAG și analizei VAR la investițiile străine directe în România Analiza corelației dintre investițiile străine
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
străine directe se numără: caracterul volatil; predominanța fuziunilor și achizițiilor (90%, care înseamnă cumpărare de avuție națională) și mărimile modeste ale investițiilor de tip greenfield (1-2%, care ar însemna adiție de capital; creează locuri de muncă, transfer și efect de propagare mai mare); cea mai mare pondere a ISD se înregistrează în ramurile cu nivel tehnologic slab și mediu. Pe tot parcursul tranziției la economia de piață, la nivel macroeconomic, soldul balanței comerciale a întreprinderilor cu investiții străine directe a fost
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
investițiile străine directe reprezintă o pondere de 70-80% la exporturi și peste 60% la importuri, ceea ce semnifică rolul lor de factor generator major pentru exporturile și importurile României. Predomină sectoarele cu investiții străine directe orizontale, care nu au efect de propagare puternic asupra economiei interne, iar investițiile străine directe verticale sunt mai reduse în România. Problema expatrierii întreprinderilor cu ISD, a prețurilor de transfer, a creditării interne dintre filială și firma-mamă, ridică o serie de aspecte deosebit de importante pentru eficiența investițiilor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
în ceea ce privește un nou mod de a lucra, noi structuri și relații diferite, în care ierarhiile pot fi răsturnate sau ignorate. Acest lucru, se pare că este influențat de viteza și intensitatea cu care se propagă influențele între agenții din cadrul CAS. Propagarea influenței într-un CAS depinde, evident, de gradul de conectivitate și interdependență. De exemplu, ecosistemele biologice nu sunt total conectate. De regulă, fiecare specie interacționează cu o anumită submulțime din numărul total de specii existente în mediul său înconjurător, deci
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
include organizația respectivă. Deci noțiunea de ecosistem complex coevolutiv este una de interacțiuni și relații intricate și încrucișate și de influențe multidirecționale, atât directe, cât și mediate. Conectivitatea și interdependența propagă efectele acțiunilor, deciziilor și comportamentelor prin ecosistem, dar această propagare sau influență nu este uniformă și depinde de gradul de conectivitate. 2.3. Structuri disipative, funcționarea-departe-de-echilibru și istoria Un alt concept-cheie în definirea CAS este structura disipativă, care reprezintă modalitățile prin care sistemele deschise schimbă energie, materie sau informație cu
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
a unei populații cu „speranță genealogică” prăbușită, o populație egoistă și deci indiferentă la timpul de mâine al familiei și al „neamului” (stirpei), inabilă să se bucure de copii, complet inabilă să treacă sentimentul timpului în manifestări ce pot aduce propagarea spirituală a ființei (deci, a comunității). Această populație, care, în vederile demografului este mai bogată cu procentul sărăciei diminuate la proporția celor 1,3 milioane nenăscuți, este, în realitate, mai săracă sufletește, etalând puteri sufletești diminuate la proporția celor 1
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
24% dintre familiile românești această bucurie a dispărut ori s-a diminuat la o măsură dată de o proporție înjumătățită. Ca și cum membrii familiei nu și-ar mai dori propagată stirpea (deci neamul și familia) în timp, micșorându-i șansele de propagare cu 50%. Dispariția acestei bucurii măsoară grava prăbușire a sentimentului duratei neamului de apartenență, indiferența la durata lungă a neamului (și deci a familiei). Totul este proiectat pe durate mici, cu o indiferență totală la durata lungă. Intensitatea sentimentului duratei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
venit de la familia creștină, nu de la familia romană, care nu mai avea nici o energie de redresare. Pater familias nu mai putea salva popoarele, ci numai Tatăl ceresc, Pater nostrum. Examinarea comparativă a mortalității infantile și materne arată un model de propagare care este acela al cascadelor de la Elba spre Vladivostok. De ce folosim metafora cascadelor? Pentru a descrie fenomenul creșterii bruște a ratei mortalității de la o zonă la alta sau de la o perioadă la alta fără ca cineva „din jur” (instituții de sănătate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
jur” (instituții de sănătate) să „întindă mâna” inșilor aflați pe pragul morții spre a-i ajuta să se sutragă inerției căderii și astfel aceștia „mor cu zile”, cum se zice. Moartea în cascade se referă, deci, la un model de propagare prin creștere bruscă a mortalității de la o zonă la alta, de la o epocă la alta. În principiu, moartea este asemenea cascadei: când s-au ivit condițiile de prag al morții, dacă nu intervine ceva „din afară”, cel aflat în situația
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ar fi tot una cu un serviciu prompt și eficient de salvare, or tocmai acesta se pare că este ineficient și târziu în societățile răsăritene, de vreme ce cota mortalității materne și infantile crește brusc spre țările respective. Acesta este modelul de propagare a mortalității infantile și materne dinspre apus spre răsărit. Cota celor care mor din totalul acestor două categorii este, în aria țărilor apusene, mică, ceea ce arată că mamele și copiii nou-născuți care se confruntă cu pericolul morții sunt, în cele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
demografice opuse (vestul, cu indice negativ al sporului natural și estul, cu indice pozitiv al sporului), în mijloc plasându-se cele două zone cu indice negativ al sporului, ridicat în centru-sud și mai coborât în centru și centru-vest. Modelul de propagare a bătrâneții, la rândul său, este similar celui de propagare spațială a indicelui sporului natural: România este înconjurată de o centură a îmbătrânirii care cuprinde zona de sud, nord-vest și vest, unde populația de 60 de ani și peste, trece
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
estul, cu indice pozitiv al sporului), în mijloc plasându-se cele două zone cu indice negativ al sporului, ridicat în centru-sud și mai coborât în centru și centru-vest. Modelul de propagare a bătrâneții, la rândul său, este similar celui de propagare spațială a indicelui sporului natural: România este înconjurată de o centură a îmbătrânirii care cuprinde zona de sud, nord-vest și vest, unde populația de 60 de ani și peste, trece de pragul de 36% (adică 1/3). Zonele de centru-est
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
aceleași praguri de disparitate). Aceeași colectivitate se confruntă cu amenințări multiple (la adresa puterilor sale de afirmare) pe care le putem încadra în ceea ce numim procese degenerative, ori pur și simplu distructive. Ori de câte ori o astfel de amenințare trece pragul median al propagării sale în timp și în spațiu, putem spune că avem de-a face cu un proces degenerativ (sau distructiv). Constatăm, din acest grafic, că România se află la pragul maximei disparități la patru dintre cei opt indicatori ai disparităților transfrontaliere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
explicite, ci apare ca substanțializare a influențelor unor variabile din afara funcției, cum ar fi în cazul formalizării creșterii economice. Interesant este că, matematic vorbind, nu putem implica în formalizare, cu grad acceptabil de decelare, variabilele de ordin calitativ sau expresiile propagării în rezultatul final al inovării sociale, chiar și al celei tehnice. Circularitatea și ciclicitatea sunt răspunsuri facile pe care Economia le dă presiunii adecvării la modelul explicativ și la funcția predictivă ale științei dominante, care continuă să fie Fizica. Interval
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de responsabilitate; informatizarea unor activități din domeniul de competență, în scopul fundamentării riguroase și operative a deciziilor; intensificarea activității de cercetare aplicativă - orientată spre lărgirea cunoștințelor pentru dezvoltarea de noi metode și tehnici de investigație sau pentru îmbunătățirea lor semnificativă; propagarea cunoștințelor și a bunelor practici de evaluare și asistență psihologică; integrarea în rețeaua națională și internațională de colaborare științifică. Bibliografie Androsiac, E. (2002), „Asistența psihologică a personalului Ministerului de Interne. Posibilități și limite”, Resursele umane, nr. 1, Editura Ministerului de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
persoane), tehnic/cultural (prin utilizarea mijloacelor și instrumentelor tehnologice/culturale) și cognitiv (prin natura activității). În sistemul cogniției distribuite este importantă analiza interacțiunilor între persoane și a interacțiunii între persoane și instrumentele pe care le utilizează pentru generarea, menținerea și propagarea reprezentărilor. Scopul aplicat al modelului cogniției distribuite este contribuția la designul și implementarea sistemelor (sisteme sociotehnice/culturale). Realizarea acestui scop presupune detectarea și analiza problemelor din tehnologiile și practicile curente și formularea unor recomandări privind practicile de muncă ce trebuie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Unitatea centrală de analiză în modelul cogniției distribuite este „sistemul funcțional”, care cuprinde o colecție de indivizi și artefacte și relațiile dintre aceste părți surprinse într-o practică particulară de muncă. Activitățile cognitive sunt văzute ca niște „computații” definite ca „propagarea stării reprezentaționale prin diferitele medii”. Mediile reprezentaționale pot fi atât interne (memoriile indivizilor), cât și externe tehnice (computerul, reprezentarea pe hârtie etc.). „Stările reprezentaționale” se referă la modul cum sunt transformate variatele resurse, informații și cunoștințe, în timpul activităților. De exemplu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
persoanele interacționează - între ele și cu artefactele - pentru a crea și coordona reprezentări. Lărgind unitatea de analiză, reprezentările interne ale sistemului devin reprezentări externe în raport cu agenții individuali care le utilizează în activitatea colectivă. Procesele cognitive ajung astfel observabile; generarea și propagarea reprezentărilor în sistemul sociocultural pot constitui obiectul observației directe. Practica după care se desfășoară activitatea cognitivă în ședințele săptămânale ale CA în universitatea Beta a fost observată și analizată, urmărindu-se procesul de generare, menținere și coordonare a reprezentărilor, pentru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
publice pentru membrii prezenți, până la ieșirea acesteia din agendele ședințelor. Temele care nu au fost formal trecute în agenda discuțiilor prin consemnarea în documentele oficiale nu au făcut obiectul acestei analize. Analiza contribuțiilor personale ale participanților la generarea, menținerea și propagarea (coordonarea) reprezentărilor au fost făcute din perspectiva atribuțiilor rolului de reprezentant al structurii din care face parte fiecare: rolul de decan al unei facultăți, cel de director al unui centru sau serviciu cu funcțiuni administrative, cel de membru al colegiului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
discuțiile din agenda de lucru a ședinței au fost clasificate în patru categorii: generarea unei semnificații și introducerea ei în sistem, modificarea semnificației, menținerea explicită a semnificației existente și menținerea semnificației prin vot sau abținerea de la orice intervenție în procesul propagării reprezentării în sistem. Pentru a ajunge la recunoașterea cu relativă ușurință a momentelor introducerii, modificării și menținerii reprezentărilor, au fost descrise reiterat, din ce în ce mai în detaliu, aspectele cele mai banale, „de la sine înțelese”, ale acțiunilor și interacțiunilor. Descrierea a fost urmată
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cu relativă ușurință a momentelor introducerii, modificării și menținerii reprezentărilor, au fost descrise reiterat, din ce în ce mai în detaliu, aspectele cele mai banale, „de la sine înțelese”, ale acțiunilor și interacțiunilor. Descrierea a fost urmată de fiecare dată de codarea contribuțiilor participanților la propagarea reprezentărilor. A fost utilizat un instrument simplu care a permis clasificarea tipurilor de contribuție la propagarea reprezentărilor în sistem și, ulterior, corelarea lor cu rolul organizațional al contributorului. Acest instrument este un tabel cu două intrări, având patru rubrici pe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
detaliu, aspectele cele mai banale, „de la sine înțelese”, ale acțiunilor și interacțiunilor. Descrierea a fost urmată de fiecare dată de codarea contribuțiilor participanților la propagarea reprezentărilor. A fost utilizat un instrument simplu care a permis clasificarea tipurilor de contribuție la propagarea reprezentărilor în sistem și, ulterior, corelarea lor cu rolul organizațional al contributorului. Acest instrument este un tabel cu două intrări, având patru rubrici pe orizontală, în funcție de tipul de contribuție la procesul propagării reprezentărilor: formarea reprezentării, modificarea reprezentării, menținerea explicită a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]