8,847 matches
-
cele mai multe cazuri, noi am intrat în diletantism prin entuziasm și în metafizică prin amețeală. ŤNelinișteať din care junețea română a făcut și literatură, și sociologie, și copilărie care scuză orice. (...) Niciodată cultura românească nu a cunoscut atâtea adevăruri globale, atâtea prostii impunătoare și rapide, atâtea formule care rezolvă totul (...). Toată lumea joacă pe cartea obscurității, cu gândul ascuns de a ajunge la profunzime. Disperarea, anarhia și entuziasmul umblă pe toate drumurile cu titlul de Ťdocumentť. (...) Claritatea, simplicitatea, măsura sunt valori pe care
Nonconformistul Mihail Sebastian by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9890_a_11215]
-
și opinia publică, el s-a folosit de trecutul mineriadelor lui Iliescu, pentru a se asigura că opinia publică nu-l va abandona la o adică. E prima oară cînd Băsescu se teme. Și asta pentru că își dă seama că prostia înverșunată a celor care îi vor capul cu orice preț l-ar putea trimite temporar pe banca de rezerve a politicii. Temerile lui nu țin însă de viitorul său politic. Băsescu anticipează, printre rînduri, că, în ipoteza absurdă că va
Băsescu,planul de rezervă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9930_a_11255]
-
timpului - sunete de pendulă - care transformă ludicul în dramatic într-o secundă. Care vorbesc despre ce nu se vede, dar se simte, pe scenă, în sală, sunete care murmură ceva despre acumulările minciunii fără de limite parcă, sunete care urlă dimensiunea prostiei. Pendulă, clopot..."Triumful dragostei". Acolo, în "Triumful dragostei", de pildă, am avut senzația bizară că trupul meu este suspendat în lentoarea cu care se contractă sau se relaxează un arc, un mecanism de la un boite-a-musique straniu, care coincide cu blocajul
Muzici by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9947_a_11272]
-
este utilizată de Robert Șerban în diferite grade de îndemânare. În unele texte, cusăturile se văd de la mare distanță, ca la un Marin Sorescu vulgarizat: "acasă/ în singurătate/ sau alături de vreo femeie/ plâng uneori la filme// știu/ sunt prost/ iar prostia mă face emotiv/ cele mai banale povești/ despre moarte/ despre viață/ îmi provoacă uneori lacrimi și muci cât o gripă// ele au toate aceeași reacție/ mă iau în brațe/ mă strâng la piept/ mă mângâie pe cap/ uneori îmi șterg
Un schimb de priviri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9941_a_11266]
-
care ideile clocite luni de zile au început să fie puse în practică în forță. Ceea ce înțelege omul obișnuit din această sinistră răfuială e că între etichetele de pe ușile partidelor și conținutul lor uman se cască o enormă prăpastie. A prostiei, cinismului, grotescului și lăcomiei fără margini.
Etichete pe borcane goale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9934_a_11259]
-
o folosesc cu o artă neîntrecută. Ea însăși avea să-mi spună, ani de zile mai târziu, ce mândră era de dominația exercitată asupra bărbatului ei, și-mi recomanda precauție ca să nu mi se întâmple la fel, dacă aș face prostia să mă însor. I-am explicat atunci că pulsiunile mele nu mi-ar permite să mă dedic unei singure femei, și niciodată în regim exclusiv. Atunci am primit aprobarea ei, cu vreo câteva sfaturi practice. Această bunică avea să joace
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
Teodoreanu, visul meu era Ionel Teodoreanu, frumos, adulat de fete. Îmi plăcea Lorelei, care - de curînd l-am recitit - e un roman stupid, dar eu eram fascinat de Lorelei. }ii minte, nu? Un scriitor, Catul Bogdan, vine la un bacalaureat... prostii de-astea. Farsa vieții mele de scriitor a fost că eu vroiam să scriu romane ca Teodoreanu, maximum Cezar Petrescu, cam în marja asta. Romane care i-ar fi plăcut și mamei... Mama e o mare lectoră de romane din
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
aveam un salariu de două mii cinci sute pe vremea aia, el avea patru-cinci salarii la un loc, era cum ai umbla acum cu douăzeci de milioane în buzunar. Și-mi spunea: "Uite, monșer, mîine îți dau, taie aia, e o prostie partea a doua". Eu, neavînd nici ce să mănînc ca lumea, nici unde să stau, stăteam în chirie la o evreică.) Ei, și țoapa aia trebuia pusă într-un fals roman burghez, un fals roman expresionist, că e foarte expresionist
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
industriașul sau medicul, care sînt oameni cu mare morgă, sînt fascinați de chestia asta. Ce se întîmplă, de fapt? Lectorul e neîncrezător. Lectorul deschide o carte, domnul Gică Popescu, medic sau arhitect, deschide o carte și spune: "Să vedem ce prostii a mai scris ăsta? Ce-s prostiile astea, ce-s minciunile astea?" Și citește o jumate de pagină, în care un om își descalță pantofii, își pune papucii și iese pe ușă, iar ușa se-mpiedică de un scaun. Și
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
mare morgă, sînt fascinați de chestia asta. Ce se întîmplă, de fapt? Lectorul e neîncrezător. Lectorul deschide o carte, domnul Gică Popescu, medic sau arhitect, deschide o carte și spune: "Să vedem ce prostii a mai scris ăsta? Ce-s prostiile astea, ce-s minciunile astea?" Și citește o jumate de pagină, în care un om își descalță pantofii, își pune papucii și iese pe ușă, iar ușa se-mpiedică de un scaun. Și lectorul zice: "Da, asta e-adevărat". După
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
acuză pe Cărtărescu de atitudine "carlistă", fiindcă scriitorul a scris despre el că ar fi o nulitate și ca om politic cu funcție înaltă, dar și ca simplu cetățean. Încercînd să pară familiarizat cu istoria autohtonă interbelică Bogdan Olteanu scrie prostii. El afirmă despre atitudinea "carlistă" a unora dintre intelectualii interbelici că ar fi dus la legionarism. Or, așa cum știe toată lumea, nu și Bogdan Olteanu, legionarismul precede "carlismul", iar unul dintre motivele pentru care intelectuali ca Nicolae Iorga s-au alăturat
Tâmpenia epistolară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8975_a_10300]
-
de mare dezamăgire? Dacă aceste scrisori deschise n-ar fi venit după greșeala lui Traian Băsescu de a se lega de soția lui Cristian Pîrvulescu, ci au continuat-o, în circumstanțe agravante, aș fi zis că ele pornesc dintr-o prostie naivă. Nici gînd, e prostia care supralicitează o gafă și o transformă într-o uriașă tîmpenie.
Tâmpenia epistolară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8975_a_10300]
-
scrisori deschise n-ar fi venit după greșeala lui Traian Băsescu de a se lega de soția lui Cristian Pîrvulescu, ci au continuat-o, în circumstanțe agravante, aș fi zis că ele pornesc dintr-o prostie naivă. Nici gînd, e prostia care supralicitează o gafă și o transformă într-o uriașă tîmpenie.
Tâmpenia epistolară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8975_a_10300]
-
dovezi palpabile trimite ca orizont de posibilitate la cazul Litvinenko. Finalul filmului care scoate la iveală această impostură, această completă bulversare a valorilor, se constituie și ca o scurtă istorie a infamiei bazată pe concubinajul dintre crimă, minciună, ticăloșie și prostie într-o societate anormală, "societatea comunistă multilateral dezvoltată". Cinismul lui Ilie Merce vorbește de la sine. Într-un decor luxos cu mobilă bidermeyer, așezat într-un fotoliu imperial, parlamentarul nu-și ascunde scîrba princiară față de cei "care se dau rotunzi"; regizorul
Un exercițiu de libertate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8972_a_10297]
-
imbecilismul generalizat al turmei, al bîtei și mulsului. Ar fi greșit și stupid să afiliezi aceste insurgențe unor deziderate feministe sau unor idealuri stîngiste, în contextul unui regim totalitar - și trebuie subliniat că acolo domnesc braț la braț absurdul și prostia -, aceste gesturi au meritul exponențial de a indica normalitatea. Regizoarea privește cu egală mefiență orice anagajament în slujba unei cauze supreme, unchiul ei, Anoush, un comunist din specia rară a idealiștilor cunoaște în foarte scurt timp după succesul revoluției apetitul
Comment peut-on etre Marjan? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9014_a_10339]
-
mea/ dar amândoi știm că e doar o joacă o/ joacă de-a trezitul la lume// și-atunci îmi spune păsări/ iar eu îi spun nepăsări/ pare că sună la fel dar la ea e mereu altceva" (azi am încurajat prostia). Totul e explicit, totul curge armonios în acest pasaj, nici pomeneală de tropi deghizați, nici urmă de vreo deturnare a limbajului în afara câtorva jocuri - amuzante - de istorie lexicală. S-ar zice că Gabriel H. Decuble nu respectă norma poeticului. Sau
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]
-
de durata lungă. Experiențe dezamăgitoare sînt consemnate cu umor: brambureala lingvistică din Belgia, cazuri de zgîrcenie franceză, negustori cinici, falsa strălucire a unor localuri și așa mai departe. Fără scrîșnete din dinți, doamna Neț vădește caracteristica flaubertiană de a percepe prostia și de a nu o mai tolera. E în felul ei o luptătoare; energia interioară e neîndoielnică, în absența unui fizic viguros; cochetă, semioticiana mărturisește că nu e un "personaj wagnerian", o walkirie; mă rog, la compozitorul german există și
Cultura și spectacolul vieții by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/9061_a_10386]
-
este că nu înțeleg în ruptul capului acest refuz aproape maniacal al panașului, un refuz sinucigaș din perspectiva blazonului firmei. A viza exclusiv profitul per titlu în dauna aparițiilor de prestigiu, esențiale pentru imagine și pentru soliditatea brandului, e o prostie, ba încă una comercială în ultimă instanță. De unde refuzul acesta?" Associated artist O idee foarte bună au avut tinerii redactori ai SUPLIMENTULUI DE CULTURĂ: să invite, în fiecare lună, câte un artist în paginile publicației. Domenii diferite: film, literatură, teatru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9069_a_10394]
-
în impersonalitatea mersului Istoriei, a iraționalului pur. Domnia individualității și schimbarea categoriilor existentului nu prevestesc nimic bun, spune Deguy, întrucât nu oferă decât pustiul lui intellectio: o Lebenswelt caricaturală, unde vitalitatea kitsch-ului nu mai trimite "nici măcar" la simpla, dulcea prostie, ci la ne-gânditul ideilor primite și la ieșirea, abruptă, fără drept de apel, din logos, din tot ceea ce a însemnat, mai bine de două mii de ani, discursul sintaxic al gândirii. Îngrijorarea lui Michel Deguy este, fără îndoială, justificată: ieșirea
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
din citirea în paralel a celor două cărți, este spus explicit de autor în articolul intitulat chiar Despre simțul practic. Scrie Alexandru Paleologu, reluând argumentația pilot din Bunul simț ca paradox: "El (simțul practic - n.n.) e, în orice caz, contrariul prostiei și implică totdeauna marea inteligență și marile sentimente, iar simțul practic nu e altceva, în adevăr, decât expresia aplicată a bunului simț" (p. 88). Că simțul practic este sinonim cu inteligența aplicată o dovedește și sumara, dar precisa sa descriere
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
Simona Vasilache De la drob ne-a rămas, de n-o fi prea mult spus, o diviziune familială a poveștilor. Femeile, acasă, le scornesc din orice, cu ochii la ce-ar putea să fie, bărbații, în lume, le caută pricini, iscodind prostiile mirabile care, de n-ar fi, nu s-ar povesti. E un algoritm simplu, pe care Bănulescu îl rafinează. Vorbim de Iarna bărbaților, ediția definitivă, din '79, de la Eminescu. Drobul pe care-l pomeneam se rostogolește aproape de cîmpiile cu barbari
Drobul de sare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9109_a_10434]
-
Memorial-ul de amiază, despre o frică interesantă pentru orice psiholog, sau psihologizant, rătăcit în literatură. Nu e angoasă, nici reacție de apărare față de ceva ce cunoști. E un sentiment aproape folcloric, căruia nu-i pot găsi rădăcini decît în prostia precaută, carevasăzică, alterată puțin de filosofie, a gospodarilor lui Creangă. Pentru care călătoriile sînt importante. Ele îi scot din cercul lor de tîmpi și le țes aură de filosofi. Așa și cu Georgescu de la referenți, cel care-a început să
Drobul de sare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9109_a_10434]
-
mușterii și de-abia după ce îi strîngea lîngă el urma pasa de gol sau încă un dribling și șutul nepăsător și neiertător spre poartă. Dacă n-a putut juca la Real Madrid, n-a plecat de la Pitești, unde a dezmințit prostia că nimeni nu e profet în satul lui și a fost dovada vie că treaba asta depinde de fiecare profet în parte. Era într-o asemenea măsură idolul orașului, încît se pare că a ajuns să supere Cabinetul 1 din cauza
Dobrin by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9130_a_10455]
-
se reconstituie doar prin raportare la întregul inventar existent. Un tipar figurativ destul de bine reprezentat în româna populară este cel al comparației complexe (cu agent și plasare spațială), caricaturizînd starea de perplexitate sau rîsul necontrolat. Ambele atitudini - considerate manifestări ale prostiei - beneficiază în imaginarul popular de scenarii comice, preponderent animaliere. Cea mai veche și mai cunoscută imagine este, probabil, "a se uita ca vițelul la poarta nouă, în care privirea descumpănită devine indiciu al ignoranței, al nepriceperii. Expresia, suficient de transparentă
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
la, rară dar preferată de G. Volceanov, în Dicționar de argou al limbii române, 2006: "a se uita ca curca la crăci"); e vorba, mai curînd, de curca prinsă între lemne sau crăci, al cărei aer pierdut accentuează impresia de prostie atribuită în imaginarul popular păsării (mai ales în ipostazele curcă beată, curcă plouată). E probabil ca expresia să fi rezultat din contaminare cu altele mai logice, în care curca intră, se repede în lemne ("te băgași ca curca-n lemne
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]