1,438 matches
-
gram de hidrogen (1 gram) sau cu un atom gram de oxigen (8 grame). Echivalentul chimic notat E se calculează în funcție de reacția chimică la care participă substanța. pentru elemente : E = masa atomică / valență; pentru acizi : E = masa molară / numărul de protoni cedați în reacție; pentru baze : E = masa molară / numărul de protoni acceptați în reacție (de obicei, numărul de grupări -OH din moleculă); pentru săruri : E = masa molară / valența comună a ionilor sării; pentru săruri ce participă în reacții redox : E
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
oxigen (8 grame). Echivalentul chimic notat E se calculează în funcție de reacția chimică la care participă substanța. pentru elemente : E = masa atomică / valență; pentru acizi : E = masa molară / numărul de protoni cedați în reacție; pentru baze : E = masa molară / numărul de protoni acceptați în reacție (de obicei, numărul de grupări -OH din moleculă); pentru săruri : E = masa molară / valența comună a ionilor sării; pentru săruri ce participă în reacții redox : E = masa molară / numărul de electroni cedați sau acceptați. Probleme: 1) Ce
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
M. Toma IV.8.9. Curs festiv. Promoția 2003 DOMNIA HIDROGENULUI (Schiță) 1.Descoperire, denumire, răspândire. 2.Preponderența cosmică a hidrogenului -O mare descoperire a secolului XX -În stele -În spațiul interstelar 3.Hidrogenul - prima verigă a materiei organizate. Electronul, protonul, neutronul - trilogia materiei 4.Hidrogenul pe Pământ -Producrea hidrogenului -Hidrogenul drept combustibil -Combustibil nuclear -Motoare auto cu hidrogen -Pile electrice -Hidrogenul și rezervele de apă -Hidrogenul solid -Noi specii de atomi de hidrogen - hidrogenul 5 (2001) 5.Atomul de hidrogen
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
numita „polimerizare” a apei - starea de concatenare a moleculelor de apă prin punți de hidrogen. Fenomenul stă astăzi la baza teoriei reproducerii acidului ribonucleic la ființele vii. În laboratorul Hulubei de la Sorbona, s-a construit unul dintre primele acceleratoare de protoni de tip Cockroft-Walton, din Franța. Ca o recunoaștere a meritelor științifice, a fost numit director de cercetări la Centrul Național Francez de Cercetări Științifice, poziție pe care o deține până în 1947, cu o întrerupere cauzată de cel de-al doilea
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
de fizică nucleară în țara noastră; de fapt, prof. Hulubei este creatorul școlii de fizică nucleară din România. În „The Physical Review” apar rezultatele studiilor pe care le întreprinde cu grupul său de colaboratori, în vederea înțelegerii mecanismului reacțiilor nucleare cu protoni și a descifrării schemei nivelelor a numeroase nuclee atomice. Aceste studii se fac cu ajutorul distribuției unghiulare proton - proton - cuanta gamma (ppy), protonii având energii de 3-10 MeV. Astfel, studiul corelației unghiulare (ppy) pentru 32S a fost printre primele date experimentale
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
România. În „The Physical Review” apar rezultatele studiilor pe care le întreprinde cu grupul său de colaboratori, în vederea înțelegerii mecanismului reacțiilor nucleare cu protoni și a descifrării schemei nivelelor a numeroase nuclee atomice. Aceste studii se fac cu ajutorul distribuției unghiulare proton - proton - cuanta gamma (ppy), protonii având energii de 3-10 MeV. Astfel, studiul corelației unghiulare (ppy) pentru 32S a fost printre primele date experimentale de acest tip (Phys. Rev. 1962 și Nucl. Phys. 1962). Rezultatele acestui studiu au fost folosite ulterior
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
În „The Physical Review” apar rezultatele studiilor pe care le întreprinde cu grupul său de colaboratori, în vederea înțelegerii mecanismului reacțiilor nucleare cu protoni și a descifrării schemei nivelelor a numeroase nuclee atomice. Aceste studii se fac cu ajutorul distribuției unghiulare proton - proton - cuanta gamma (ppy), protonii având energii de 3-10 MeV. Astfel, studiul corelației unghiulare (ppy) pentru 32S a fost printre primele date experimentale de acest tip (Phys. Rev. 1962 și Nucl. Phys. 1962). Rezultatele acestui studiu au fost folosite ulterior de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
apar rezultatele studiilor pe care le întreprinde cu grupul său de colaboratori, în vederea înțelegerii mecanismului reacțiilor nucleare cu protoni și a descifrării schemei nivelelor a numeroase nuclee atomice. Aceste studii se fac cu ajutorul distribuției unghiulare proton - proton - cuanta gamma (ppy), protonii având energii de 3-10 MeV. Astfel, studiul corelației unghiulare (ppy) pentru 32S a fost printre primele date experimentale de acest tip (Phys. Rev. 1962 și Nucl. Phys. 1962). Rezultatele acestui studiu au fost folosite ulterior de prof. Sheldon (Zürich) pentru
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
ppy) pentru 32S a fost printre primele date experimentale de acest tip (Phys. Rev. 1962 și Nucl. Phys. 1962). Rezultatele acestui studiu au fost folosite ulterior de prof. Sheldon (Zürich) pentru fundamentarea modelului statistic al reacțiilor nucleare. Distribuția unghiulară a protonilor împrăștiați elastic și inelastic pe 20Ne, în intervalul de energii 5-6 MeV, precum și funcțiile de excitare respective au relevat prezența mecanismului de interacțiune directă chiar la aceste energii joase. Prezența acestei interacțiuni directe la energii joase a fost ulterior confirmată
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
teoretic și este în legătură cu faptul că, în acest caz, energia de excitare a nucleului compus este mai ridicată decât în cazul izotopului ușor. S-au studiat și corelațiile unghiulare ppy la 40Ar, unde s-a pus în evidență rolul canalelor proton - neuron (p - n ) care, având un prag scăzut, influențează nu numai secțiunea de ciocnire totală, dar și distribuțiile unghiulare. În jurul energiei de 5,8 MeV, prezența canalelor p-n duce la scăderea secțiunii de ciocnire a nucleului compus, ceea ce permite
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
în care se găsește electronul în raport cu nucleul nu se poate stabili decât cu o anumită probabilitate, dar, nu vom dezvolta aici acest subiect. S-a constatat apoi că nucleele, la rândul lor, sunt formate din două tipuri de particule, denumite protoni și neutroni. Protonul are o încărcare electrică pozitivă egală în modul cu încărcarea negativă a electronului. Modulul sarcinii electrice a electronului sau a protonului este denumit sarcina elementară; neutronii sunt neutri din punct de vedere electric, având masa foarte apropiată
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
găsește electronul în raport cu nucleul nu se poate stabili decât cu o anumită probabilitate, dar, nu vom dezvolta aici acest subiect. S-a constatat apoi că nucleele, la rândul lor, sunt formate din două tipuri de particule, denumite protoni și neutroni. Protonul are o încărcare electrică pozitivă egală în modul cu încărcarea negativă a electronului. Modulul sarcinii electrice a electronului sau a protonului este denumit sarcina elementară; neutronii sunt neutri din punct de vedere electric, având masa foarte apropiată de cea a
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
a constatat apoi că nucleele, la rândul lor, sunt formate din două tipuri de particule, denumite protoni și neutroni. Protonul are o încărcare electrică pozitivă egală în modul cu încărcarea negativă a electronului. Modulul sarcinii electrice a electronului sau a protonului este denumit sarcina elementară; neutronii sunt neutri din punct de vedere electric, având masa foarte apropiată de cea a protonilor. Suma maselor protonilor dintr-un nucleu diferențiază atomul unui element de atomul altuia. De exemplu, nucleul atomului de hidrogen are
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
are o încărcare electrică pozitivă egală în modul cu încărcarea negativă a electronului. Modulul sarcinii electrice a electronului sau a protonului este denumit sarcina elementară; neutronii sunt neutri din punct de vedere electric, având masa foarte apropiată de cea a protonilor. Suma maselor protonilor dintr-un nucleu diferențiază atomul unui element de atomul altuia. De exemplu, nucleul atomului de hidrogen are un proton, nucleul carbonului are șase protoni, iar cel al uraniului - 92 de protoni. Numărul neutronilor poate varia în cazul
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
electrică pozitivă egală în modul cu încărcarea negativă a electronului. Modulul sarcinii electrice a electronului sau a protonului este denumit sarcina elementară; neutronii sunt neutri din punct de vedere electric, având masa foarte apropiată de cea a protonilor. Suma maselor protonilor dintr-un nucleu diferențiază atomul unui element de atomul altuia. De exemplu, nucleul atomului de hidrogen are un proton, nucleul carbonului are șase protoni, iar cel al uraniului - 92 de protoni. Numărul neutronilor poate varia în cazul diferitelor elemente sau
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
denumit sarcina elementară; neutronii sunt neutri din punct de vedere electric, având masa foarte apropiată de cea a protonilor. Suma maselor protonilor dintr-un nucleu diferențiază atomul unui element de atomul altuia. De exemplu, nucleul atomului de hidrogen are un proton, nucleul carbonului are șase protoni, iar cel al uraniului - 92 de protoni. Numărul neutronilor poate varia în cazul diferitelor elemente sau chiar în cazul aceluiași element. Astfel, nucleul atomului de hidrogen poate avea și unu sau chiar doi neutroni, formând
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
neutri din punct de vedere electric, având masa foarte apropiată de cea a protonilor. Suma maselor protonilor dintr-un nucleu diferențiază atomul unui element de atomul altuia. De exemplu, nucleul atomului de hidrogen are un proton, nucleul carbonului are șase protoni, iar cel al uraniului - 92 de protoni. Numărul neutronilor poate varia în cazul diferitelor elemente sau chiar în cazul aceluiași element. Astfel, nucleul atomului de hidrogen poate avea și unu sau chiar doi neutroni, formând așa-numiții izotopi ai hidrogenului
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
masa foarte apropiată de cea a protonilor. Suma maselor protonilor dintr-un nucleu diferențiază atomul unui element de atomul altuia. De exemplu, nucleul atomului de hidrogen are un proton, nucleul carbonului are șase protoni, iar cel al uraniului - 92 de protoni. Numărul neutronilor poate varia în cazul diferitelor elemente sau chiar în cazul aceluiași element. Astfel, nucleul atomului de hidrogen poate avea și unu sau chiar doi neutroni, formând așa-numiții izotopi ai hidrogenului: deuteriu (un neutron și un proton) și
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
de protoni. Numărul neutronilor poate varia în cazul diferitelor elemente sau chiar în cazul aceluiași element. Astfel, nucleul atomului de hidrogen poate avea și unu sau chiar doi neutroni, formând așa-numiții izotopi ai hidrogenului: deuteriu (un neutron și un proton) și tritiul (doi neutroni și un proton). Numărul de protoni dintr-un nucleu este egal cu numărul de electroni care gravitează în jurul nucleului, astfel încât atomul, în totalitatea lui, să fie neutru din punct de vedere electric. Dacă atomul pierde un
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
cazul diferitelor elemente sau chiar în cazul aceluiași element. Astfel, nucleul atomului de hidrogen poate avea și unu sau chiar doi neutroni, formând așa-numiții izotopi ai hidrogenului: deuteriu (un neutron și un proton) și tritiul (doi neutroni și un proton). Numărul de protoni dintr-un nucleu este egal cu numărul de electroni care gravitează în jurul nucleului, astfel încât atomul, în totalitatea lui, să fie neutru din punct de vedere electric. Dacă atomul pierde un electron, atunci îi va rămâne o sarcină
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
sau chiar în cazul aceluiași element. Astfel, nucleul atomului de hidrogen poate avea și unu sau chiar doi neutroni, formând așa-numiții izotopi ai hidrogenului: deuteriu (un neutron și un proton) și tritiul (doi neutroni și un proton). Numărul de protoni dintr-un nucleu este egal cu numărul de electroni care gravitează în jurul nucleului, astfel încât atomul, în totalitatea lui, să fie neutru din punct de vedere electric. Dacă atomul pierde un electron, atunci îi va rămâne o sarcină pozitivă necompensată. Un
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
de vedere electric. Dacă atomul pierde un electron, atunci îi va rămâne o sarcină pozitivă necompensată. Un astfel de atom se numește ion. În concluzie, din cele expuse până aici ar rezulta că materia are la bază următoarele particule: electroni, protoni și neutroni. Însă, lucrurile nu s-au oprit aici, fiind, în realitate, mult mai complicate. În multe romane, mai mult sau mai puțin science fiction, se vorbește de antimaterie. Antimateria s-a dovedit a fi o realitate. Ea este formată
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
pentru un timp foarte scurt, în laboratoare de fizica energiilor înalte. Însă, șansa lor de a supraviețui pe planeta noastră este foarte mică, deoarece peste tot întâlnesc materia, formată din particule, și sunt distruse. Multă vreme s-a crezut că protonii și neutronii aparțin categoriei particulelor elementare, adică a particulelor ce nu mai pot fi fragmentate și, deci, posedă o structură internă. În realitate, s-a constat că nucleonii (protonii și neutronii) sunt alcătuiți din particule mai mici, denumite quark-uri. Se
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
din particule, și sunt distruse. Multă vreme s-a crezut că protonii și neutronii aparțin categoriei particulelor elementare, adică a particulelor ce nu mai pot fi fragmentate și, deci, posedă o structură internă. În realitate, s-a constat că nucleonii (protonii și neutronii) sunt alcătuiți din particule mai mici, denumite quark-uri. Se cunosc șase tipuri diferite de quark-uri. Pentru materia stabilă, două din cele șase tipuri diferite de quark-uri joacă rolul principal: quark-ul u și quark-ul d; u este prescurtarea de la
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
u este prescurtarea de la up și d este prescurtarea de la down. Quark-ul u are sarcina egală cu +2/3e (unde e este sarcina electrică elementară egală cu 1,6•10-19 C), iar quark-ul d are sarcina egală cu -1/3e . Protonul este particula formată din două quark-uri u și un quark d. Sarcina sa este 2∙2/3e-1∙1/3e=+e (sarcina electronului -e). Neutronul conține două quark-uri d și un quark u, având sarcina totală nulă: -2∙1/3e+2
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]