1,136 matches
-
din București, condus de criticul HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=George Iva%C5%9Fcu&action=edit" \o "George Ivașcu" George Ivașcu. Din 1970 este corector și apoi redactor la revista România literară, unde lucrează și în prezent. Prozatoarea este și consilier editorial la Editura Universal Dalsi. Adriana Bittel a debutat în 1980 la Editura Cartea Românească cu volumul Lucruri într-un pod albastru. A mai publicat volumele Somnul după naștere (Cartea Românească, 1984); Iulia în iulie (Eminescu, 1986
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
la asta. Aveam scutece, ceai de anason, iar afară începuse să se încălzească neașteptat în acel miez de decembrie 1989. Perntru câteva luni, puteam să întorc spatele acelui viitor luminos de care îmi era atât de frică. Nora Iuga, poetă, prozatoare și traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România. Autoare a mai multor volume de poezie - Vina nu e a mea (1968), Captivitatea cercului (1970), Scrisori neexpediate (1978), Opinii despre durere (1980; Premiul Uniunii Scriitorilor din România), Inima ca un pumn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
nu aveam decât oglinda din dreptul chiuvetei. Dacă mă aplecam peste chiuvetă, îmi vedeam aproape tot capul. Dacă puneam un scaun, îmi vedeam doar o parte din corp. Niciodată picioarele. Femeia în fața oglinzii era un text pe care îl scrisese prozatoarea mea preferată prin anii ’20. Mi-ar fi plăcut să scriu Femeia în fața oglinzii, cu gândul la oglinda din căminul Grozăvești. Femeia în fața oglinzii în care nu te vezi niciodată întreagă. Ce diferență între mine și prozatoarea mea preferată! Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
care îl scrisese prozatoarea mea preferată prin anii ’20. Mi-ar fi plăcut să scriu Femeia în fața oglinzii, cu gândul la oglinda din căminul Grozăvești. Femeia în fața oglinzii în care nu te vezi niciodată întreagă. Ce diferență între mine și prozatoarea mea preferată! Între oglinzile noastre, mai precis! Sac, zic, și m-apucă râsul. Pe la sfârșitul anilor ’80, erau la modă niște fuste lungi, gri, ca de sac, dar mult mai moi, mai păroase. Aș zice azi, cu un cuvânt al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
Mircea Eliade" \o "Mircea Eliade" Mircea Eliade (tradus parțial în spaniolă). Multe dintre cărțile mele sunt de aceeași factură: Dicționar de teme și simboluri (2002), Enciclopedia culturii umaniste (2004), Mesajul subliminal în comunicarea actuală (2005). Dar mă consider în primul rând prozatoare, pentru că am scris povestiri, basme și trei romane. Primul dintre ele a fost Omulețul roșu (Vremea, HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/2004" \o "2004" 2004), un roman despre mesajul subliminal, mai mult un experiment prin care am vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
cumplită, ce aducea deosebit de mult cu expresiile încă nereușite ale primelor desene animate. Făcea acest lucru permanent, aducându-mi întrucâtva aminte de ritmicitatea perfectă a formulei guturale cu care ne uimise Bobby Giordano. Din câte înțelegeam, era vorba despre o prozatoare de succes, pe nume Aurora Sticlaru. John Epidermic ne asigură, deosebit de violent și de insistent, de faptul că stilul tinerei era o revelație, urmând a cutremura din temelie întreaga suflare literară. Își sfârși discursul urlând ca un nebun și într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
luminau noaptea cavernele tumultoase punct. El o zări, o zări și se năpusti asemeni leului turbat din pădurile Kamceatkăi, se năpusti culcând-o la pământ și strigându-i în sfârșit că o iubește! Te iubeeesc strigă el! Sfârșiiit! zbieră tânăra prozatoare, încheind apoteotic în ovațiile tuturor. - Aaaah! Aaaaah! Ajutooor! răgea Euripide, zvârcolindu-se pe parchet ca otrăvit. Geniaaal! Toți cei prezenți izbucniră în urale, scandând numele Aurorei și dărâmând absolut tot ce le stătea în cale. Aprecierea lor depășea orice imaginație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
chiar și pe mine. Era atât de hotărât, încât admirația mea față de el crescu și mai mult. - Cum adică? întrebară într-un glas Aurora și Euripide. - Adică nu are nimic de spus. Generația aceasta, din care face parte și tânăra prozatoare pe care încercați să ne-o băgați pe gât, nu are nimic de spus, iar textul mizerabil pe care l-am auzit nu face decât să confirme ceea ce spun. - Aoooleu, aoooleu, începu să plângă Euripide exasperat, măi domnule Maro, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
poate pentru că, fiind el singurul poet licean din cenaclu până atunci, nu va fi fost Încântat de „rival“), Vasile Tronaru, pensionar, șeful asociației de box „Voința Buzău“, În calitate de critic, Costel Costan, muncitor În construcții, amuzamentul cenaclului, Lorena B., proiectantă și prozatoare, Ionela, elevă chitaristă, care Însoțea astfel lecturile, și Încă vreo trei poeți rezervați, iar la urmă profesorul de filozofie Carara. Poetul care a citit În seara aceea părea fugit de undeva din fundalul neclar al fotografiilor cu Bacovia, rostea cuvintele
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
nebănuite posibilități ale limbii. Realizate într-un limbaj eminamente modern, prozele scriitoarei nu și l-au asumat pentru modernitatea lui, sau din vreun alt calcul estetic, ci el s-a impus de către natura sufletului inclus, de către specificul sensibilității exprimate. Pentru prozatoare scrisul este autoproiecție. Act artistic, bineînțeles, dar, implicit, și act existențial. Asemenea poemelor, prozele Roxanei Pavnotescu propun (firește, mult mai explicit, dar tot la moduri disimulative) contemplații și reverie, comunică experiențe, aventuri și revelații interioare, desfășurate, toate acestea, în climate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
și Barbey d’Aurevilly, dandysmul a devenit o valoare estetică serioasă, iar Brummell paradigma sa”1. Doamna și filfizoniitc "Doamna și filfizonii" Oare de ce, Între toți autorii, tocmai niște femei Îl consemnează cele dintâi pe dandy În scris? E drept, prozatoare cu totul necunoscute marelui public de azi. Cine o mai știe, de pildă, pe Lady Morgan, pe numele său irlandez de dinaintea căsătoriei, Sydney Owenson? Sau pe Harriette Wilson ori Catherine Gore? Doamne intrate În Înalta societate a Londrei și Parisului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
aceiași termeni va scrie despre el peste aproape 100 de ani Virginia Woolf, Încercând să scoată din uitare câteva figuri obscure ale Angliei. Brummell e unul dintre bărbații a căror umbră „ne bântuie și azi, ca o fantomă”, spune marea prozatoare În 1932. Care să fie cauza? Nici pe departe doar abilitatea și finețea. „Își datora ascendentul unei combinații ciudate de spirit, gust, insolență, independență - căci el nu a fost nicicând vreun lingușitor -, pe care ar fi exagerat să o numim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
e țara cluburilor. Un club este o excrescență naturală a vieții engleze, ca o gogoașă de ristic pe trunchiul unui stejar; tocmai de aceea sistemul s-a dezvoltat mai slab În alte țări”1. Uimiți de vastele cunoștințe botanice ale prozatoarei, dar și de feminismul ei manifest, să mai traducem un paragraf din aceeași schiță de radiografie a specificului englez: „Oricât de mult s-ar strădui să semene instituției noastre, cluburile franțuzești sau rusești vor semăna mereu cu o gogoașă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
paharul băut, la ținutul furculiței, la masa de joc, dar mai ales În timpul conversației. Reguli ferme, de neîncălcat, În funcție de locul ales spre a consfinți poziții sociale, prestigiu, celebritate. Dar cine e doamna pe care o tot cităm? Catherine Gore (1799-1881), prozatoare celebră În epoca despre care vorbim, Întrupare a viselor frumoase pentru orice tânără din Londra sau Paris. Fiica unui negustor de vinuri ajunge la nici 30 de ani În piscul notorietății pe două căi, una mai netedă decât alta: o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
În orașul Caen, iar apoi foamea, mizeria, nebunia. Despre stingerea fostului astru scrie pagini de o extraordinară sensibilitate Virginia Woolf, În acea raritate bibliofilă, volumul de numai câteva pagini tipărit la New York În 500 de exemplare, cu semnătura autoarei. Marea prozatoare Îl surprinde În toată splendoarea sa tragică. Înfometat, cu gândul doar la câțiva biscuiți, pentru care Își vinde ultima comoară și bucurie, cutia cu tutun de prizat, tot mai neglijent Îmbrăcat, cu un fular negru În jurul gâtului, mirosind respingător, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
lumii, cu toate că grația și suspinul își trag rădăcinile din „cuibul fatal” al subconștientului. Cum sar putea reflecta socialul fără de indivizi, și cum am putea observa indivizii Ăindiferent de calitățile sau noncalitățile lor) fără de introspecția prin care se evidențiază caracterele. Plăcerea prozatoarei este să vadă cum scapată sufletul, cum își mărturisește mizeria și suferințele, după ce a făcut totul ca să pară de viță aleasă. În opera sa de început nu există eros, doar erotism, sunt declarații, exteriorizări ale unor stări sufletești inflamate, căci
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
intelectual, copleșite de întrebări existențiale, e câte ceva din Hortensia Papadat Bengescu. Până la ea se dezbătuse mai mult problema relațiilor cu societatea; cu Hortensia Papadat-Bengescu intră în câmpul atenției destinul femeii, privit cu gravitate în direcția psihologicetică. “Fiecăruia dintre noi Ăconstata prozatoarea în roman) i s-a pus în mâini o mică oglindă în care să se privească pe el și viața lui, apoi lumea și viața ei, apoi timpurile în care s-au perindat.” Introspecția plus observația din exterior și retrospecția
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
stimuleze privirea și să-i confere confortul spiritual pentru a-și putea zămisli lumile ficționale multiple, mici alcătuiri monadice în care viața pare să-și reveleze o anumită calitate. Cu precizia unui chirurg dotat cu sensibilitate și acuitate a simțurilor, prozatoarea pare să evidențieze cu mare pricepere exact acele elemente declanșatoare de evenimente majore, catastrofice pentru destinul vreunui personaj - bătăile din aripi ale fluturilor lui Katherine Mansfield aveau să stârnească însă adevărate taifunuri în întreaga lume literară britanică a epocii. Uneori
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
lipite unde mai era loc, la coadă, acum chiar că e gata, ultimele acorduri din Cohen, The Future, apărut În 1994, mă duc să mănînc că s-a făcut ora 12 noaptea, hai la masă, Îmi strigă Mariana, o interesantă prozatoare din Rusia, ce privește Înainte-Înapoi cu dorință și mă duc. SFÎRȘITUL LUMII LA JAPONEZI Clădirea hotelului Villa Mauresque este veche, cochet dărăpănată, ca mai toate clădirile din Lisabona, aflată Într-o leneșă descompunere ce lasă totuși să se mai vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Michael Goldenberg, film pe care nu l-am văzut. Dar am văzut parcă aievea-n fața ochilor, cum spuneam, elegante domnișoare mirosind cuantificat a parfum de femeie care protejau invitații de ploaie cu ajutorul umbreluțelor. Invitații de ploaie sînt Înșirați de prozatoarea articolului În ordine ierarhică, după ce se face precizarea că domnișoarele miroseau discret deoarece majoritatea elementelor au stat sub semnul olfacției la nunta ca-n povești, plus cel al eleganței: nuntași eleganți, un discret cvartet de muzică clasică, un superb și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și i-a creat ei obișnuința de-a bea În fiecare zi din care cauză s-a și Îmbolnăvit de cancer pulmonar”. Bine cel puțin că nu fuma, ar fi făcut și apă la plămîni. Veteranul monta faianță În baia prozatoarei și-a auzit tot pentru că dînsul nu bea, dar e chel. Or, dacă e să ne luăm după Ultima soluție, „nu trebuie să ne Încredem În persoane cu capul chel, căci, odată cu pierderea rădăcinilor părului, ei pierd legătura cu Cosmosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ȘANDRU, Areta (25.VII.1950, Lazuri, j. Satu Mare - 18.V.1991, București), prozatoare. Este fiica Clemanței Șandru (n. Tomescu), educatoare, și a lui Erast Șandru, învățător. La București va absolvi în 1969 Liceul „I. L. Caragiale”, iar în 1973 Facultatea de Filologie, secția română-italiană. Un timp profesoară la școli generale (1975-1979), va intra apoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]
-
produce cu proză, la „Luceafărul”, în 1970, fiind prezentată de Fănuș Neagu. Va mai colabora la „Amfiteatru”, „România literară”, „Ramuri”, „Cronica”, „Viața românească” ș.a. Primele volume de povestiri, Valiza cu zăpezi (1977) și Jurnal de una singură (1980), anunță o prozatoare înzestrată cu toate particularitățile literaturii feminine: lirism, subiectivitate, atenție la detaliu și la semnificațiile faptului aparent banal. Textele configurează o biografie în căutarea unui timp pierdut. Se remarcă însă, încă de pe acum, o inconsistență a suflului epic, o construcție saturată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]
-
și, mai ales, înregistrarea diverselor puncte de vedere asupra evenimentelor au la bază premisa „Adevărul nu are, nu poate să aibă - așa cum s-ar crede - singular. Există adevărul unui om și adevărul altuia”. Romanul Glonțul de porțelan (1984) aduce maturizarea prozatoarei. Influențată de Noul Roman francez, Ș. deconstruiește conceptele tradiționale de „narațiune” și „personaj”. Aflată într-un moment de răscruce al existenței, protagonista încearcă să se regăsească prin filtrul întâmplărilor trăite și din perspectiva celor din jur, perspectivă la care o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]
-
TĂSLĂUANU, Adelina (1877, Breasta, j. Dolj - 21.I.1910, Sibiu), autoare de versuri și prozatoare. Este fiica cea mai mică dintre cei opt copii ai Adelinei și ai lui Constantin Olteanu-Maior din Reghin, profesor de geografie și istorie stabilit la Craiova în 1859; bunica paternă era fiica surorii lui Petru Maior. După studii liceale în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290095_a_291424]