1,943 matches
-
dar și de reparare. Unele legături s-au rupt ori s-au răcit, dar există dorința - poate inconștientă - de a regăsi unitatea pierdută, de a cârpi ce s-a destrămat. Interpretarea de față se poate aplica și diferitelor părți ale psihicului, diviziunilor interne pe care subiectul dorește să le reechilibreze. Broderia, tricotatul și croșetatul au același sens, la care se adaugă noțiunile de răbdare și de lentoare. Repararea ori reunificarea cere timp. Această imagine onirică este legată de lunga așteptare a
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
apelor primordiale, al locului originar. Marea este, prin excelență, mama universului, a cosmosului și a umanității. Prezența ei în vis pune adesea accentul pe relația cu mama, personaj central al existenței. În psihologie, marea este și simbolul inconștientului, al profunzimilor psihicului. Ea ascunde comorile cele mai prețioase (corali, petrol, perle), dar și pericolele cele mai mari (monștri marini, sirene). Indică în același timp interesul de a explora inconștientul și riscul unei asemenea aventuri. Ea este, mai mult decât orice alt element
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
vis, actul simbolizează cu siguranță o posibilă slăbire, dar mai ales chinuirea energiilor negative. Cel ce visează aruncă ceea ce îl încurcă și îl otrăvește. Străin, necunoscut Personajele necunoscute ce apar în vis sunt adesea reprezentări ale unei fețe ascunse a psihicului. Străinul este partea din umbră, adesea deranjantă sau angoasantă, care există în fiecare individ. Necunoscutul din vis este, din acest motiv, perceput ca amenințător. Prezența sa indică și faptul că multe dintre elementele situației sunt încă inconștiente sau ignorate. Pune
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
și la figurat. Dar excrementele conțin și o forță fertilizatoare, iar bălegarul, utilizat pentru a îmbunătăți culturile agricole, constituie cel mai bun exemplu. În abordarea psihanalitică, excrementele au o semnificație și o funcție simbolică și afectivă foarte importante în structurarea psihicului. Când copilul este educat cu privire la curățenie, în stadiul anal (de la unu la trei ani) se constituie primatul funcției excretoare ca activitate generatoare de plăcere. Dispunând de materiile sale fecale, copilul dispune de lume. Freud insistă în această privință asupra comportamentului
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
conștiinței lingvale în procesul ei de realizare fiind imposibil, unica soluție a cercetării este în starea ei de rezultat materializat prin limbă. Posibilitatea elaborării unui atare dicționar se fundamentează pe existența unei legături, demonstrată de psihologie, dintre unitățile conștiinței în psihicul uman. Ca unități ale conștiinței pot figura imaginile reflectării, perceperii, reprezentării, noțiunilor, emoțiilor, sentimentelor, iar pentru elaborarea unui dicționar asociativ este suficient faptul că asocierile făcute în cadrul unui experiment pot fi desemnate prin cuvînt. Necesitatea acestui tip de dicționar este
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
este în toate mințile; nu este cuminte; euforic; evita; evitare; excentric; fain; fals; fantezie; Fefe; Florescu; foarte; de forță; de frică; frumos; frumusețe; fură; gesturi; gînd; gîndire diferită; groază; handicap; haos; haotic; ieșit din comun; inadaptat; incapabil; incult; inspirat; instabil psihic; instituție; insuportabil; interesant; inuman; irațional; isterie; de iubire; împlinire; înspăimîntător; nu înțelege; înțelept; John; tra-la-la; liber; liniștit; lipsă de minte; lună; majoritatea; măscărici; ca mine; mintal; minte; Mircea Badea; mod; la modă; Monica; ca noaptea; nenormal; neadaptat; neastîmpărat; nebunie; neclar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Astfel, trăsăturile subiectivității umane sunt neglijate din perspectiva remodelării corporal-tehnologice deoarece, în analiza structurală a corpului protezat contează doar obiectul de studiu, materialul de cercetare postumană: Nu mai este semnificativ faptul de a vedea corpul ca pe un loc al psihicului sau al socialului, ci mai degrabă ca pe o structură de monitorizat și de modificat. Corpul nu ca subiect ci ca un obiect - nu ca obiect al dorinței, ci ca un obiect pentru design (Stelarc, 1995, p. 92Ă. Pentru artistul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
când acestea l-au părăsit, nu i-a mai rămas decât să se agațe de o doctrină care le denunță, le contestă valoarea și le reduce la schimbări de umoare, superficiale și lipsite de dimensiune metafizică: capricii sau denaturări ale psihicului. Scepticismul este o autopedepsire: căci scepticul nu poate efectiv să-și ierte că s-a oprit la mijlocul drumului. Și se răzbună pe tot ce a urmărit, incriminează idealul pe care nu l-a putut atinge, îl înjosește și-l batjocorește
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
fost indus în eroare de afirmația extrem de înșelătoare că „Experiența este cel mai bun profesor”? Un adevăr mai potrivit ar fi „Experiența este un profesor memorabil”, întrucât experimentarea directă și neplăcerea sau bucuria pe care o aduce fixează adânc în psihicul dumneavoastră acea amintire. Un expert în productivitate e creditat cu zicala „Proștii nu învață din propriile greșeli”. Pentru a dovedi acest lucru, nu aveți decât să vă uitați la statisticile cu privire la câți oameni ies din închisoare pentru prima dată, pentru
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
Amintirea tragică vine din faptul că acel coleg al meu a reușit mai târziu să urmeze o facultate dar din nefericire mintea lui a luat-o razna. Poate chiar întâmplarea povestită a constituit debutul acestei cumplite boli, pe fondul unui psihic mai labil. Nu de mult l-am văzut în Tecuci într-o reală stare de degradare fizică și psihică, stare în care n-a reușit să mă recunoască să mai putem sta de vorbă. In aceeași fotografie făcută la terminarea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
deznădejde sunt elementele universului de viață în care obsesia a sfredelit miezul, i-a acaparat seva, instalându-și definitiv cangrena. Universul caragialian pe alocuri grotesc își găsește înfățișarea din perspectivă personal-regizorală în scena cheie a bâlciului, atunci când un nebun (schilod psihic) e singurul care îi dă onorul unui erou (schilod fizic), în timp ce, în jurul lor, lumea continuă să petreacă nestingherit. Au luat-o razna vremurile pare a spune și filmul lui Alexa Visarion, doar că niciun erou nu vine să le îndrepte
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
își păstrează puterea de atracție asupra majorității globului. Mecanismele acestei societăți de consum sînt întreținute prin acțiunea conducătorilor statelor și ai firmelor multinaționale". Pentru Robin, creșterea se află în plină criză și începe să se facă referire la aspirațiile, dorințele, psihicul, "înflorirea" și "fericirea" oamenilor. El repune în discuție noțiunea de progres și vorbește despre o criză a speciei umane, "care se dezvoltă cu un asemenea elan încît perturbă însăși stabilitatea ecosistemului planetar", despre o criză a societăților în care "imperativele
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Hufnagel mai aduce un argument în favoarea tezei unei obiectivări treptate, afirmând că "abia în conceptul de <<spirit>> își dobândesc științele spiritului obiectul lor specific", astfel încât "tărîmul lor de activitate este constituit din obiectivări ale spiritului, și nu din cele ale psihicului". Distincția ni se pare însă nepotrivită atât timp cât, în cazul lui Dilthey, deosebirea dintre suflet și spirit nu e deloc așa de "revoluționară" cum susține Hufnagel. Dimpotrivă, pentru Dilthey spiritul este încă departe de a fi un Widersacher der Seele, ca
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
totalitate. Numitele <<stări>> sau <<procese>> nu există decât prin întregul sau totalitatea conștiinței, fapt care nu justifică interpretarea că întregul conștiinței precede stările sau că el este activ, adică producătorul lor exclusiv. În realitate, procesele dau conștiinței aspectul unic al psihicului, sub condiția neapărată ca întregul să fie aderent la părți cu titlul recesiv"16. Ni se pare aproape inutil să mai precizăm că tocmai aceasta este, de fapt, și viziunea lui Dilthey. În fine, un alt exemplu invocat ca argument
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ideea citată deja despre "geneza" conceptelor în "experiența de sine a individului" (vezi III, 1C). Autorul vorbește acum despre "obiectele fizice" care constituie "suportul" impresiilor 69. Dar până să "legitimeze" conceptul de "fizic", Dilthey procedează la fel cu conceptul de "psihic". Iată traseul acestei "legitimări", așa cum apare el în Construcția lumii istorice... (îl descriem aici, deoarece reprezintă unul dintre centrii vitali ai concepției diltheyene; totodată, ne oferă astfel prilejul de a pune în lumină locul inserției conceptului generic de Zusammenhang și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
mereu prezentă și activă" în noi, "fără a fi totuși conștientizată": ea "ne orientează stările și reprezentările aflate în conștiință", ne face "să ne percepem impresiile" și "să ne reglăm afectele". Atunci putem abstractiza "contextul trăirilor" sub forma conceptului de "psihic", ridicat la rangul de "subiect logic al judecăților și discuțiilor teoretice" din științele spiritului.71 Abia acum devine limpede de ce Dilthey susține că viața psihică este structurată teleologic (vezi II, 2Ba și III, 4). Ajunși aici, ne vedem obligați să
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în acest caz ca în toată filozofia germană -, "influența catalitică" pe care Blaga o atribuia culturii germane asupra culturii noastre 168 pare să vină din partea gândirii grecești, pentru care, conform lui Dilthey, "realul este ceva viu", iar "corelația fenomenelor [...] ceva psihic sau măcar ceva analog psihicului"169. Din punctul lui de vedere, comprehensiunea vieții presupune înțelegerea corelației individului cu realitatea exterioară și cu "ceilalți". În Die Entstehung der Hermeneutik, Dilthey avansează chiar conceptul unei "comprehensiuni superioare" (ein Besser-Verstehen): pentru că un autor
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
toată filozofia germană -, "influența catalitică" pe care Blaga o atribuia culturii germane asupra culturii noastre 168 pare să vină din partea gândirii grecești, pentru care, conform lui Dilthey, "realul este ceva viu", iar "corelația fenomenelor [...] ceva psihic sau măcar ceva analog psihicului"169. Din punctul lui de vedere, comprehensiunea vieții presupune înțelegerea corelației individului cu realitatea exterioară și cu "ceilalți". În Die Entstehung der Hermeneutik, Dilthey avansează chiar conceptul unei "comprehensiuni superioare" (ein Besser-Verstehen): pentru că un autor creează oarecum inconștient 170, "scopul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ne ajută să-l înțelegem pe filozof în spiritul lui. De asemenea, am mai spus că demonstrația este deocamdată neconvingătoare. Făcând această afirmație, anticipăm faptul că lucrurile se vor lămuri totuși ulterior, când autorul va trece la "legimimarea" conceptului de psihic. Așa cum vom vedea de îndată, Dilthey va renunța la expunerea situației sub aspect logico-formal și se va referi explicit la fenomenul abstractizării ca derivare efectivă a unei structuri secundare ("conexiunea dobândită a vieții psihice") dintr-o structură primară ("conexiunea trăirilor
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de la istoria sa (desfășurarea sa imanentă) la metoda sa (mărturisirea, spunerea unor reprezentări sexuale situate în afara eticii, corectarea acestor "deviații", "tratarea" omului asaltat de... sexualități patologice). Din acest moment, nu mai este investigată "factualitatea" sexualității 72, ci efectele sexului asupra psihicului (dorințe, plăceri, dureri, șocuri, perversiuni etc., tot ceea ce marchează psihicul uman prin intermediul sexului!). În acest mod a fost posibilă, peste veacuri, nașterea unei psihanalize, iar în secolul XX, a sexologiilor! Sexualitatea nu este nici rațională, nici irațională, ci un permanenent
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
spunerea unor reprezentări sexuale situate în afara eticii, corectarea acestor "deviații", "tratarea" omului asaltat de... sexualități patologice). Din acest moment, nu mai este investigată "factualitatea" sexualității 72, ci efectele sexului asupra psihicului (dorințe, plăceri, dureri, șocuri, perversiuni etc., tot ceea ce marchează psihicul uman prin intermediul sexului!). În acest mod a fost posibilă, peste veacuri, nașterea unei psihanalize, iar în secolul XX, a sexologiilor! Sexualitatea nu este nici rațională, nici irațională, ci un permanenent vehicul între cele două stări. Astfel, ea se află la
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
arogantă de religie, unde omul își transferă capacitățile primare (de conducere) reprezentanților săi într-un mod organic, animalic printr-un discurs politizat în toate domeniile (identitate, cultură, economie, sport, probleme sociale etc.) Aceste discursuri "îl leagă", pe omul modern de psihicul și de afectivitatea unui X, Y politician, căruia îi oferă votul printr-un mod ritualic de a fi în ... "reprezentare". Atunci când omul nu o face, nu participă la vot, înseamnă că discursul ofertanților nu l-a mai legat organic de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
stilului tacitian al prozatorului Mircea Zaciu, revelat în acest studiu mai ales ca artist, portretist, moralist. Prima reacție a călătorului care abia împlinise 39 de ani față de Germania (pe-atunci R.F.G.) este una de refuz al latinului față de firea și psihicul germanilor, impregnat cu un strat "selvatic, tenebros, nelatin", cum spune V. P., atrași fiind de goticul nocturn și irațional, un reper ancestral sesizat la vremea sa chiar de Tacitus. Participând la un carnaval renan, profesorul Zaciu are ocazia să vitupereze
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
vin bodyguarzii și omoară actorii, apoi îi pun în saci de plastic și-i scot din scenă; lupta dintre H. și Laertes se desfășoară în groapa cu var, Ofelia stînd, dreaptă, între ei; L. are și el nebunie, e labil psihic: după ce se bate cu H., îi cere iertare, vrea să se-mpace; Regina, fiindcă fusese măritată cu un bătrîn, nu putea să facă dragoste cu el decît băută; l-a acceptat pe Claudius, fiind mai tînăr; dar cînd vede lanțul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
alte obiective, vizează formarea unei capacități fizice ridicate a omului, exprimată prin dezvoltarea la un nivel superior a calităților motrice de bază (forță, viteză, rezistență, îndemânare, mobilitate), care reprezintă suportul formării măiestriei motrice. A treia finalitate se referă la latura psihicului uman, care este și el profund angajat în efortul fizic. Calitățile psihice din sfera cognitivă (senzații, percepții, reprezentări, gândiri, imaginație, e.t.c.), volitivă (curaj, spirit de inițiativă, hotărâre, perseverență, e.t.c.), afectivă (sentimente, emoții) și estetică (simțul ritmului
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]