1,100 matches
-
nu este numai o reîntoarcere la formele ancestrale, primare, de comportament și de gândire, ci și o formă de apărare în fața condițiilor schimbate ale unui mediu social devalorizat, cu care nu se mai identifică și pe care-l refuză. Dinamica psihopatologică a psihozelor colective La baza psihozelor colective stau câteva mecanisme psihologice specifice care produc acest tip de manifestări psihopatologice. Ele sunt manifestările inconștientului colectiv, eliberat de sub acțiunea cenzurat-normativă, cu caracter represiv a Supra-Eului colectiv. Ceea ce caracterizează, din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
apărare în fața condițiilor schimbate ale unui mediu social devalorizat, cu care nu se mai identifică și pe care-l refuză. Dinamica psihopatologică a psihozelor colective La baza psihozelor colective stau câteva mecanisme psihologice specifice care produc acest tip de manifestări psihopatologice. Ele sunt manifestările inconștientului colectiv, eliberat de sub acțiunea cenzurat-normativă, cu caracter represiv a Supra-Eului colectiv. Ceea ce caracterizează, din punct de vedere psihologic, grupele social-umane este faptul că acestea sunt dominate de dinamica pulsională a inconștientului colectiv. Această dinamică se manifestă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
faptul că psihozele colective constituie o grupă extrem de complexă și polimorfă de tulburări psiho-sociale, ce recunosc cauze și condiții specifice de dezvoltare. Dincolo de polimorfismul lor extrem, ele au aceleași mecanisme de producere, și constituie un grup bine individualizat de manifestări psihopatologice sociale. Mai mult decât atât, ele sunt expresia crizelor valorice sociale, cu consecințe adânci asupra naturii umane și sunt întâlnite de-a lungul istoriei umanității sub forme diferite, dar având aceeași semnificație, așa cum vom arăta mai departe. 42. PSIHOZELE COLECTIVE
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
arăta mai departe. 42. PSIHOZELE COLECTIVE IV (Clasificare, forme, descriere) Criterii de referință Obiectul analizei în psihopatologia generală este persoana umană. În psihopatologia colectivă, obiectul este reprezentat de colectivitățile social-umane. Din acest motiv, pentru înțelegerea și delimitarea tipurilor de manifestări psihopatologice colective, este necesară stabilirea unor criterii metodologice la care să ne raportăm. Elementul de referință care constituie totodată „obiectul” psihozelor colective este grupul social-uman, considerat ca reprezentând Eul colectiv. Acesta se dispune în planul realității prezente. Eul colectiv are două
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
proiecția în viitor”). În raport cu această organizare dinamică a grupelor social-umane, pot fi înțelese și clasificate tipurile de psihoze colective. Din cele două scheme de mai sus, se poate deduce în mod logic faptul că avem de-a face cu manifestări psihopatologice colective, diferențiate, în raport cu sursele acestora, și anume, psihoze colective de sublimare și psihoze colective de descărcare, respectiv cele care își au originea în Supra-Eul colectiv și privesc „problemele trecutului” sau cele care își au originea în Inconștientul colectiv și se
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de psihoze colective: Psihozele de descărcare în raport direct cu Inconștientul colectiv, manifestate prin descărcări ale tensiunilor pulsionale acumulate de masele umane, într-o formă negativă de manifestare a potențialului agresiv. Acestea sunt psihozele de violență. Psihozele expansive sunt manifestări psihopatologice colective dominate de tendințele proiective ale grupelor umane către viitor, ca o negare a prezentului. Ele sunt, de regulă, construcții de tipul delirului colectiv, motiv pentru care am preferat să le numim psihoze delirante colective, corespunzător „delirului colectiv” din psihiatrie
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca cea din sfera psihanalizei. Ele sunt mecanisme prin intermediul cărora se produc manifestările întâlnite în cursul psihozelor colective. Vom analiza în continuare formele psihozelor colective. Formele psihozelor colective Literatura științifică de specialitate ne semnalează numeroase situații de manifestări și acțiuni psihopatologice ale grupurilor social-umane, care pot fi incluse în categoria psihozelor colective. O trecere în revistă, cât de succintă, a acestor manifestări psihopatologice demonstrează faptul că psihozele colective sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri, că ele s-au manifestat în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
formele psihozelor colective. Formele psihozelor colective Literatura științifică de specialitate ne semnalează numeroase situații de manifestări și acțiuni psihopatologice ale grupurilor social-umane, care pot fi incluse în categoria psihozelor colective. O trecere în revistă, cât de succintă, a acestor manifestări psihopatologice demonstrează faptul că psihozele colective sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri, că ele s-au manifestat în forme deosebit de variate, exercitând prin prezența lor o importantă influență asupra stării de spirit sociale. Întotdeauna societatea a adoptat o atitudine de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
specifice tematic de paranoia: delirul mistic, delirurile reformatoare, utopice etc. Din aceste studii reținem faptul că, în cazul psihozelor colective ne găsim în fața unor forme bine delimitate de tulburări psihice cu caracter colectiv, de masă, care, din punct de vedere psihopatologic, recunosc aceleași mecanisme. În ceea ce privește însă aspectul formal al acestora, modul de a se prezenta, respectiv, forma lor de manifestare, aceasta este expresia mentalității epocii respective, a valorilor, cât și a crizei modelului socio-cultural. Vom încerca în continuare, să facem o
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
crizei modelului socio-cultural. Vom încerca în continuare, să facem o descriere a formelor de psihoză colectivă. Așa cum am afirmat deja, se disting două grupe de psihoze colective, de sublimare și de descărcare, în cadrul cărora remarcăm existența unor forme de manifestări psihopatologice. 1) Psihozele idealiste Acest grup de psihoze colective sunt în relație directă cu Supra-Eul colectiv. Forma și conținutul lor tematic este o afirmare sublimată a idealurilor maselor. Aceste psihoze se pot prezenta sub diferite aspecte, și anume: idei reformatoare sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
situații de închidere narcisică, colectivă, de izolare din fața realității prezente și „căutarea” unei alte realități prin „întoarcerea în trecut”. Spre deosebire de psihozele idealiste, care sunt psihoze utopice, psihozele de refugiu sunt psihoze schizoide, și ele se caracterizează, din punct de vedere psihopatologic, prin următoarele trăsături: conduite de refugiu, fenomene de regresiune, de regulă, de factură isterică, compensarea culpabilității colective prin auto-pedepsire, ritualuri cu caracter sau semnificație de acte reparatorii, manifestări de factură pasională, refugiul în alcoolism sau consumul de droguri psihotrope halucinogene
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau de dans modern, bazate pe ritm care induc exaltarea simțurilor și o stare de extaz fizic prin care este descărcată tensiunea pulsională primară; confruntările dintre bandele rivale agresive etc. 4) Psihozele expansive Această categorie de psihoze colective cuprinde manifestările psihopatologice de masă, caracterizate printr-o proiecție în viitor. Ele constau dintr-un refuz al prezentului, pe care doresc să-l înlocuiască cu un alt sistem de valori impuse. Aceste mișcări contestatare au la baza lor protestul, ca motivație a dorinței
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pun în fața noastră o dimensiune nouă, specifică și de o mare complexitate și specificitate a psihopatologiei grupelor social-umane: psihozele colective. Expresie a traumatismelor psihice, a frustrărilor și complexelor istorice ale maselor, ele constituie „materialul” din care vor fi elaborate manifestări psihopatologice colective. Considerate din acest punct de vedere, psihozele colective reprezintă un capitol special al psihopatologiei care trebuie raportat la dimensiunea socială și antropologică a acestei discipline. Dacă psihopatologia generală, având ca obiect persoana umană, studiază fenomenele psihice morbide individuale, psihopatologia
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihozele colective reprezintă un capitol special al psihopatologiei care trebuie raportat la dimensiunea socială și antropologică a acestei discipline. Dacă psihopatologia generală, având ca obiect persoana umană, studiază fenomenele psihice morbide individuale, psihopatologia socială, are ca obiect de studiu fenomene psihopatologice colective ale maselor sau ale grupurilor de indivizi. Aceste manifestări sunt indicatori prețioși ai stării de sănătate mintală a maselor, a echilibrului psihic al acestora. Dacă, în cazurile de tulburări psihice individuale, se acționează terapeutic asupra „cazului clinic”, în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și bolile psihice. Din acest motiv reprezintă aspectele etno-culturale comparate, ale tulburărilor psihice. Ca o primă precizare, notăm că psihiatria transculturală sau etnopsihiatria este disciplina care se ocupă cu studiul afecțiunilor psihice specifice grupelor etnice și culturale, interpretând aceste „manifestări psihopatologice” în raport cu normele și valorile socio-culturale și moral-religioase, care contribuie la formarea personalității indivizilor care aparțin acestor grupe. Este cunoscut faptul că individul, persoana umană, nu este numai produsul biologic al eredității și al mediului său natural. El este, în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
grupului respectiv, în asemenea măsură încât ele vor avea, ca manifestare o specificitate culturală extrem de marcată. Deși universală ca extindere epidemiologică și manifestare, boala psihică este specifică sub aspectul formei de manifestare pentru fiecare cultură particulară. Din punct de vedere psihopatologic, avem două categorii de factori de referință: normalul și patologicul. Dar din punct de vedere cultural, la acești doi factori menționați se mai adaugă și un al treilea, specific acestei dimensiuni, și anume supranaturalul, care cuprinde ideea de mister, de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ceea ce este universal la acestea (tulburarea psihică de fond) și ceea ce este particular la fiecare (forma de manifestare, evoluția și semnificația atribuită) în raport cu factorii de variație culturală. Pentru a susține aceste aspecte, vom prezenta în continuare aspectele tipologice ale tulburărilor psihopatologice de natură etno-culturală. Tipurile de tulburări psihice etno-culturale În această categorie de tulburări psihopatologice sunt incluse de majoritatea specialiștilor, tulburările psihice datorate, unor factori specifici, existenți în interiorul unor arii etno-culturale (H.F. Ellemberger). Acestea includ următoarele aspecte: boli psihice de origine
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fiecare (forma de manifestare, evoluția și semnificația atribuită) în raport cu factorii de variație culturală. Pentru a susține aceste aspecte, vom prezenta în continuare aspectele tipologice ale tulburărilor psihopatologice de natură etno-culturală. Tipurile de tulburări psihice etno-culturale În această categorie de tulburări psihopatologice sunt incluse de majoritatea specialiștilor, tulburările psihice datorate, unor factori specifici, existenți în interiorul unor arii etno-culturale (H.F. Ellemberger). Acestea includ următoarele aspecte: boli psihice de origine organică local-endemică, boli psihice fără o cauză organică cunoscută. Le vom prezenta sintetic în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
2) Bolile psihice fără o cauză organică cunoscută, dar care, ca și precedentele, sunt circumscrise la o anumită arie etno-culturală și care sunt „modelate” de normele modelului socio-cultural al grupului etnic respectiv. În această categorie de tulburări intră următoarele manifestări psihopatologice: Reacții morbide, de scurtă durată, de forme diferite ca manifestări și evoluție clinică: reacții depresive, reacții agresive difuze, cu agitație confuzivă sau stupoare (Amokul, crima reflexă, moartea psihogenă rapidă și moartea psihogenă lentă). Dezvoltări morbide și nevroze, cu evoluție clinică
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
3) La aceste grupe trebuie să mai adăugăm prezența unor afecțiuni psihice majore, comune majorității culturilor, reprezentate prin următoarele: psihozele endogene: schizofrenia, psihoza maniaco-depresivă, personalitățile psihopatice, în special cele de tipul devianțelor sexuale. Tulburările psihice mai sus prezentate, sunt manifestări psihopatologice în strictă dependență cauzală de factorii etno-culturali care normează grupul social în care acestea apar, se manifestă și evoluează. Dincolo de acestea, se mai descriu tulburări psihice care se datoresc unor situații de conflict intercultural sau de inadaptare culturală. Este cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de gândire, de comportament etc. Toate acestea vor determina nu numai o schimbare în plan comportamental al individului respectiv, ci, în multe cazuri, prin cerințele de adaptare pe care le reclamă, poate duce la serioase modificări psihice, adesea de natură psihopatologică, de durată, cu consecințe negative atât pentru persoanele „intrate” în noul lor mediu socio-cultural, cât și pentru autohtoni, care se vor simți incomodați de cei nou-veniți. Aceste „întâlniri” cu caracter de „interculturalitate” va fi sursa unor ciocniri, conflicte sau situații
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de adopție va trebui să reprezinte pentru cel care „intră” în ea un model arhetipal, cu care să se identifice. Dar este necesar ca și acest „model” să-l accepte și să-l recunoască. Toate acestea, reunesc în final condițiile psihopatologice, care duc la edificarea unor situații conflictuale, stări de inadaptare nevrotică și, în situații destul de dese, la dezvoltări psihotice de factură paranoiacă. Aspectele mai sus analizate, privind raporturile care există între viața psihică, normală și patologică, și factorii culturali și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
formele clinice de nebunie” care îi sunt specifice. Acest proces de „configurare formală” a tablourilor clinice ale nebuniei depinde de modelul socio-cultural și moral-spiritual, de sistemul de valori al acestuia și noi am preferat să-l denumim fenomenul de socioplastie psihopatologică, fapt de altfel confirmat de datele de psihiatrie, transculturală sau etnopsihiatrie (E Kraepelin, A. Yap, H. Ellenberger, Y. Pelicier). Raportul dintre psihiatrie și viața civilizată din societate, dirijată de legile statului, ne revelează o nouă latură a psihiatriei. Dacă, din
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fapt care explică aceste raporturi de interferență. 5) Raporturile formale Acest gen de raporturi ale psihopatologiei cu alte discipline umane privește, cum spuneam mai sus, caracterul aplicativ, practic, el cunoașterii bolnavului psihic, a naturii sale schimbate. Rezultatele obținute de cunoștințele psihopatologice pot fi aplicate în domenii importante ale disciplinelor umane cum ar fi: viața socială, științele juridice, psihoterapia bolilor psihice, educația specială etc. Datele psihopatologiei contribuie mult la înțelegerea multor aspecte ale vieții individuale sau colective, ale problemelor de devianță și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
patologia mentale)” în Riv. Psicol. Soc., 17, 4, 1970. Enăchescu, C., „Analyse psychopathologique des rêves et des états oniro-hallucinatoires dans la peinture des malades mentaux” în Ann. Méd. Psychol., 1, 2, 1970. Enăchescu, C., „Considerații asupra aspectelor „psihoestetice” ale artei psihopatologice” în Neurologia, 18, 4, 1973. Enăchescu, C., „Le roman schizophènique” în Ann. Méd.-Psychol., 1, 2, 1968. Enăchescu, C., „Les complexes idéo-affectifs et leurs représentations dans les dessins des malades mentaux” în Encephale, 3, 1968. Enăchescu, C., „Les troubles du
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]