3,405 matches
-
simultan cu evoluția grupului spre noi scopuri Adrian Neculauidentifică următoarele funcții: 1 Funcția de integrare socială - răspunde nevoilor fundamentale ale ființei umane: apartenență, recunoaștere, afirmare, status. Individul izolat, În afara grupului, este mai fragil decât cel integrat Într-o structură psihosocială. 2 Funcția de reglementare a relațiilor din interiorul grupului-clasă - exprimă tendința membrilor de a se referi la unitatea, coeziunea, viața psihosocială a grupului și de a le considera valori pozitive. Prin aprobare sau dezaprobare mutuală, grupul sancționează atitudinile, acțiunile, rezultatele
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
umane: apartenență, recunoaștere, afirmare, status. Individul izolat, În afara grupului, este mai fragil decât cel integrat Într-o structură psihosocială. 2 Funcția de reglementare a relațiilor din interiorul grupului-clasă - exprimă tendința membrilor de a se referi la unitatea, coeziunea, viața psihosocială a grupului și de a le considera valori pozitive. Prin aprobare sau dezaprobare mutuală, grupul sancționează atitudinile, acțiunile, rezultatele muncii sau comportamentul acestora. 3 Funcția de reglementare a relațiilor intra- individuale - rezidă În faptul că, fiecare elev se poate regăsi
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
cea mai importantă caracteristică a grupului deoarece, tocmai datorită ei grupul există, se menține și funcționează ca o entitate coerentă, relativ de- sine-stătătoare. În sens larg, coeziunea desemnează Îmbinarea particulelor, elementelor și părților componente Într-un tot unitar. În plan psihosocial, coeziunea exprimă gradul de unitate și de integrare a grupului, rezistența sa la destructurare. Principalul element al coeziunii este consensul membrilor, mai exact, existența unor atitudini asemănătoare la membrii grupului față de același obiect. Când membrii grupului care dispun de atitudini
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
realizarea sarcinii. Satisfacția de a munci bine, concretizată În rezultate recunoscute și apreciate, sporește starea de confort psihic și acceptarea rolurilor complementare În realizarea unei sarcini. Activitatea grupului apare tot mai facilă, mai plăcută, fiind Încununată de satisfacții cognitive și psihosociale. 5.Încheierea este etapa ce marchează sfârșitul activității grupului. Membrii trăiesc sentimentul unei pierderi, o tristețe generată de perspectiva Încheierii activității și de despărțirea de ceilalți (colegi, profesori, etc., dar și satisfacție pentru Încheierea cu succes a activității În grup
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
a grupului care nu pot fi cunoscute În mod nemijlocit cu ajutorul observației. I.Nicolaatrage atenția că, În esență, două aspecte trebuie să atragă atenția educatorului În demersul său de cunoaștere a grupului școlar: 1.manifestări ale sintalității; 2.manifestări psihosociale. În categoria manifestărilor sintalității se pot include: conduita grupului și a diferitelor subgrupuri ale sale, modul În care grupul răspunde unor inițiative ale educatorului sau declanșează el Însuși astfel de inițiative, modul În care se iau diverse decizii nu numai
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
inițiative, modul În care se iau diverse decizii nu numai la nivelul grupului, diverse aspecte legate de modul În care se exprimă opinia grupului de elevi În diferite situații concrete, manifestări ale coeziunii grupului. În a doua categorie, a manifestărilor psihosociale, se plasează date privitoare la autoritatea și influența liderilor formali, modul În care se manifestă și se exercită aceste influențe, care sunt consecințele lor, tipul de comportament adoptat de liderii informali, În general, orice date În legătură cu modul În
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
sistematică debutează cu stabilirea cât mai exactă a scopului propus - ce anume urmărim să observăm, care sunt aspectele comportării care interesează, În ce situații sau momente specifice se manifestă ele. Deosebirea esențială dintre cele două categorii de fenomene supuse observației psihosociale este tocmai scopul urmărit: În primul caz se urmărește Înregistrarea cât mai multor date și constatări despre comportamentul grupului, pe când În al doilea caz atenția este dirijată spre consemnarea unor aspecte privitoare la conduita elevilor În procesul de interacțiune cu
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
contribui decisiv la selectarea unor aspecte semnificative. De exemplu, În legătură cu atenția elevilor, se poate stabili inițial o listă de aspecte: capacitate de concentrare/ fluctuație, mobilitatea/ inerția, volumul, etc. I.Nicola propune pentru consemnarea datelor brute constatate " Fișa analitică de observare psihosocială a colectivului de elevi" Data observării Manifestări ale sintalității Interpretări și presupuneri ipotetice Manifestări psihosociale În rubricile 2 și 4 se introduc datele și faptele brute, constatate la un moment dat, fără nici un fel de comentariu, date care reprezintă, În
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
inițial o listă de aspecte: capacitate de concentrare/ fluctuație, mobilitatea/ inerția, volumul, etc. I.Nicola propune pentru consemnarea datelor brute constatate " Fișa analitică de observare psihosocială a colectivului de elevi" Data observării Manifestări ale sintalității Interpretări și presupuneri ipotetice Manifestări psihosociale În rubricile 2 și 4 se introduc datele și faptele brute, constatate la un moment dat, fără nici un fel de comentariu, date care reprezintă, În timp, un inventar de fapte ce urmează a fi comentate și interpretate. Observațiile trebuie realizate
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
de I.Nicola trebuie acceptat faptul că, din punct de vedere pedagogic, un asemenea inventar nu reprezintă un scop În sine. Nu observăm pentru a colecta un număr cât mai mare de date, ci pentru a cunoaște, prin intermediul lor, fenomene psihosociale. De aceea, observația se finalizează Întotdeauna cu interpretarea datelor, În vederea discriminării aspectelor caracteristice de cele aparent neesențiale. Interpretarea datelor se poate face imediat, după consemnarea lor, sau la anumite intervale de timp, după ce s-a acumulat o cantitate apreciabilă de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
un anumit punct de vedere, iar pe de altă parte pentru că, pe parcursul demersului cunoașterii există posibilitatea confirmării / infirmării lor. În practica școlară, facilitatea interpretării datelor brute se poate realiza utilizând tabele de analiză a comportamentului³. Fidelitatea datelor obținute prin observația psihosocială, depinde de capacitatea educatorului de a sesiza cele mai subtile manifestări ale comportamentului de grup, de a interpreta cât mai atent și mai corect aceste informații. Pentru ca observația psihosocială să vină realmente În Întâmpinarea expectanțelor cadrului didactic, trebuie respectate mai
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
utilizând tabele de analiză a comportamentului³. Fidelitatea datelor obținute prin observația psihosocială, depinde de capacitatea educatorului de a sesiza cele mai subtile manifestări ale comportamentului de grup, de a interpreta cât mai atent și mai corect aceste informații. Pentru ca observația psihosocială să vină realmente În Întâmpinarea expectanțelor cadrului didactic, trebuie respectate mai multe condiții Între care: - precizarea scopului În termeni expliciți; - Înregistrarea cât mai rapidă și obiectivă a tuturor aspectelor supuse observației; - realizarea observării În locuri diferite, În momente diferite și
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
perturbatori, dar și de selecția pe care o face educatorul cu ocazia Înregistrării; - erori de interpretare, datorate unor raționamente și asociații pe care pedagogul le face pornind de la datele monitorizate. Principala modalitate de prevenire a acestor erori este Îmbinarea observării psihosociale cu alte metode, rezultatele urmând a fi comparate Între ele. 2.Tehnicile sociometrice Tehnicile sociometrice includ instrumente folosite pentru a măsura comportamentul social al membrilor unui grup, relațiile reciproce sau unilaterale de atracție/ respingere, de cooperare/ subordonare, etc. Inițate de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
diacronică despre grup. Principalele avantaje ale tehnicilor sociometrice sunt: - ajustarea / reajustarea poziției fiecărui elev În cadrul grupului; - intervenția promptă a educatorului În cazul unor procese de disociere a grupului (slăbirea coeziunii; - antrenarea elevilor În activități educative care să le modeleze comportamentul psihosocial. Dezavantajul major este acela că tehnicile sociometrice nu au valoare absolută În studiul grupurilor școlare. 3.Metoda chestionarului Considerată o variantă a anchetei sociale sau o formă de sondare a opiniei publice, metoda chestionarului este una dintre cele mai răspândite
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
În conștiința sa; - sugerează soluții, noi direcții de abordare și investigare. Metoda scărilor de apreciere are Însă și unele dezavantaje: - Întrebările Închise oferă subiectului răspunsurile, Încorsetându-i posibilitatea de nuanțare, În timp ce Întrebările deschise sunt mai greu de prelucrat statistic; - fenomenele psihosociale au prin excelență un conținut calitativ și se lasă greu incluse În diferite categorii precis conturate și de aici dificultatea În stabilirea numărului de trepte ale scării. Scările de apreciere ca și chestionarele sunt utile pentru că permit obținerea unor date
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
au și efecte mai Îndepărtate, pregătind elevii pentru viața În grupurile viitoare (grupul profesional, familial În care vor trebui să se integreze. PARTEA PRACTIC CAPITOLUL IV CUNOAȘTEREA GRUPULUI ȘCOLAR DESIGN-UL INVESTIGAȚIEI 1. Definirea problemei Cunoașterea clasei școlare ca grup psihosocial nu reprezintă doar o cerință teoretică apriorică a educației; ea decurge dintr-o realitate pusă În evidență prin mijloace științifice -sintalitatea. Iată de ce, studierea grupului școlar trebuie să Îmbrace forma cunoașterii șiințifice, manifestată ca o preocupare sistematică ce urmărește obiective
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
are cu societatea În ansamblu. Deși se acceptă importanța activității de conoaștere a grupului școlar pentru a justifica științific acțiunile pedagogice diferențiate ulterior, apar probleme legate de pregătirea psihopedagogică necesară: cunoașterea metodelor, tehnicilor și instrumentelor specifice investigării clasei ca grup psihosocial, de aplicare, interpretare și urmărire a efectelor acestora; de instruire și educare În și prin grup. "Copiii sunt naturi vii, vieți frumoase; să-i tratăm ca oameni și ca cetățeni"(Șt.Bârsescu. 2. Obiectivul și ipotezele cercetării Obiectivul investigației: Evidențierea
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
importanță pe care cadrele didactice o acordă activității de cunoaștere a grupului școlar utilizând metode, tehnici și instrumente specifice. Ipoteza generală: Cadrele didactice din Învățământul primar și gimnazial acordă o importanță diferită activității de cunoaștere a clasei școlare ca grup psihosocial, În funcție de experiența didactică. Ipoteza de lucru 1: Cadrele didactice cu o experiență În Învățământ mai mică/ cel mult egală cu 10 ani, acordă mai mare importanță activității de cunoaștere a clasei școlare ca grup psihisocial decât cadrele didactice cu o
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
68% dintre subiecți cred că cele două acțiuni se plasează Într-o relație de interdependență, de complementaritate. Nu se poate cunoaște grupul fără o bună cunoaștere a personalității tuturor membrilor; prin urmare, factorul personal, nu este neglijabil În conturarea profilului psihosocial al grupului. Privind relația din celălalt unghi, influența grupului asupra 82 fiecărui membru al său nu este una nesemnificativă; grupul Își pune adânc amprenta asupra personalității fiecărui individ. S-a emis și părerea sigulară că cele două forme de cunoaștere
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
fișa de observație, fișa de caracterizare psihopedagogică, chestionare, teste și doar un număr redus (20% dintre subiecți cunosc cu exactitate care sunt metodele, tehnicile și instrumentele specifice de cunoaștere a grupului (tehnicile sociomertice, chestionare pentru surprinderea unor caracteristici ale grupului psihosocial. Acest indicator evidențiază faptul că activitatea de cunoaștere a clasei școlare este caracterizată de un ansamblu de disfuncții care nu țin neapărat de lipsa de profesionalism a cadrelor didactice, cât, mai ales, de carențe În formarea inițială, sub aspectul cunoașterii
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
caietul Învățătorului/dirigintelui cotați de cadrele didactice chestionate ca fiind de mare importanță În activitatea de cunoaștere a grupului școlar. Deși datele arată că mulți educatori nu cunosc sau utilizează foarte rar tehnicile sociometrice, intuiesc importanța lor În cunoașterea profilului psihosocial al grupului și le plasează pe primul loc, cu următoarele diferențe: mai puțini Învățători (37,5% decât profesori diriginți Pe locul imediat următor in ordinea importanței acordate se situează fișa de caracterizare psihopedagogică a elevului și ghidurile de completare/ interpretare
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
personalitate, chestionarele pentru elevi, părinți, cadre didactice, precum și scările de apreciere, se regăsesc doar În două dintre documente, iar metoda studiului de caz apare ca sinteză teoretică doar Într-un auxiliar. (4 Contrar așteptărilor, preocuparea pentru cunoașterea științifică a profilului psihosocial al grupului școlar apare sporadic În documentele studiate și mai mult la modul teoretic. Caracterizarea generală a clasei (În 5 dintre documente se nuanțează diferit de la autor la autor. Pentru autoarele "Caietului Învățătorului", Editura Polirom, Iași, de exemplu, caracterizarea generală
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
se subâmparte în două subtipuri, android, în care țesutul adipos se acumulează preponderent la nivelul trunchiului, și ginoid, în care surplusul de grăsime se acumulează mai mult pe coapse, fese, abdomen. Cauzele obezității pot fi predispoziția genetică, alimentația hipercalorică, factori psihosociali sau endocrini (hiperinsulinism, hipercorticism, hipotiroidism). Obezitatea evoluează cu dereglări metabolice complexe, dat fiind faptul că țesutul adipos poate fi considerat ca o imensă glanda endocrină. Activitatea endocrină a țesutului adipos se manifestă prin secreția de leptină, steroizi sexuali, glucocorticoizi, adiponectină
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
asociate. Asocierea depresie-consum de substanțe poate fi explicată, între altele, prin faptul că cele două patologii au factori de risc comuni, în particular antecedente privind consumul de produse în fratrie (Reinherz și colab., 2000) și amândouă sunt dependente de factorii psihosociali ai copilăriei mici și mijlocii. Acești factori pot fi clasați în două mari categorii: factori internalizați (anxietate-depresie în copilărie, sentimentul că ești greu acceptat de cei din aceeași categorie etc.) și factori externalizați (tulburări de comportament de tip instabilitate, probleme
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
același timp printr-o „mai mare prevalență a tulburărilor psihiatrice grave, în special depresie majoră în momentul gestului lor sinucigaș”. Autorul trage concluzia că există o mare heterogenitate psihopatologică subiacentă comportamentului suicidar, heterogenitate în mod foarte strâns legată de contextul psihosocial și de capacitatea de comunicare a individului. Aceste rezultate par să arate, de asemenea, că populația „sinucigașilor” nu coincide exact cu cea a „celor care au avut o tentativă de suicid”. TENTATIVELE DE SUICID: EPIDEMIOLOGIE În ancheta lui Choquet și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]