2,057 matches
-
trecut granițele României; se impune renunțarea la stereotipurile despre UE și temele europene. Intrarea în UE nu a însemnat și o schimbare radicală a percepției publice a acestei realități politice, ci reactivarea unor alte categorii de complexe. După cum remarca Vasile Pușcaș, după aderare, românii (ca și ceilalți concetățeni europeni intrați în UE în 2004 și 2007) au devenit nemulțumiți de felul în care "contează vocea României" la Bruxelles, dar nu pentru că ar ține la prestigiul lor și al reprezentanților lor, ci
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
lor, ci pentru că, după cum arată datele din Eurobarometrul de la sfârșitul lui 2007, ei "par a fi mai atenți la o presupusă ierarhie de putere în interiorul UE, trădând complexul istoric al periferiei, sentiment intens cultivat de elita noastră intelectuală, politică, economică" (Pușcaș 2008, 47). În afară de asta, după cum remarca Vasile Pușcaș, într-un text din 2008, partidele politice românești în perioada post-aderare au avut două teme dominante: rolul șefului și accesul la putere. De aceea, "partidele politice românești nu s-au europenizat în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de la sfârșitul lui 2007, ei "par a fi mai atenți la o presupusă ierarhie de putere în interiorul UE, trădând complexul istoric al periferiei, sentiment intens cultivat de elita noastră intelectuală, politică, economică" (Pușcaș 2008, 47). În afară de asta, după cum remarca Vasile Pușcaș, într-un text din 2008, partidele politice românești în perioada post-aderare au avut două teme dominante: rolul șefului și accesul la putere. De aceea, "partidele politice românești nu s-au europenizat în ritmul în care s-a avansat în alte
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
odată ce aderarea s-a împlinit... În loc să se europenizeze, partidele politice din România s-au afundat într-o specificitate autohtonistă extrasă din caracteristicile sfârșitului veacului al XIX-lea prima jumătate a veacului al XX-lea, la care se adaugă 'contribuția' comunistă" (Pușcaș 2008, 39). Obsesia pentru lider a partidelor politice românești este mai veche, Dan Pavel numind-o "personalizare": conflictele politice s-au dus între un lider (Iliescu sau Băsescu) cu partidul său politic, pe de o parte, și celelalte partide, de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Iași: Editura Polirom. Mungiu Pippidi, Alina. 2002. Politica după comunism. Structură, cultură și psihologie politică, București: Editura Humanitas. Pavel, Dan. 2010. Democrația bine temperată. Studii instituționale, Iași: Editura Polirom. Preda, Cristian. 2002. România postcomunistă și România interbelică, București: Editura Meridiane. Pușcaș, Vasile. 2007. România și iar România. Note pentru o istorie a prezentului, Cluj Napoca: Editura EIKON. Pușcaș, Vasile. 2008. Teme europene, Cluj Napoca: Editura EIKON. Radu, Alexandru. 2003. Partidele politice românești după 1999, București, Editura Paideia. Scurtu, Ioan; Alexandrescu, Ion; Bulei, Ion
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Editura Humanitas. Pavel, Dan. 2010. Democrația bine temperată. Studii instituționale, Iași: Editura Polirom. Preda, Cristian. 2002. România postcomunistă și România interbelică, București: Editura Meridiane. Pușcaș, Vasile. 2007. România și iar România. Note pentru o istorie a prezentului, Cluj Napoca: Editura EIKON. Pușcaș, Vasile. 2008. Teme europene, Cluj Napoca: Editura EIKON. Radu, Alexandru. 2003. Partidele politice românești după 1999, București, Editura Paideia. Scurtu, Ioan; Alexandrescu, Ion; Bulei, Ion; Mamina, Ion; Stoica, Stan. 2003. Enciclopedia partidelor politice din România. 1859-2003, București: Editura MERONIA. Severin, Adrian
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
răspunsese pozitiv necesității îmbunătățirii învoielilor agricole. Dar, iată și alți arendași sau proprietari: L. Kaufman - arendașul moșiei Bâcu-Șendreni; Iacob Löbell - arendașul moșiei Vaslui, oferea „...la toți locuitorii aflați pe moșia Vaslui cu toate satele și anume: Vaslui (sic!, n.a.), Rediu, Pușcași și parte din Bahnari, o porțiune de aproximativ 300 de fălci teren de hrană”; I. Vexler - arendașul moșiilor Ciofeni, Chioaea și Telejna. Numai prin simpla citire a numelor arendașilor din acest scurt studiu, poate fi remarcat faptul că afirmațiile unor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Totalul, este înspăimântător: 250 de pierderi irecuperabile! Media de vârstă a acestor copii a fost de 19,9 ani! Doar câțiva oameni bătrâni din Todirești au mai știut unde este cimitirul militar, deoarece nu mai există niciun semn distinctiv! r. Pușcași În 1917, satul Pușcași făcea parte din comuna Brodoc. Pe dealul numit „La Puști”, a fost campat Regimentul 34 Infanterie Constanța care a pierdut 32 de ostași, toți cu gradul de soldat. Pe cimitirul militar constituit în apropierea taberei, acum
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de pierderi irecuperabile! Media de vârstă a acestor copii a fost de 19,9 ani! Doar câțiva oameni bătrâni din Todirești au mai știut unde este cimitirul militar, deoarece nu mai există niciun semn distinctiv! r. Pușcași În 1917, satul Pușcași făcea parte din comuna Brodoc. Pe dealul numit „La Puști”, a fost campat Regimentul 34 Infanterie Constanța care a pierdut 32 de ostași, toți cu gradul de soldat. Pe cimitirul militar constituit în apropierea taberei, acum se află plantația de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ale partidului nu au lăsat-o nici aici pe mama prea mult timp, deoarece făcuseră marea <<descoperire>> că la Ciofeni aveam câteva rude și se temeau, probabil, de <<contaminarea>> populației locului, așa că au mutat o mult mai departe, tocmai la Pușcași. Aici, i-a fost repartizată pe post de locuință de serviciu o magazie oarecare. Trebuie să spun că mama nu s-a dus singură ci însoțită de fratele mai mic. Iarna ’52-’53 a fost cumplită dar mama nu făcea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pe toți coclaurii în calitate de reprezentanți de vază. Dintr-un tabel-anexă am extras numele celor desemnați de PCR la aceste conferințe. Iată membrii biroului: Petru Demeter, Aneta Slivneanu, Mircea Simovici, Vasile Strungaru, Georgeta Tamaș, Ion Vlad, Nicolae Ignat (actualul primar de Pușcași), Grigore Munteanu, Tincuța Luca, Lenuța Tarhon, Alexandrina Senea, Ioan Croitoru, Diomid Năstase, Constantin Pușcaciu, Elena Condrea, Vasile Avram, Vasile Nucuță, Constantin Luca, Marcel Popescu, Maria Roman, Dumitru Drăghici, Cristiana Stoian, Eugeniu Safta Romano, Gheorghe Stoian, Dumitru Bran, Ioan Smitd, Constantin
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
o reformează Mitropolitul Ardealului, Andrei Șaguna. 107 Vasile Popovici, Eu, personajul, Editura Cartea Românescă, București, 1988, p. 135. 108 Vezi Corneliu Pădurean, Populația comitatului Arad în secolul al XIX-lea, Editura Universității, "Aurel Vlaicu", Arad, 2003. 109 I.I. Adam, I. Pușcaș, Izvoare de demografie istorică, vol. II, (Secolul al XIX-lea 1914), București, 1987, p. 272. 110 Ioan Bolovan, Transilvania între Revoluția de la 1848 și Unirea din 1918. Contribuții demografice, Editura Centrul de studii transilvane. Fundația culturală română, Cluj-Napoca, 2000, p.
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
tânguire că din locuitorii ce se trimit în această pază a hotarelor se îmbolnăvesc de această boală a holerii și din necăutare unii și pier, ... iar pe alții din ei îi lovește pe drum"; de aceea nu puteau fi asigurați pușcași la granița dinspre Transilvania 247. La fel, la 12/24 august, prin raportul nr. 5 715, Isprăvnicia ținutului Botoșani anunța Departamentul Treburilor din Lăuntru că nu putea păzi în mod corespunzător granița dinspre Bucovina; "împrejurările împedecătoare... de a se da
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
fiecărui proiectil de artilerie, urmărind totodată și mișcările fiecărui ostaș. Ca un comandant realist, îi încuraja, moralul ridicat și exemplul personal fiind hotărâtoare uneori. În mod obișnuit era repartizat cu plutonul de mitraliere la una dintre cele trei companii de pușcași din Batalionul III, ca întărire. Comandantul batalionului era un locotenent, tot învățător în civilie, cu care se împrietenise. Amiciția îi ajutase pe amândoi. După fiecare luptă urma o liniște nefirească, pe timpul căreia se descărcau nervos, glumind pe seama primejdiilor trecute. Erau
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
V creează Order of the British Empire pentru a recompensa pe cei care, civili sau militari, bărbați sau femei deopotrivă, au adus servicii deosebite națiunii§§§§§§§§§§§§§§§§§. La 14 iunie Londra este bombardată: se înregistrează 500 de victime. Trei zile mai tîrziu, pușcașii marini americani debarcă în Franța. // Tot în lunile iunie-iulie, britanicii cîștigă cea de-a doua luptă de la Messines și bătălia de la Lens (în cadrul campaniei din Flandra). // La 6 iulie, triburile arabe răsculate conduse de "Lawrence al Arabiei" cuceresc portul Aqaba
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
scurt timp, Cancelar al ducatului de Lancaster, o funcție onorifică minoră. Demisionează repede și din acest post și în 1916 se alătură corpului ofițeresc de pe Frontul de Vest, avînd gradul de colonel la comanda celei de-a șasea brigăzi de Pușcași Regali (Royal Fusiliers). În 1917, este numit ministrul Munițiilor unde contribuie decisiv la construcția de tancuri. Aceste noi arme fuseseră folosite, cu succese modeste, cu un an mai înainte în prima bătălia de pe Somme (v. Armata). În 1917 este deputat
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și un acoperiș cu mansardă. În timp ce priveam la han, din coș Începu să iasă fum, iar când În cele din urmă s-a deschis ușa, mai că mă așteptam să apară o bătrânică purtând o tavă de turtă dulce. Trimisul Pușcașului ne făcu semn să Înaintăm. Ne-am deplasat În șir indian și am intrat pe ușă, cu Pușcașu’ Încheind rândul. Cele două țevi retezate ale puștii mi-au provocat o mâncărime În ceafă: dacă ați văzut vreodată pe cineva Împușcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
un nominalizat pentru acest premiu, dacă reușeam să dau de el. Dar probabil că le cumpăraseră ca să facă locul să arate mai asemănător cu ceea ce se dorea să pară - cartierul general al unei asociații de reintegrare a foștilor pușcăriași. Partenerul Pușcașului mârâi la noi: — Pe aici! zise el și ne conduse spre o ușă din spatele barului. Din ușă, camera părea un birou. O lampă de alamă atârna de o grindă din tavan. În colțul de lângă fereastră era un șezlong din lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
decât am fost vreodată în ring și asta nu din pricina haosului ce ne împresura din toate părțile. Eram îngrozit de faptul că băieții buni se dovediseră a fi de fapt băieții răi. Pe toată strada Evergreen, marinarii spărgeau vitrine, iar pușcașii marini în uniforme albastre făceau praf în mod sistematic felinarele, pentru a se putea desfășura în voie la adăpostul întunericului. Uitând de rivalitatea dintre ei, soldații și pușcașii marini răsturnau împreună mașinile parcate în fața unei vinării, în timp ce pe trotuarul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de fapt băieții răi. Pe toată strada Evergreen, marinarii spărgeau vitrine, iar pușcașii marini în uniforme albastre făceau praf în mod sistematic felinarele, pentru a se putea desfășura în voie la adăpostul întunericului. Uitând de rivalitatea dintre ei, soldații și pușcașii marini răsturnau împreună mașinile parcate în fața unei vinării, în timp ce pe trotuarul de vizavi tinerii recruți din marină, îmbrăcați în maiouri de bumbac și pantaloni albi evazați, ciomăgeau de mama focului niște mexicani copleșiți numeric. Ceva mai încolo, la marginea grămezii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
gata de atac. Apoi m-am auzit strigat din spate, „Bleichert!“, și mi-am dat seama cine-i celălalt fugar. Am alergat înapoi și iată-l pe Lee Blanchard, „Speranța bună, dar nu formidabilă, a albilor din Southland“, înfruntând trei pușcași marini în albastru și un pachuco în costum zoot, cu pantaloni largi. Îi încolțise în mijlocul unei poteci ce ducea spre curtea unei căsuțe dărăpănate și-i ținea la respect, parându-le loviturile cu „distrugătorul de cioroi“. Pușcașii marini îl înconjuraseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Southland“, înfruntând trei pușcași marini în albastru și un pachuco în costum zoot, cu pantaloni largi. Îi încolțise în mijlocul unei poteci ce ducea spre curtea unei căsuțe dărăpănate și-i ținea la respect, parându-le loviturile cu „distrugătorul de cioroi“. Pușcașii marini îl înconjuraseră și încercau să-l lovească cu ciomegele, dar nu-l nimereau, pentru că Blanchard se eschiva printr-un joc de picioare formidabil când în lateral, când înainte și-napoi. Pachuco, cu o mutră năucă, își frământa între degete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
și-napoi. Pachuco, cu o mutră năucă, își frământa între degete însemnele religioase de la gât. — Bleichert, alarmă de gradul trei! Am intervenit în forță, lovind cu bastonul în dreapta și-n stânga și nimerind bumbi strălucitori de alamă și trese de pușcași. Am încasat câteva lovituri stângace în umeri și în brațe și m-am împins în ei, încercând să le limitez spațiul de manevră. Parcă m-aș fi luat la trântă cu o caracatiță, fără intervenția salvatoare a unui arbitru sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
început să plasez lovituri la corp, țintind spre partea din mijloc a uniformei din gabardină. Apoi am auzit: — Bleichert, păzea! M-am tras înapoi și l-am văzut pe Blanchard învârtindu-și bastonul ca pe o elice deasupra capului. Uimiți, pușcașii marini au încremenit. Bastonul a coborât vertiginos: o dată, de două ori, de trei ori. O ploaie de lovituri s-a abătut peste umerii lor. Când trioul a fost redus la un morman de haine bleumarin, Blanchard le-a strigat: — La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
vârfuri și am văzut trombe de flăcări răbufnind dintr-un șir de vitrine sparte și împrăștiind puzderie de scântei albe și albastre la contactul cu liniile de înaltă tensiune ale tramvaielor și cablurile telefonice. M-am uitat în jos, la pușcașii marini, iar unul dintre ei mi-a arătat degetul mijlociu. Sper că tipii ăștia nu ți-au luat numărul de pe insignă, i-am spus. — Mă doare-n pix dac-au făcut-o. Am arătat spre un pâlc de palmieri care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]