2,212 matches
-
nici nu-i trecea prin cap că ea se gîndise În ultimele zile la moarte, la priveghi, la Înmormîntare și la toate aceste cuvinte grele ca o lespede de marmură. Arminda se Înfundase În canapeaua moale ca o saltea de puf a Mercedesului, profitînd de cele cîteva minute cît dură drumul pentru a se odihni cu ochii Închiși, poate că doar așa, văzînd numai negru, va reuși să uite că pachetul pe care-l pusese alături pe canapea conținea cămășile conașului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Irina. Fața ei lată de ardeleancă era fardată exce siv. Părul îl purta și mai scurt, cu un fel de breton caraghios peste ochii năclăiți de rimel. Cum soba noastră duduia din nou din toate puterile, zăpada de pe ea, un puf până-atunci, s-a schimbat instan taneu în șuvițe șiroitoare de apă. Femeia arăta acum ca o pisică udă și, în minutele cât a stat cu noi, a fost ner voasă tot ca o pisică. Vorbea în doi peri, aproape
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
ultimelor săptămâni. Corpul ei se abandonă exaltării primăverii răcoroase. Orice s-ar întâmpla, nu va fi singură. În timp ce se furișau înapoi spre oraș pe șoseaua aceea dreaptă ca firul de plumb al unui topograf, printre câmpurile unduitoare acoperite cu primul puf verde, ea îl întrebă: —Nu-i așa că n-o să mai fie niciodată la fel? Daniel privea drumul. Întotdeauna iubise asta la el. Nu vorbea niciodată decât dacă avea într-adevăr ceva de spus. Își înclină capul și răspunse, în sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
înalt până la genunchi, pajiști împestrițate de vaci ce-și acceptau soarta cu resemnare - se desfășurau în toate direcțiile. Când Karin ajunse la Homestar, Mark stătea pe veranda din față, cu capul în poala lui Bonnie, și plângea. Bonnie îi mângâia puful de pe cap, străduindu-se să-l consoleze. Văzând-o pe Karin că se apropie, Mark se ridică și începu să urle. —Spune-mi și mie ce se întâmplă. Mai întâi mașina, apoi soră-mea. Acum mi-au luat și casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
care plutește pe holuri, mirosul usturoiat al prânzului de pe burta colegei mele de salon, și încă unul, fragil, care nu știu dacă va persista : mirosul pielii ei, atunci când o țin în brațe, la fiecare patru ore, un miros moale, de puf umed de porumbel abia ieșit din găoace. E încă atât de curată, prin corpul ei mic trece doar laptele pe care nu credeam c-o să i-l pot da. Da, alăptez, cred că am reușit și transmiterea prețiosului colostru, stai
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
de fereastră, probabil ca să poată auzi când e strigată de-ai ei... Din pricina exercițiului fizic de a urca dealul ăla abrupt în fiecare zi, am născut în mai puțin de-o oră. Maria avea ochii mari și albaștri și un puf auriu pe cap, ca un nimb. A fost, în primele zile, mult mai agitată ca soru-sa, dar pe urmă i-a trecut și a intrat în același ritm liniștit. Pe la două săptămâni, însă, a făcut o bronșită ciudată, în plin
Maternitate : identități ficționale. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
teroare pentru că trebuia să ajungă la ele și nu mai avea prea mult timp. Se uită lung, cu disperare, încercînd să afle ce poate face cu o privire intensă. Ea stătea cu ochii plecați, sub o frunte cafeneie acoperită de puf; gura avea o expresie detașată, dar bărbia era puternică și părul castaniu era strîns la spate într-un conci; vîrful unei urechi se prizărea ca o felie delicată de scoică. Capul i se întoarse și-l privi întrebător. Pe fruntea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și el rucsacul și se întinse lîngă Rima, spunîndu-i: Pune-ți capul pe brațul meu. — Mersi. Așa voi face. Se răsuciră pentru a se așeza bine în nisip și rămaseră nemișcați o vreme. — Azi-noapte am stat într-un pat cu puf și cearșafuri aranjate frumos. Azi o să dorm în cîmp deschis cu țiganii murdari și trențăroși. — Ce-i ăsta? — Un cîntec pe care mi l-am amintit. îți pare rău c-am plecat de la institut? — Sînt mult prea obosită ca să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o ușoară teamă. Te invidiam. Eram o nătîngă pe vremea aia, portavoce a cuiva care mă disprețuia. Și acum, de cînd mi-am pierdut frumusețea și am devenit mai rațională, tu te-ai transformat într-un ins slab, făcut din puf. Ți-a supt Rima toată vigoarea? — Te rog, nu vorbi așa. Gay oftă și zise: — Unde vrei să mergem? Nu știu. Ești pasagerul meu. Unde vrei să te duc? — Niciunde. — Bine, zise ea întinzîndu-se spre bancheta din spate. Asta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
minune sau alta, dragă Dan. Așteptai noua ta viață, uitându-te pe fereastra spartă. 7 Inelaru tuși și scuipă flegma groasă pe podeaua de piatră, anume ca să-i facă greață sergentului sclivisit care-l păzea. Părea un tinerel crescut în puf. Era pus acolo de formă, fiindcă Fane nu avea unde să fugă, ușile erau încuiate și răsîncuiate. Spre deosebire de oamenii obișnuiți, care dorm de seara până dimineața și lucrează de dimineața până seara, la el lucrurile erau pe dos. Peste zi
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
trupul ca de pasăre doborâtă. Îi legaseră fălcile, ca să stea încleștate. Îi înnodaseră părul la ceafă, îi scurtaseră unghiile, o spălaseră și o șterseseră cu un prosop zdrențuit. Numai giulgiul plătit de tată-său era ca spuma de lapte, ca puful de gâscă, ca blândețea lui Dumnezeu. Mintea lui de copil se oprise la gândul că raiul e un raft cu pachete învelite ca niște cadouri în hârtii noi. Mezelarului i se spunea Pablo și era cel mai tânăr din grup
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
cuvântul acela, spus așa, apăsat și de două ori, îi dăduse din nou sentimentul că zboară. În mod clar, nu degeaba se știe că raiul e tors din cuvinte de laudă și că în el nu atârni, ci plutești ca puful de lână. Ieșise din bancă fără să își mai simtă picioarele și nu și le simțea nici atunci când, trântit pe banchetă și sprijinit de volanul propriei limuzine, încercă să citească ceva din ziar. Cumpăra un cotidian popular, plin de poze
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
că baba. O strigară de la poartă să s-urnească mai degrabă. Când în locu-i cine vine? - un voinic strein. El spune: - Împărate pre-nnălțate, eu vi l-am pus în alune. Iară cioara cea de mire pe trei perini șade-n puf, 610Slugi îl apără cu creanga de muscuțe și zăduf; Cum trecuse Călin pragul de sub el o pernă cade, Cum veni-n mijlocul casei nici a doua nu mai șade, Când ajunse la - mpăratul și a treia stă să cadă, Că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-nceput a striga: - Cine-a adus basmaua cu alunele? Logofeții a spus că baba cea de la poartă. De grab - au strigat s-aducă cine-a adus. Se ia CĂLIN - NEBUNUL și intră. Da mirele țiganul ședea pe trei perini de puf. Când o fost CĂLIN - NEBUNUL în pragul ușei, o perină a căzut de sub țigan. Când a fost în mijlocul casei, a picat ș-a doua și țiganu - a zis: încet, să nu mă tăvălești. Când a fost lîngă-mpăratul, a căzut ș-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
departe se arată. 253Ca un fier - băgat în foc arde. 254Ca para focului arde. 255Oamenii ca degetele, nici unul cu altul s-aseamănă. 256Ascultă cu urechia, ca straja de vrăjmași. 257Ca o pecete ține ascuns. 258Atîrnat ca un cârnat. 259Afînat ca puful. 260Ca aburul de pe apă, ese, se ridică, se vede. 261Ca albinele la fagure s-adună. 262Ca corbii la stârv s-adună. 263Ca muștele la scârnă s-adună. 264Ca furnicele când adună merinde pentru iarnă. 265Ca furnicele la moșoroi s-adună
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
înăuntru. Arse biletul și aruncă cenușa în toaletă, răsuflând ușurată. " Încă o chestiune pe care ai rezolvat-o, draga mea! Degeaba te uiți în oglindă! Știu, părul tău ar avea grozavă nevoie de un pieptene, nu ți-ar strica nici un puf de pudră și doar o idee de ruj, atât cât să-ți învioreze obrazul, dar ar fi o gafă de neiertat dacă te-ai ocupa acum de fleacuri. Ceilalți ar conchide că întîmplarea nu te-a afectat îndeajuns." Privi hârtia
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
și saci întregi de fulgi la preț destul de mic. La întoarcerea gospodinelor de la munca câmpului le umplea plânsul văzându-și orătăniile în pielea goală pe un frig destul de aprig afară, acestea trebuiau să stea închise până le creștea din nou puful. La blestemele femeilor el le recomanda să le țină la cald și să nu le scape la apă să nu moară, astfel a făcut destule neplăceri și în această nouă meserie a lui. El era conșiderat județcătorul litigiilor țigănești, și
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
vreau să intru acum în amănunte. Trec de aceea direct la scandalul datorită căruia în cele din urmă am scăpat ― e drept că numai eu gândeam astfel ― de școala de corecție. Un lungan, căruia îi mijise mustața și își mângâia puful negru de sub nas cu mândrie, mi-a șoptit într-o zi batjocoritor la ureche că auzise o discuție care mă privea. Directorul se interesase de ce nu mai venea tata deloc la școală și aflase "ascultă, ceva nemaipomenit, puștiule, cască bine
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
-și dinții. —La un magazin încărcat cu cele mai prețioase comori ale lumii. Au avut o ofertă specială azi-noapte: luați cât vreți, gratis! —Ai fost la muzeu! —Am fost. Avea zâmbetul mândru al unui tânăr om de afaceri. Salam observă puful de pe bărbia lui Ahmed și își dădu seama că prietenul lui încerca să-și lase barbă. —Ce ai luat? A, asta ar însemna să spun, nu? Dar după cum spune Profetul, pacea fie cu el, „Comorile de aur și de argint
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Inspirați aer bun, expirați aer rău, Inspirați aer bun...“ Casa era la fel de confortabilă pentru simțuri cum se presupune că ar fi uterul unei femei. Toate scaunele se lăsau vreo câțiva centimetri la cea mai mică atingere, spuma de mare și puful cedând umil la orice presiune. Mițele covoarelor gâdilau gleznele tuturor celor care aveau amabilitatea să calce pe ele. Alături de bar, ceva ce părea potențiometrul unui aparat de radio regla, dacă îl întorceai, lumina din toate încăperile, făcând-o mai palidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
mea. — Cum? Ce vrei să spui, scumpule? Ignatius își scoase creionul din ureche și deschise ușa. Părul castaniu al mamei sale era ridicat deasupra frunții; umerii obrajilor erau roșii de fardul care fusese aplicat în grabă până la globii oculari. Un puf bine încărcat cu pudră îi albise fața, partea din față a rochiei și câteva șuvițe castanii desprinse din pieptănătură. — O, Doamne, spuse Ignatius. Ai pudră pe rochie, dar e probabil rezultatul sfaturilor doamnei Battaglia de a te face frumoasă. — De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
șaluri de cașmir, a intervenit mătușa Cevriye, cea mai sentimentală dintre toate. Mătușa Banu a Înghițit cu greutate, nesimțindu-se În largul său În hainele ei, În trupul ei. — Dervișii obișnuiau să doarmă În fân, nu pe saltele mari de puf, demne de o regină, i s-a alăturat mătușa Feride, cea mai aiurită dintre toate. Mătușa Banu a rămas tăcută, privind prin Încăpere pentru a evita contactul vizual cu anchetatorii săi. Ce putea face, durerea ei de spate o ucidea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Doamnă Sufletul-Meu-Surghiunit, și nu-i lăsa pe turci să se poarte urât cu tine. Era Baron Baghdassarian. CAPITOLUL ȘAPTE Grâu Trecuseră mai bine de două ore de când se trezise, Însă Asya Kazanci zăcea Încă În pat, sub o plapumă din puf de gâscă, ascultând miriadele de sunete pe care doar Istanbulul e În stare să le producă, În timp ce mintea ei compunea cu meticulozitate un Manifest Personal al Nihilismului. Articolul Unu: Dacă nu reușești să găsești un motiv pentru care să iubești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
nu vrea sau nu îndrăznește sau nu consideră că poate vorbi despre asta. Am ajuns să înțeleg în privința ei faptul că această latură, afectivă, la ea este ceva intuitiv, implicit și nevorbit... este fragilă ca o mimoză, se ascunde ca puful delicat al zăpezii pure care acoperă ramurile arborilor, se ferește cu încăpățînare de a-și dezvălui interiorul sufletului, dar arde insesizabil ca o torță de energie și sentimente impulsive, pe care uneori nu le poate stăpîni și îi apar în
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
vreau să intru acum în amănunte. Trec de aceea direct la scandalul datorită căruia în cele din urmă am scăpat - e drept că numai eu gândeam astfel - de școala de corecție. Un lungan, căruia îi mijise mustața și își mângâia puful negru de sub nas cu mândrie, mi-a șoptit într-o zi batjocoritor la ureche că auzise o discuție care mă privea. Directorul se interesase de ce nu mai venea tata deloc la școală și aflase „ascultă, ceva nemaipomenit, puștiule, cască bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]