2,732 matches
-
sau se întrepătrund? Este o chestiune despre care am avut foarte multe discuții interesante în ultimul timp. Pe scurt, poziția mea este că nu cred în distincția dintre ficțiune și documentar, cred că există doar filme. În momentul în care pui camera într-un anumit fel și optezi pentru un anumit tip de încadratură sau pentru un anumit eveniment pe care îl descrii, se trece în plan subiectiv, personal și devine ficțiune. Eu am încercat ca în filmul de ficțiune să
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
popii Iuga, satele Buciumeni, unde este casa lui și Stănigeni. Satele erau “ocina lui dreaptă” adică sate de moștenire. La 30 aprilie 1431, domnul dăruia popii Iuga satele Miclea de la Bahnă, pe Tutova, și Balan, de la Strâmba, ambele lângă comuna Puiești (jud. Vaslui). La 24 aprilie 1434, îi erau întărite satele Buciumeni, unde îi este casa, și cele două sate de pe Tutova, dăruite cu trei ani mai înainte. Se adăugau un loc în pustiu, pe Bașeu, mai jos de iazul lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fiului său Mihul grămatic, le sunt întărite satele Mânzați, Temeșești, unde este Miclea lui Bahnă, sate pomenite în privilegiile anterioare, la care se adaogă satul unde este Mihail Colici (com. Albești, județul Vaslui), unde este Barbă Stan și Stanciul (comuna Puiești, județul Vaslui), și la Conovițe, unde este Mihail Colici (com. Albești). Alte patru sate, toate în județul Vaslui, se adaugă domeniului popii Iuga și a fiului său, Mihul grămatic, la 7 decembrie 1436. La 2 iulie 1439, Iuga și fiul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
practicăm cu inexactitate. Marii mentori sunt și ei oameni, iar în zilele noastre mulți din cei care au apucat la o catedră sau la o rubrică își închipuie că pot să taie și să spânzure în lege, deși dacă îi pui să scrie ei înșiși iese ceva jalnic de te iei cu mâinile de cap! Pe scurt: nu mai mutilați Luceafărul sau alte creații atâta timp cat ați rămas la "pe o stâncă neagră", sau ciuguliți din Prévert sau din cine știe ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
unele făcând parte din sintagme mai mult sau mai puțin fixe (a ține morțiș, a se uita/a privi chiorâș/chiondorâș etc.); în plus, multe sunt popular-regionale sau/și, se pare, învechite. Privesc chiondorâș la asistentă (T. Mușatescu, De-a puia gaia) La fel de fericit s-a simțit pesemne Noica, în Maramureș, când o femeie, poftindu-l în casă printr-o ușă nefiresc de îngustă, i-a spus că se intră pe ea "lăturiș". Noica s-a grăbit să proiecteze cuvântul pe
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
nu spunem unde am fost, cu cine am fost, cum am trăit, ce am făcut În Închisoare, să nu spunem nimic... Băiatul dumneavoastră a avut de suferit din cauza detenției dumneavoastră? A suferit din cauza asta. Fiecare cum Îl vedea: „Ăsta e pui de bandit”... În 1989, când a căzut regimul, care au fost sentimentele dumneavoastră? Eee, păi sigur că da... N-aveam televizor, n-aveam aparat de ăsta de radio. Și un vecin a trecut și o strigă pe femeia mea la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
venit mașina care le-a luat. Ale mele nu erau atât de mari și frumoase cum erau cele de la școală dar, reușisem să duc la bun sfârșit această sarcină și primisem și o lecție: dacă nu ești în stare să pui oamenii la treabă, muncește până nu mai poți! Aveam să mai primesc astfel de lecții. Anul următor, când am primit sămânța, am chemat directorii de școli și am repartizat-o pe toată după numărul cadrelor și al elevilor, astfel încât nu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
uriașe în care am dispărut aproape complet. Ești tare mărunțică, mi-a spus cu glas blând și plin de înțelegere. Trebuie să te impui prin alte mijloace, deoarece fizicul nu te va ajuta aproape deloc. Nu ar strica să mai pui câteva kilograme pe mata. Tovarășe prim, am spus luându-mi inima în dinți, e destul de greu cu mâncarea. La țară toată lumea îți oferă ceva de băut, dar mâncare nu prea îți dă nimeni. 115 Voi da ordin să primești doi
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
le rezolva lipsurile din gestiune. Cotoi era foarte apreciat de șefii de la județ. Lingușitor și serviabil, cunoștea necesitățile șefilor și toate mașinile lor își făceau plinul prin ușa din spatele clădirii cooperației. Restaurantul din centru avea două separeuri unde se mânca pui pe grătar cu mujdei și mămăligă, se fumau țigări scumpe, se beau băuturi fine și se umpleau portbagajele cu purcei de lapte, cu roate mari de caș, cu găini și curcani și cu multe alte bunătăți la care orășeanul de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
telefonică să-l fac și să vi-l aduc la semnat. Care meseriași ? Când s-a reparat căminul mi-ai spus că nu sunt meseriași în comună. Sunt, cum să nu fie, dar nu prea au autorizație. De ce nu-i pui să și scoată autorizație, dacă îi știi care sunt și cu ce se ocupă? Ori îi lași așa, ca să te poți folosi de ei, când ai nevoie la mata acasă? Cine, eu? Sunt cel mai cinstit om din comună tovarășa
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
istoric și politic în care se dovedește cumcă cea mai mare parte a provincielor Turciei europene e cuprinsă de populații de rasă slavă și că a sosit vremea în care aceste țări să se guverneze prin ele înșile. Acest proiect puindu-se în vederea marelui principe moștenitor al Rusiei, acesta a răspuns că îl aprobă întru cât înlocuiește domnia turcească prin monarhi creștini, dar nu crede că o confederațiune între rase atât de deosebite, unele îndușmănite chiar, ar fi înzestrată cu o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cea mai întinsă a discursului ținut de d. Vîrgolici, s-a adresat întreagă elevilor, celor buni pentru a-i felicita pentru izbânda lor și a-i încuraja pe viitor, celor slabi și nepăsători, pentru a deștepta ambiția în inima lor, puindu - le înainte spectacolul camarazilor lor încoronați și premiați și arătându - le cât e de prețios acest timp al copilăriei și al tinereței, a căruia pierdere nu se poate cu nimica înlocui. - După sfârșirea discursului s-a făcut cetirea premiaților și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
este și Jijia iezită, căci erau și morile unei monăstiri a Hrișcăi, care măcina făină. Mai adusu-le-au și lână de tot felul, de oi mari și de cârlani, de le-au arătat, zicând că se poate. Și așa puind Domnul de an luat înscris toate câte trebuia fiștecare lucru, madem cu prețul ei, au priimit Domnul ca să, cheltuiască o sumă de bani să facă acele toate câte trebuiesc, grăind și cu meșterii ce să le deie pentru osteneală și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
izvoară: indiciile exprese a unor autori vrednici de credință, tradiția vrednică de crezare de fapte ce stau în legătură, în fine concluziile din analogia unor întîmplări asemănătoare. D. Jung supune deci cuvintele lui Flavius Vopiscus unei critice într-adevăr ingenioase, puind în paralel indiciile altor scrieri asupra unor evenimente analoge. Astfel citează pasagiul din scriptură despre robirea Vavilonului și ale lui Eugipp (biograful sf. Severin) despre emigrarea populației din Noricum și dovedește că amândouă aceste pasage trebuiesc luate cum grano salis
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lipsă de orice simț de pudoare. Într-adevăr, la noi moșiile mănăstirești s-au prefăcut în avere a statului, dar numai moșiile bisericei statului român, care a luat asupră - și întreținerea fără deosebire a tuturor școlilor, spitalelor, mănăstirilor mai însămnate, puindu-se capăt esploatării prin călugări străini, care se îmbogățeau aici în țară și ridicau cu banii noștri institute grecești. Dar guvernul român nici a gândit vrodată să ieie în administrarea sa averea bisericilor catolice, protestante, lipovenești etc., care nu sunt
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Oravița, Boroșineu, Făgăraș etc. etc. - la cele două reducțiuni toate s-au desființat. Se denumise dintre români și câțiva președinți de tribunale - au mai rămas doi, - dintre cari unul este esilat între secui altul la Karczag, pe unde nu văd pui de român. juzi de tribunale, juzi și subjuzi singulari erau un număr oarecare, cei mai mulți dintr-înșii sunt deja pensionați în cea mai bună etate, mare parte răsfirați pe unde nici n-au visat, pe la Szegedin, Karczag, Dobrițin, Kecskemet, Sárospatak, Kaposvár
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
poate contracta o alianță ofensivă; este liberă însă a contracta alianțe cu scop de a-și asigura esistența și a-și mănținea neutralitatea. Separată de Turcia prin Dunăre și nefăcând de fel parte din imperiu, România posedă toate atributele suveranității. Puindu-se odată sub protecțiunea Imperiului otoman, ea n-a înțeles nicidecum a renunța la suveranitatea sa. România are deci drept după tractate și în virtutea proprielor sale capitulații, recunoscute și consăcrate de Europa, la o viață neatârnată. "Statele tributare, - zice Wheaton
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu al Belgiei, între nordul Franciei și estul Germaniei. Astfel sperăm că, în interesul păcii și al civilizației, marile puteri nu vor pregeta să, complecteze opera de la 1856, acordând României printr-un act special o situație francă și bine definită, puind-o în pozițiunea în care a pus pe Elveția și Belgia. Principiul neutralității intrând în dreptul ginților, trebuie să aibă aceeași consecință la porțile Orientului ca și în Occident. Aici, ca și acolo, țările neutre trebuie să formeze o zonă bine
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că acea parte, lăsată în voia liberă a instinctelor sale, e roabă pînteceului și unealtă în mâinile șarlatanilor de tot soiul, care știu să-i lingușească patimile rele, Iezuitismul a încercat a ținea clasele de jos într-un binefăcător semiântuneric, puindu-și drept țintă - nu cultura minții, căci desperase a scoate trandafiri dintr-o buruiană rea și menită orbirei - ci caracterul prin credințe metafizice. De aceea se va găsi preste tot că popoarele catolice sunt mai vesele și mai frumoase decât
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la parchet. Pe când d. jude-instructor lucra la procesul-vcrbal pentru ancheta afacerii Cimara, îi spuse copistului să ieie hârtie și să copieze procesul-verbal, ceea ce acest din urmă a și început să facă. După ce a copiat jumătate, spuse judelui că a greșit, puind cuvintele "ne-am transportat la fața locului", în loc de "ne-am transportat la otel Romînia". D. judecător răspunse că nu face nimica, numai să puie în parenteză "hotel Romînia". Dar judecătorul, trecând cu ochii partea ce se copiase pe curat, observă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
decât o garnizonă de 10. 000 oameni. [17 iulie 1877] MUNTENEGRU ["LA 10/22 L. C. MUNTENEGRENII... "] La 10/22 l. c. muntenegrenii au luat înălțimile de la Trebes, cari dominează cetatea Niksici, apoi au luat fortul Gorianskopolie, prinzând 53 de nizami și puind mâna pe muniție și cai. La 11/23 sara ei au mai luat al doilea fort de lângă Niksici, numit Rabovaț, prinzând 30 nizami și 2 issbași și căzîndu-le în mână multă muniție și proviant. În fine înainte de două zile să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
va da edițiilor sale viitoare toate schimbările câte i s-ar propune de cătră învățătorii practici și competenți. Căci numai astfel se și crează o adevărată literatură didactică: prin munca comună a întregului corp învățătoresc. O carte relativ mai bună puindu-se în școale, învățătorii bagă de samă care părți ale materiei sânt prea greu formulate pentru priceperea copiilor, își fac observările, iar autorul în urmă preface ceea ce recunoaște el însuși că e prea greu stilizat. Stilul cărții e mai narativ
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cam pretutindeni asemenea isteți, cari cred că tot ce zboară se mănâncă; noi mai facem și deosebiri și nu aruncăm pe toată lumea în căldarea patimelor momentane, pentru a-i scoate sau albi sau negri, după plac. {EminescuOpIX 437} În fine, puindu-ne în paralelă cu "Neue fr. Presse", "Telegraful" face ceea ce n-au cutezat nimeni să facă pîn-acuma. Cine au urmărit opinia statornică ce noi o avem de acel ziar vienez, care se bucură de înrîurire, pentru nefericirea nu numai a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
c-un chelbos și c-un bărbier, hotărâră ca noaptea să păzească fieșcare cu ceasul său. Fiind ceasul întîi al bărbierului, vru să glumească cu X și-i rase capul când dormea. Viind ceasul lui X, bărbieru-l deșteptă. X, puindu-și mîna-n cap să se scarpine și găsindu-l gol de păr, socoti că el este chelbosul și zise cătră bărbier: "Prostule! în loc să mă scoli pe mine, tu ai sculat pe chelbos! " X vede o casă frumoasă si zice: "O
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mulțămeam. Acum vezi șoldani republicani, căței politici, măgari procopsiți care vorbesc numai franțuzește sau o românească din care eu nu-nțeleg o buche. Dacă ies din covrul meu și mă duc la vrun vecin să-mi petrec vremea, îl găsesc puind lumea la cale în loc să-și caute de treaba lor. Într-un cuvânt, dobitoacele din ziua de astăzi sânt așa de cu duh încît, de multul duh ce au, mai n-au nicidecum, și minteosul nostru măgar avea mai mult în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]