3,620 matches
-
netezit stofa cu palma și a cugetat cu glas tare: „Nu trebuie să arătăm ca cerșetorii, dar nici ca unii pe care-i dau banii afară din casă”. Tata s-a așezat pe scaun numai în maiou și chiloți, pe pulpă îi puteam vedea cicatricea pe care o căpătase cândva, în copilărie, cocoțându-se pe un gard. Cinci centimetri mai sus de marginea șosetei. De jur împrejur, nu-i creșteau fire de păr. A spus: „Acum să repetăm totul de la început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
totdeauna la noi în august, iar banchetele erau acoperite cu pielea maro plină de crăpături care se vede și astăzi. În jurul meu oamenii strigau și se îmbrânceau, bagajele treceau din mână în mână, țărăncile țineau strâns canistrele cu vin între pulpe. Pe ferestre se întindea un strat cenușiu de murdărie. Pe acolo mi-a împins tata restul de bagaj. Ne-am strâns mâinile pe fereastra vagonului și așa ne-am luat rămas-bun. Apoi a urmat partea cu ouăle și cu bătăturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
și pantofii. Apoi m-a pus să merg încolo și încoace, în vreme ce el îmi privea cu atenție picioarele de sus până jos, labele și degetele. M-a culcat pe o masă și mi-a plimbat vârful unui ac în lungul pulpelor și pe tălpi. A trebuit să stau așezat pe marginea mesei și el mi-a lovit ușor genunchii cu un ciocan mic. A trebuit să mă culc din nou și să-mi apăs pulpele în palma lui, înainte și lateral
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
plimbat vârful unui ac în lungul pulpelor și pe tălpi. A trebuit să stau așezat pe marginea mesei și el mi-a lovit ușor genunchii cu un ciocan mic. A trebuit să mă culc din nou și să-mi apăs pulpele în palma lui, înainte și lateral. M-a întrebat dacă pot mișca labele și degetele în sus și în jos. Puteam numai puțin. A mai întrebat dacă am întotdeauna picioarele așa reci. Nu, nu întotdeauna. După aceea mi-a cercetat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
m-a chemat sora. Trebuia să-mi ia sânge. Doctorul Radu era mic de statură și pe cap nu mai avea nici un fir de păr. Arăta rău, de parcă ar fi fost el însuși bolnav. A plimbat vârful unui ac pe pulpele și pe tălpile mele și m-a întrebat dacă simt ceva. Mi-a lovit ușor genunchii cu un ciocănel care avea capetele de cauciuc și mi-a cerut să merg încoace și încolo prin fața lui. A verificat câtă forță aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
știam dacă Lea avea un drăguț și cine putea fi el. Într-o zi, a sunat telefonul. Lea mă invita la un film. La cinema nu s-a întâmplat nimic. Aveam palmele jilave și m-au năpădit șiroaie de transpirație. Pulpele ei erau foarte aproape de ale mele, dar asta nu părea s-o intereseze deloc. Urmărea filmul cu încântare. La sfârșit s-a aprins lumina și, peste o clipă, eram în stradă. Am schimbat câteva impresii despre film și la despărțire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Anna era totuși altfel, cum trebuie să fie o fată care e aproape femeie, în vreme ce Lea mai avea încă păpuși în camera ei. Mi-a spus să mă așez lângă ea și a întins picioarele. Tălpile i se atingeau de pulpa mea stângă. Mă privea drept în ochi și vocea îi susura ca melodiile ieșite din vioara mamei. Vorbeam despre una și alta, dar eu pierdeam mereu șirul. Îmi plăceau nespus șosetele ei albe și scurte și cum se vedea pielea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
alta, dar eu pierdeam mereu șirul. Îmi plăceau nespus șosetele ei albe și scurte și cum se vedea pielea mai sus de ele. Inima îmi bătea asurzitor, cum bat clopotele de Paște. Ea își apăsa tălpile tot mai tare de pulpa mea, iar mie îmi creștea umflătura, apoi picioarele ei se aflau la mine în poală, iar eu le mângâiam cu timiditate. Ei îi plăcea, fără îndoială, căci nu mai spunea nimic și-și desfăcuse ușor buzele. Mai târziu, nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
prejos decât sânii. În zilele următoare am fost foarte neliniștit și am căutat-o pe Lea în tot orașul. Mergeam prin piață, miroseam peștele și căpșunele și aș fi dorit mai curând s-o miros pe Lea, să-i privesc pulpele și călcâiele cum se ridicau brusc în mers, ca pe arcuri, trimițând toată greutatea în degete. Și aș fi dorit să simt sfârcurile sânilor ei în gură, căci băieții din clasele mari povesteau că e o senzație foarte plăcută. Spuneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
dacă ar trece prin fața mea, nu l-aș mai recunoaște, pentru că niciodată nu îl privisem cu adevărat, nu îi urmărisem liniile feței, pentru a mi le întipări în memorie, nu îi ghidasem vorbele spre urechile mele, ce șoptise acolo, între pulpele mele, respirația lui topind silabe dulci, care mi se prelingeau pe pielea fină, calde și lipicioase. Culorile semaforului se schimbă, dar eu privesc încă fumul acela alb, viziunile mi se amestecă nedeslușit în el, de parcă mie mi-ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
era acela care îl iubea, iar acum, fără liantul oferit de el, îmi este străin, nu îmi vine nici măcar să îl săpunesc, subrațul acela ascuțit de sub care pornește sânul greu, burta care pe vremuri era fermă, iar acum este flască, pulpele împlinite și frica aceea teribilă cuibărită între ele și în cele din urmă labele picioarelor goale, late ca niște labe de gâscă, care fuseseră întotdeauna motiv de ceartă pentru noi, pentru că mergeam încet, în vreme ce el alerga înainte, las să curgă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
boticul pe genunchiul său, domnișoara Clito îl sorbea din priviri. Obraznic, un Motorola 369B făcea cu ochiul de pe singurul scaun rămas liber. Aici se trânti plin de hotărâre Leo și ceru un lichior cu votcă de ananas. Șeful râse, iar pulpele lui Clito puțin se desfăcură nervos. Se discutară apoi cu aprindere profețiile cu pupăza cu veverița și cea despre taifunul de la Brăila. Făptura lui Iolescu își întindea încet și perfid mrejele-i snoabe în jurul noului sosit. Când acesta simți, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
fierbea mămăliga și în oale ciorbele. Făcea Rusalda niște ciorbe de pasăre atât de gustoase, încât și Prințesa căreia nu-i plăceau mâncărurile cu carne de pasăre, le savura. În strachina ei, întotdeauna Dedi era atentă să i se pună pulpa de la pui sau de la găină. —Rusaldo! Să pui cotoiul ăl mare în strachină la Prințăsă. Auzi, fă! —Iacă, l-am și pus. —Așa, fă, să crească puradela mare. Izaura cânta foarte frumos și după ea s-a luat și Prințesa
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
a Bossului. Osânda lui! Zveltuță, veselă, brunetă, rimelată, mignonă și apetisant de murdară. Murdară de sus și până la poale, murdară pe păr, pe rochița albastră cu buline galbene, terfelită de iarbă și de balegă proaspătă, murdară pe gambe și pe pulpe, cu sandalele dezlipite și înnoroiate (de unde, Dumnezeu, noroi, acuma, pe arșiță?) și cu cocoloașe mărunte de mizerie, din praf amestecat cu transpirație, etalate inocent și promiscuu între degetele de la picioare, ale căror unghii prelungi sunt date cu un lac ieftin
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de sânge și scuipat. Fiți atenți, a intrat în șoc! În colaps! Se duce...! strigă Dănuț și se apleacă deasupra rănitului, smulgându-și fără ezitare cămașa de pe el, sfâșâind-o pe lungime și improvizându-i lui Nae un bandaj încrucișat, pe sub pulpe și peste coapse, în zona inghinală. Frate, coboară și adu-mi altă cămașă, de pe cuie, care-o fi! Adu-mi și sticla de prăștină! Calcă pedala! continuă să strige Poetul, asemenea nestrămutatului infirmier-samaritean, ce pășește pe un câmp frământat de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
instinctului, o așeză încet pe spate, de-a curmezișul canapelei, încolăcindu-i mijlocul cu un braț, iar cu celălalt sprijinindu-se. Nadina își înfipse degetele în părul lui, zgâlțâind cu furie. Deodată simți mâna lui grea ca un mai între pulpele ei lipite, despărțindu-le și făcând loc genunchilor lui. Aceeași mână îi pipăi o clipă pântecele cu mișcări aspre. Nadina se zvârcolea neputincioasă sub greutatea bărbatului, legănîndu-și capul pe dunga canapelei: ― Nu vreau!... Ajutor!... Ajutor! Petre își ridică atunci capul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
acolo, era prins ca într-o capcană. Și femeile nu se rușinau să prindă pește în felul acesta, fiindcă nu purtau chiloți pe timp de vară pe atunci, nu ca astăzi. Și apoi peștele trebuia simțit când ar fi atins pulpele picioarelor, după care femeile îl prindeau, nu cu multă greutate. Când una prindea un pește mai mare, un cărășel sau chișcar îl ridica în sus să vadă și alții prada. Porcușorii și zvârlugile le prindeam eu chiar ușor, că învățasem
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
o structură morfo-funcțională din țesuturi dure și moi (Fig. 5). Țesuturile dentare dure - reprezentate de smalț, cement, dentină, sunt de natură organo-minerală, structurează arhitectonica dintelui și protejează țesuturile moi cuprinse în interiorul dintelui. Țesuturile dentare moi sunt cunoscute sub numele de pulpă dentară și asigură vitalitatea dintelui. Smalțul dentar (Fig. 6) acoperă coroana dintelui și este constituit în proporție de 96% din componentă anorganică, sub formă de hidroxiapatită cristalină. Componenta organică este în proporție foarte mică (1% în greutate și 2% în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și 28% din volum, alcătuită din colagen, glicogen, mucopolizaharide și lipide. Apa reprezintă 11% din greutate și 23% din volum. Dentinogeneza se produce înaintea amilogenezei și cuprinde două faze: faza inițială constă în depunerea predentinei de către odontoblastele situate la periferia pulpei dentare. Predentina este o matrice organoproteică nemineralizată, dar cu o afinitate crescută pentru sărurile minerale fosfo-calcice. Faza de mineralizare constă în depunerea fazei anorganice în structura colagenică și transformarea predentinei în dentină. Prelungirile odontoblastelor (Tomes) din pulpa dentară rămân la
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
situate la periferia pulpei dentare. Predentina este o matrice organoproteică nemineralizată, dar cu o afinitate crescută pentru sărurile minerale fosfo-calcice. Faza de mineralizare constă în depunerea fazei anorganice în structura colagenică și transformarea predentinei în dentină. Prelungirile odontoblastelor (Tomes) din pulpa dentară rămân la nivelul dentinei în canaliculele dentinare principale. Canaliculele dentinare principale comunică între ele prin canaliculele secundare. În interiorul canaliculelor, fibrele odontoblastice sunt însoțite de terminații nervoase care asigură, reglajul metabolismului dentinar. Prin canaliculele dentinare circulă limfa dentară. Canaliculele dentinare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
viața, asigurând reacțiile adaptative fiziologice și la agresiunile patologice; - canaliculele dentinare care prezintă terminații până la nivelul joncțiunii cu smalțul pot fi deschise de procese patologice sau terapeutice și se constituie în canale de comunicare a mediului oral cu mediul intern. Pulpa dentară ocupă întreg spațiul structutar în masa dentinară, fiind topografic delimitată în: (Fig. 12) -pulpa coronară - în camera pulpară a coroanei dinților; -pulpa radiculară - în canalele radiculare; -pulpa apicală - la zona de trecere între canalul radicular și parodonțiu. Pulpa dentară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
intern. Pulpa dentară ocupă întreg spațiul structutar în masa dentinară, fiind topografic delimitată în: (Fig. 12) -pulpa coronară - în camera pulpară a coroanei dinților; -pulpa radiculară - în canalele radiculare; -pulpa apicală - la zona de trecere între canalul radicular și parodonțiu. Pulpa dentară este formată din: -celule - reprezentate de odontoblaști, fibroblaști și celule nediferențiate. Odontoblaștii alcătuiesc o zonă odontogenă la periferia spațiului pulpar, trimițând prelungirile odontoblastice ale lui Tomes în canaliculele dentinare (vezi Fig. 11). Fibroblastele se găsesc in pulpa dentară tânără
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și parodonțiu. Pulpa dentară este formată din: -celule - reprezentate de odontoblaști, fibroblaști și celule nediferențiate. Odontoblaștii alcătuiesc o zonă odontogenă la periferia spațiului pulpar, trimițând prelungirile odontoblastice ale lui Tomes în canaliculele dentinare (vezi Fig. 11). Fibroblastele se găsesc in pulpa dentară tânără și sunt celule active care produc fibre și substanță fundamentală pulpară. Mai târziu devin inactive; -țesut conjunctiv fibrocitar și substanță fundamentală formată din glicozaminoglicani, acid hialuronic, condroitinsulfat, glicoproteine și apă; -pachetul vasculo-nervos - reprezentat de arteriole, venule și ramuri
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
plexul nervos subodontoblastic. Din stratul parietal terminațiile nervoase traversează stratul odontogen și pătrund în canaliculele dentinare. Aceste terminații sunt responsabile de originea sensibilității dentare. Alte categorii de terminații nervoase sunt responsabile de activitatea vegetativă a patului vascular. Compoziția și structura pulpei îi conferă funcțiile: de nutriție a odontonului, de dentinogeneză, senzitivo-senzorială și de apărare. 3.2. Parodonțiul (Fig. 13) definește ansamblul morfologic format din cementul radicular, osul alveolar, (d), de desmodonțiu (b) și mucoasa gingivală (a), și are ca principală funcție
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
la mamiferele inferioare, gomfoza să reprezinte forma generalizată de articulare dento-osoasă. Osul alveolar apare la vertebratele superioare ( Fig.18), încheind ciclul evolutiv care cronologic a evidențiat succesiunea dentară primară: dinții primitivi cu dentină tubulară și structură amelară primitivă, - dinți cu pulpă dentară, țesuturi parodontale neorganizate -, gomofoză, os alveolar. 4.2. Ontogeneza dinților, a arcadelor dentare, este legată de dezvoltarea în ansamblu a sistemului stomatognat, mai precis de prefacerile ce au loc la polul anterior al embrionului uman. Este un proces etapizat
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]