1,471 matches
-
drapelul țării căreia îi aparține. Atunci, prin metoda liberei asocieri (vezi capitolul IV), trebuie să se întrebe care sunt legăturile dintre cel ce visează și țara ce apare în vis. Drog Și în vis, și în realitate, drogul semnifică o pulsiune distructivă. Cel ce visează consideră periculoasă sau interzisă natura dorinței sale. Îi este frică să nu se lase pradă instinctelor, să nu devină dependent de o sursă de plăcere sau de o persoană. Drogul este și o evocare a iluziei
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
a subiectului. Piscină Spațiul închis al piscinei nu se armonizează cu fluiditatea apei. Prin urmare, la nivel inconștient, piscina simbolizează absența libertății și constrângerea afectivă. Acțiunea subiectului este limitată, mărginită, lipsită de profunzime. Este obligat să își țină în frâu pulsiunile, dorințele sau ambițiile. Puț Deoarece exprimă îngroparea resurselor, dimensiunea lor ascunsă, latentă și accesibilă doar inițiaților, puțul este simbolul inconștientului freudian (pulsiunile refulate, experiențele trăite, istoria personală), ca și al inconștientului jungian (cunoașterea universală, istoria umanității). Îl invită deci pe
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
și constrângerea afectivă. Acțiunea subiectului este limitată, mărginită, lipsită de profunzime. Este obligat să își țină în frâu pulsiunile, dorințele sau ambițiile. Puț Deoarece exprimă îngroparea resurselor, dimensiunea lor ascunsă, latentă și accesibilă doar inițiaților, puțul este simbolul inconștientului freudian (pulsiunile refulate, experiențele trăite, istoria personală), ca și al inconștientului jungian (cunoașterea universală, istoria umanității). Îl invită deci pe cel ce visează să caute înăuntrul său, să analizeze situația, să meargă la esența lucrurilor. În plus, puțul din legende, adăpost al
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
mai cunoscută rămâne, fără îndoială, focul sacru ce arde în interiorul fiecărui individ și a cărui flacără oferă informații cu privire la vitalitatea sa, atât fizică, cât și spirituală. Electricitatea și gazul constituie formele moderne de energie. Psihanaliza împrumută termenul energie psihică sau pulsiune pentru a exprima activitatea mentală. Energia este considerată liberă atunci când pulsiunea caută să-și atingă scopul într-un mod primar și haotic. Eliberarea energiei induce primatul principiului plăcerii. Se consideră că energia este ținută în frâu atunci când pulsiunea este controlată
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
individ și a cărui flacără oferă informații cu privire la vitalitatea sa, atât fizică, cât și spirituală. Electricitatea și gazul constituie formele moderne de energie. Psihanaliza împrumută termenul energie psihică sau pulsiune pentru a exprima activitatea mentală. Energia este considerată liberă atunci când pulsiunea caută să-și atingă scopul într-un mod primar și haotic. Eliberarea energiei induce primatul principiului plăcerii. Se consideră că energia este ținută în frâu atunci când pulsiunea este controlată și supusă regulilor realității înconjurătoare. Astfel, în vis, dacă electricitatea (sau
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
psihică sau pulsiune pentru a exprima activitatea mentală. Energia este considerată liberă atunci când pulsiunea caută să-și atingă scopul într-un mod primar și haotic. Eliberarea energiei induce primatul principiului plăcerii. Se consideră că energia este ținută în frâu atunci când pulsiunea este controlată și supusă regulilor realității înconjurătoare. Astfel, în vis, dacă electricitatea (sau gazul) este controlată, înseamnă că energia subiectului este stăpânită; în caz contrar (scurtcircuit, scurgere de gaz etc.), înseamnă că subiectul este depășit de viața sa pulsională, că
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
deosebit de puternic și de curajos și confruntat cu un pericol este expresia eliberării și a exploatării resurselor nebănuite. Cel ce visează este mai înarmat decât crede. Are în el capacitatea de afirmare, dar trebuie să o utilizeze în realitate. Dominarea pulsiunilor și dificultăților nu trebuie să aibă loc cu duritate, ci prin folosirea inteligentă a energiei sale. Durere, suferință Trebuie să facem diferența între durerea fizică de suferința morală. În vis, o durere resimțită la nivelul unui membru sau al unui
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
confrunte sau nu cu adevărul. Jenă, tulburare, rușine Aceste emoții sunt reveleatoare pentru o culpabilitate manifestă sau latentă, adică conștientă sau inconștientă. Ele sunt inspirate de supraeul subiectului. A fi jenat ori a-i fi rușine dezvăluie un conflict între pulsiuni și conștiința morală interiorizată (supraeul). Scena onirică trimite pe cel ce visează la lucrurile interzise din viața lui, la limite și la educația morală, socială și religioasă pe care a primit-o. În funcție de scenariul visului, acesta poate conține natura și
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
În aceste condiții, visul îl confruntă pe subiect cu temerile sale cele mai profunde, cu angoasele sale cel mai ascunse, dar și cu dorințele sale de nemărturisit. Infernul fiind un loc al damnării, subiectul simte că unele dintre tendințele sau pulsiunile sale sunt periculoase pentru mântuirea sufletului său. Senzația este probabil inconștientă. Este motivul pentru care se exprimă în vis prin viziunea unor locuri ori personaje sulfuroase. Visul poate fi contemporan cu o realitate insuportabilă și poate evoca penibilitatea unei situații
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
tărie, atunci își fac pe urmă a lor. Vânturile cele mari, primăvara, sunt pentru ca să desfacă mugurul, să înfrunzească pădurea, iar cele de toamnă să deie frunza jos, să usuce, să desfrunzească."171 Fie că este activ, "motor al vieții", ilustrând pulsiunile lăuntrice ale omenescului, sau năvalnic, ca dezlănțuire a stihiilor primordiale, vântul repune lumea în ordine, convertind-o la starea dintâi a creației. În majoritatea mitologiilor, aerul este prezent sub trei aspecte: elementul calm (zeul egiptean al atmosferei, Shu, ca mediator
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
manifestă formele existențiale, făcând posibilă permanenta reîntoarcere la starea dintâi a creației. IV. AERUL Simbol al elevației spirituale și liant gnoseologic dintre pământ și cer, aerul reprezintă forța activă care pune în mișcare universul creației. Semnificând starea procesuală a materiei, pulsiunile lăuntrice, dar și desăvârșirea sufletului care se ipostaziază în lumea cognoscibilă, perceptibilă, aerul convertește starea latentă a formelor exterioare la devenire. În mitologia românească, aerul a fost asociat cu vântul, cu pomul vieții sau cu pasărea, elemente care fac posibilă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a toți le-a dat cu carul / Numai mie cu paharul, / Nici acela n-o fost plin, / Jumătate cu venin."206 Relația de interdependență dintre ursită-soartă și firul vieții este ilustrată prin intermediul paralelismului analogic, alternanța afirmativ / negativ dând în vileag pulsiunile trăirilor: "Eu nu cânt, că știu cânta, / Ci-mi mai stâmpăr inima, / Mie și cui m-asculta! Că și eu când mă supăr, Cu cântecul m-astâmpăr! / Și nu cânt, că știu cânta, / Ci mi-i dragă țara mea! Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
doi parteneri, în care „limbajul trupului” este esențial ca formă de manifestare emoțională. Acest „limbaj emoțional erotic” are un caracter simbolic, iar din punctul de vedere al psihanalizei, el realizează o „comunicare pulsională” între două inconștiente, mobilizând în felul acesta pulsiunile libidinale ale celor doi parteneri. Rolul emoțiilor este de pregătire a unei relații erotico-sexuale. Ele orientează atenția reciprocă a partenerilor în aceeași direcție, favorizează atracția reciprocă și construirea unei relații comune. Ca și în cazul excitațiilor sexuale, emoțiile sexuale pot
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
morale, cu valoarea lor incontestabilă, trebuie să vedem în „atmosfericul erotic” relația de intimitate totală pe care o dă prezența celor doi parteneri. Din punct de vedere psihosexual, aceștia trăiesc un moment de „unificare reciprocă” pe care-l dă motivația/pulsiunea comună a identificării lor reciproce. Or, aceasta nu este posibilă într-un regim obișnuit al vieții. Este, prin urmare, necesară o anumită „ambianță atmosferică” în care să se descarce tensiunea psihică a celor doi. Un alt factor care contribuie la
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
nu este mai încărcat de simboluri și nu se exprimă mai bogat într-un limbaj imagistic codificat, de factură culturală, decât sexualitatea. Trebuie să vedem în „simbolistica sexualității” atât o modalitate de exprimare, cât și una de manifestare a unor pulsiuni fundamentale ale inconștientului, reprimate în forma lor de manifestare directă, imediată, nudă, de către o complicată și complexă rețea de „interdicții” de factură morală, religioasă, social-juridică etc. Aceste veritabile „tabuuri” nu trebuie socotite, în mod rigid, ca fiind interdicții, ci mai
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
imediată, nudă, de către o complicată și complexă rețea de „interdicții” de factură morală, religioasă, social-juridică etc. Aceste veritabile „tabuuri” nu trebuie socotite, în mod rigid, ca fiind interdicții, ci mai degrabă ca reprezentând niște „căi ocolite” de realizare sublimată a pulsiunilor/dorințelor sexuale. Pentru omul civilizat, viața în Cetate presupune „drepturi” și „datorii”. Civilizația citadină implică un întreg sistem de „norme” cu caracter obligatoriu. Conduitele umane se dispun între cei doi „poli”: „satisfacerea necesităților/dorințelor” și „responsabilitatea actelor”. Orice „realizare pulsională
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
acest context se situează și sexualitatea. Normarea „regimului de utilizare” a sexualității va avea caracterul unor conduite, individuale sau colective, de tip ritualic-simbolic, care să le confere o anumită configurație prin care se pot „realiza/descărca” de energia psihică, în calitate de pulsiuni, și de a se putea manifesta astfel în societate. Ceea ce a generat „simbolistica sexuală” au fost interdicțiile de „normare a activității sexuale”. În locul „actelor de manifestare liberă” a „tabuurilor” au apărut miturile. Miturile sexualității, construite din instinctele și dorințele sexuale
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
toate constituite într-un „scenariu” care ilustrează o anumită „situație erotico-sexuală”. Rolul sau funcțiile „miturilor sexualității” au ca obiectiv următoarele: aă compensarea și depășirea interdicțiilor; bă depășirea și eliberarea fantasmatică a barierelor impuse sexualității; că realizarea sublimată a dorințelor și pulsiunilor; dă realizarea unui act de catharsis. Funcțiile „miturilor erotico-sexuale” sunt îndeplinite de personaje care au „roluri” bine definite: Afrodita, Cupidon, Priap, Dionisos, Leda etc. Ritualurile erotico-sexuale sunt serbări periodice colective care cultivă fie castitatea (Vestaleleă, fie beția orgiastică (Bacanteleă. De la
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
ca acte periodice de „descărcare pulsională” prin care se mențin ordinea și echilibrul comunităților social-umane. Semnificația simbolică a tipurilor ne conduce către modelele ancestrale, primare, reprezentate prin arhetipuri. Fiecare „tip simbolic” se raportează la o anumită categorie de valori în raport cu pulsiunile erotico-sexuale pe care le reprezintă. Tipurile erotico-sexuale sunt imaginile sublimate ale reprezentărilor simbolice, care-și au originea în pulsiunile primare ale individului. Modul lor de a se manifesta este în raport cu natura pulsiunilor pe care le reprezintă. Acțiunile și conduitele tipurilor
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
ne conduce către modelele ancestrale, primare, reprezentate prin arhetipuri. Fiecare „tip simbolic” se raportează la o anumită categorie de valori în raport cu pulsiunile erotico-sexuale pe care le reprezintă. Tipurile erotico-sexuale sunt imaginile sublimate ale reprezentărilor simbolice, care-și au originea în pulsiunile primare ale individului. Modul lor de a se manifesta este în raport cu natura pulsiunilor pe care le reprezintă. Acțiunile și conduitele tipurilor simbolico-mistice ilustrează o anumită dispoziție a existenței, a felului de a fi atât al individului, cât și al grupului
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
raportează la o anumită categorie de valori în raport cu pulsiunile erotico-sexuale pe care le reprezintă. Tipurile erotico-sexuale sunt imaginile sublimate ale reprezentărilor simbolice, care-și au originea în pulsiunile primare ale individului. Modul lor de a se manifesta este în raport cu natura pulsiunilor pe care le reprezintă. Acțiunile și conduitele tipurilor simbolico-mistice ilustrează o anumită dispoziție a existenței, a felului de a fi atât al individului, cât și al grupului social căruia îi aparține. Zeitățile, miturile și ritualurile sunt rezultatul modului de dispunere
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
considerat sub două aspecte: aă aspectul obiectiv, de factură formală, așa cum apare și se înfățișează prin manifestările sale exterioare; bă aspectul subiectiv, în raport cu tendințele interioare, sufletești ale Subiectului pur. Toate aceste aspecte, dominate de procesul de sublimare a tendințelor și pulsiunilor Eului, care constituie și din care se constituie „miturile” și „ritualurile” erotico-sexuale dau impresia unei „realități paralele” care se apropie, prin aspectul și derularea lor, de trăirile onirice. H. Morier face o interesantă clasificare a stilurilor care încearcă să cuprindă
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
de „sistematizare stilistică” a persoanei este însă dificil de realizat, întrucât elementele simbolice componente ale miturilor se amestecă și se suprapun, iar din acest motiv sunt dificil de separat. Orice încercare de clasificare a formelor stilistice, ca manifestări sublimate ale pulsiunilor erotico-sexuale ale individului, trebuie să se ordoneze pe principalele direcții de manifestare/tendințe ale Eului personal (vezi schema de mai josă. În acest sens, se pot distinge patru „direcții” de „valorizare simbolică” ce reprezintă principalele modalități de sublimare și corespondența
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
MAMEI NOSTALGIA ORIGINILOR ARHETIPUL MATERN EUL INDIVIDUAL VIITORUL CONDUITE DE VIOLENȚĂ/POSESIUNE IMAGINEA TATĂLUI DESCĂRCARE/AVENTURĂ/AGRESIVITATE ARHETIPUL PATERN DESCĂRCARE PULSIONALĂ RITUALURI ORGIASTICE DE „DESCĂRCARE” ARHETIPUL NOCTURN NOAPTEA (ÎNTUNERIC, UMED, BEȚIE ORGIASTICĂĂ INCONȘTIENTUL 1. Modalitatea de valorizare morală este în raport cu pulsiunile valorice ale Supra-Eului, manifestate prin ritualuri de purificare, castitate. Din punct de vedere simbolic, ele sunt în relație directă cu „arhetipul diurn” al principiului masculin. 2. Modalitatea de valorizare instinctiv-pulsională este legată de pulsiunile Inconștientului și se manifestă prin descărcare
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
Modalitatea de valorizare morală este în raport cu pulsiunile valorice ale Supra-Eului, manifestate prin ritualuri de purificare, castitate. Din punct de vedere simbolic, ele sunt în relație directă cu „arhetipul diurn” al principiului masculin. 2. Modalitatea de valorizare instinctiv-pulsională este legată de pulsiunile Inconștientului și se manifestă prin descărcare pulsională în ritualuri orgiastice. Din punct de vedere simbolic, ele sunt în legătură cu „arhetipul nocturn” al principiului feminin. 3. Modalitatea stilistică, ce presupune o atitudine nostalgică, de “întoarcere la origini”, corespunde „arhetipului matern” și este
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]