1,208 matches
-
Iahturile și ambarcațiunile se odihneau pe postamentele lor, expunîndu-și carenele elegante, geometrie Înnobilată de viteză. O șalupă de vreo doisprezece metri lungime, din fibră de sticlă, domina toate celelalte ambarcațiuni din atelier, cu cele trei motoare ale sale suspendate la pupă ca niște organe genitale ale unui gigantic organism acvatic. Sesiunea de reglaj mecanic al șalupei se terminase pe ziua aceea, iar Gunnar Andersson stătea În picioare lîngă navă și se spăla pe brațe Într-o găleată cu detergent. Mă salută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
și șalupele cu cabină amarate. Cu carenele lor albe, ambarcațiunile aveau un aspect aproape spectral În lumina apusului - o flotă pregătită să navigheze pe aripile unui vînt-nălucă. Andersson se opri la capătul debarcaderului, unde era ancorată o micuță goeletă. La pupă, mai jos de flamura Clubului Nautico, se putea citi numele ei: Halcyon. Polițiștii Întinseseră de-a lungul balustradelor benzi ale căror capete atîrnau În apă, plutind ca serpentinele de la o petrecere de mult Încheiată. — Halcyon? (Am Îngenuncheat și am privit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Cantley cu o zi înainte, care era la fel de neliniștit ca un alcoolic intrat în sevraj. În jumătate de oră trebuia să înceapă spectacolul și electricianul șef venise să facă verificarea împreună cu Bez. Toate pânzele erau sus și bătea vânt de la pupă - ceea ce însemna că luminile erau gata pentru prima scenă și cortina mare era trasă; faimoasa actriță se îndepărtă și, cinci minute mai târziu, scena era goală. La „jumăte“ era întotdeauna ca pe Marie Celeste 1: actorii în cabine, mașiniștii în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
varză“) un banal fluture de noapte Urania montat În ghips. „Cum m-ai Îmbrățișat și cum ai mai dansat de bucurie!“ exclama ea zeci ani mai târziu, În timp ce inventa un trecut nou-nouț. Medicul nostru de țară, căruia i-am lăsat pupele unui fluture de noapte rar, când am plecat Într-o călătorie În străinătate, mi-a scris că totul mergea minunat; dar În realitate, un șoarece ronțăise prețioasele pupe și, la Întoarcerea mea, bătrânul mincinos Îmi arătă niște banali fluturi Turtoiseshell
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
inventa un trecut nou-nouț. Medicul nostru de țară, căruia i-am lăsat pupele unui fluture de noapte rar, când am plecat Într-o călătorie În străinătate, mi-a scris că totul mergea minunat; dar În realitate, un șoarece ronțăise prețioasele pupe și, la Întoarcerea mea, bătrânul mincinos Îmi arătă niște banali fluturi Turtoiseshell, pe care presupun că Îi prinsese la repezeală În grădina lui și-i vârâse În colivia de prăsilă, drept substitute plauzibile (așa credea el). Mai grozav ca el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
a fi Încorporați În noua armată „Roșie“, dacă rămâneam În oraș. Mă enerva să mă duc Într-o regiune fascinantă, la mijloc de noiembrie, mult timp după ce se Încheiase sezonul fluturilor, Întrucât nu m-am priceput niciodată să scotocesc după pupe (deși, În cele din urmă, am găsit câteva sub un stejar mare În grădina noastră din Crimeea). Enervarea s-a transformat În disperare când, după ce a făcut câte o mică cruce pe fața fiecăruia din noi, tata a adăugat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
scos atunci harponul din Învelitoarea lui de piele, l-a ascuțit pînă a reușit să se bărbierească bine cu tăișul lui și a Început să-și folosească din nou brațul amorțit de frig, străbătînd puntea cea lungă de la prova la pupa, azvîrlindu-l cu mișcări largi și Înfigîndu-l, cu precizie aproape matematică, În mijlocul unei scînduri groase atîrnate de farul pupa. Fusese Întotdeauna, Încă din prima tinerețe, primul harponier de pe vapor, cel mai puternic și mai precis În aruncări, cel mai Îndrăzneț și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
cu tăișul lui și a Început să-și folosească din nou brațul amorțit de frig, străbătînd puntea cea lungă de la prova la pupa, azvîrlindu-l cu mișcări largi și Înfigîndu-l, cu precizie aproape matematică, În mijlocul unei scînduri groase atîrnate de farul pupa. Fusese Întotdeauna, Încă din prima tinerețe, primul harponier de pe vapor, cel mai puternic și mai precis În aruncări, cel mai Îndrăzneț și, de asemenea, cel mai inteligent cînd trebuia să facă Întoarcerea pe loc sau să ridice vîslele așteptînd ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
a fi biciuit. Odată cu primele lumini ale zilei Începu vînzoleala la bordul greoaiei nave, care purta sonorul nume de Monterrey, și ajunseră pînă la el, cît se poate de clare, vocile care ordonau să fie trimisă la apă feluca de la pupa. Cinci bărbați săriră În ea și vîsliră fără grabă, printre rîsete și glume, salutîndu-le gălăgios pe primele foci care-și ițiseră capetele curioase lîngă prova, iar glasurile lor răgușite răsunau În zori de-a drepul magic, Însoțite de zgomotul ritmic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
acum el. María Alejandra, care Îi nimicise plantațiile, distrugîndu-i peșterile și furîndu-i chihlimbarul, Îndrăznea să-și azvîrle din nou ancora În apele „lui”, și putea auzi extrem de limpede vocea de stentor a bătrînului căpitan strigîndu-și ordinele, precum și dangătul clopotului la pupa și răsunetul pașilor făcuți de picioarele desculțe ale celor care alergau pe puntea lustruită. María Alejandra! - Barcă la apă! Curînd aveau să debarce, să calce pe nisipul de pe plajă, pîngărindu-l, să-și Înalțe tabăra pe mal și să-l caute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
privirea spre bărbatul care striga, urmînd direcția brațului lui Întins, și, sprijinindu-se de sarturi, Își desfăcu luneta și o Îndreptă În direcția insulei. CÎteva clipe mai tîrziu bătea respectuos la ușa cabinei căpitanului, care dădea direct spre puntea dinspre pupa. — Domnule! spuse el fără să intre. Se vede pămîntul... Presupun că e vorba despre Insula Hood. O voce obosită, spartă și somnoroasă Îi răspunse, prost dispusă: — Trezește-l pe domnul Garret... Să caute un loc potrivit de ancoraj. Și lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ca să nu-și slăbească nici o clipă eforturile. Azvîrli apoi În apă, În spatele său, o funie groasă, de doi metri lungime, fiindcă știa că, atîta vreme cît o tîrau după ei, Înaintau Împotriva curentului. CÎnd, dimpotrivă, s-ar fi ascuns sub pupa și ar fi rămas prinsă acolo, i-ar fi indicat că de data asta curentul era mai puternic decît impulsul dat de vîsle. Spre est, mereu cu prora spre est, mereu tîrÎnd după ei funia, ăsta era cuvîntul de ordine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
-i țină În viață pe acei oameni chiar Împotriva voinței lor. Ar fi trebuit să vîslească zile, săptămîni sau chiar luni Întregi, nu-i păsa de timp, și singurul lucru pe care-l dorea era să vadă că funia de la pupa rămînea În urma lor, ceea ce Îi arăta că mai cîștigase un metru din cei o mie de kilometri care-l despărțeau de țintă. - N-o să ajungem niciodată, comentă Niña Carmen În arșița toridă a amiezii, la sfîrșitul primei săptămîni. În fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
răgușit. Dacă nici pentru asta nu ești bună, o să te arunc și pe tine În mare. N-am de gînd să-mi Împart apa și mîncarea cu oameni inutili. Spre est! Niña Carmen se tîrÎ cu chiu, cu vai spre pupa, apucă timona, se uită la busolă cu ochii Înecați de lacrimi, Își suflă nasul, Își opri cu o batistă murdară sîngele care-i țîșnea din mîna rănită și Îndreptă prova Înspre est. Iguana Oberlus, care se uita la ea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
fără chef de luptă, dar capabile, prin dimensiunea lor și prin ciocnirea curenților, să scufunde o ambarcațiune la un moment dat, iar Oberlus Își dădu seama de asta cînd se afla foarte aproape de coastă. - Apucă timona! porunci el. Ține mereu pupa spre valuri, căci dacă bat pieziș ne răstoarnă și curenții aici sînt foarte Înșelători - scuipă În mîinile jupuite, pregătit să facă un ultim și suprem efort. Haide acolo! exclamă el. Dacă faci ce-ți spun, curînd vom fi pe pămînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Este magnific, am hotărât eu, după ce l-am văzut. L-am analizat cu mai multă atenție. Vasul sclipea de curățenie; avea două punți, obiectele de mobilier de pe ele fiind Îmbrăcate În bumbac bleumarin și alb. Mi-am Îndreptat binoclul către pupă, unde am văzut numele vasului. —„Au Bout de Souffle“, am zis eu cu voce tare. „Breathless“! Ce nume cool pentru un vas care chiar Îți taie respirația 1. —Nu-i așa? zise Hunter. Ce altceva se mai petrece pe acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
zeu în viață și să învețe măcar o mică parte din câte știa el. De aceea, a doua zi, la lăsarea serii, cănd Miti Matái ședea în pridvorul colibei sale, care se întindea deasupra lagunei că o piroga a cărei pupă fusese trasă pe nisip, băiatul se prezenta în fața lui și, după ce se scuză pentru că îndrăznește să-l deranjeze în timpul orei sale de meditație, îl ruga, cu toată smerenia de care era în stare, să-i facă onoarea de a-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Salmón avea toate motivele să se simtă mândru. Ceva mai tarziu, Marele Maestru Constructor se urcă pe navă și așeza în mijlocul ei o nucăde cocos, care nu se rostogoli nici spre babord, nici spre tribord, nici spre prova, nici spre pupă, semn că vasul era perfect echilibrat. Cum era posibil ca un om să realizeze un asemenea miracol fără planuri, calibre sau calcule matematice, era ceva ce l-ar uimi și pe cel mai priceput inginer naval din ziua de astăzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
o poți permite. Atunci, ce trebuie să fac? — Deocamdată, să înveți toate Drumurile de Stele posibile între vest și nord-vest, pentru următoarele trei luni. Cand o să le știi, o să mai vorbim. Navigatorul-Căpitan se întoarse la postul său, pe platforma de la pupă, lăsându-l pe bietul băiat descurajat și aproape stupefiat, căci cascadă de stele care umpleau firmamentul între cele patru puncte care separau ainé de pafa’ité părea atât de compactă și de întinsă, încât la prima vedere te făcea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
acesta ar fi fost răspunsul de care se temea, după care continuă cu întrebările: Ce vânt bate? Nici unul. Ce vânt sufla de dimineață? —Mara’amú, dinspre sud-est. Asta inseamna ca de dimineață valurile veneau dinspre sud-est și ne loveau dinspre pupă, corect? — Corect, acceptă băiatul, derutat. Exigentul dascăl îl privi mustrător, surprins parcă de neștiința lui, și continuă reticent: Și cum îți explici faptul ca niște valuri care ne loveau de dimineață dinspre pupă acum ne lovesc dinspre babord? — S-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
veneau dinspre sud-est și ne loveau dinspre pupă, corect? — Corect, acceptă băiatul, derutat. Exigentul dascăl îl privi mustrător, surprins parcă de neștiința lui, și continuă reticent: Și cum îți explici faptul ca niște valuri care ne loveau de dimineață dinspre pupă acum ne lovesc dinspre babord? — S-o fi schimbat vântul, se aventură Tapú Tetuanúi cu sfiala, nemaiștiind ce să zică. Celălalt își ridică iarăși privirea către velele moleșite: — Care vânt? întreba. Lui Tapú Tetuanúi aproape că-i dăduseră lacrimile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
spre tribord, după capriciile vântului și ale valurilor. Minutele treceau încet și pline de groază. Tapú Tetuanúi tremura. Vahíne Tiaré plângea înăbușit, mușcându-și buzele ca să nu țipe. Miti Matái începu să se târască, milimetru cu milimetru, spre coviltirul de la pupă. Frică, teroarea cea mai intensă puse stăpânire pe navă, căci toți vedeau că Teatea Maó făcea cercuri tot mai strânse, ceea ce însemna că îi atrăsese atenția ceva de pe punte și că se putea arunca la atac în orice clipă. Miti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
cu torțe, descoperiră îngroziți că, în zborul sau nebunesc, urmărit de prădători, un pește zburător se înfipsese cu violența în ochiul drept al cârmaciului principal. Bietul Moeteráuri căzuse pe spate în urmă puternicului impact, și doar plasă de protecție de la pupă îl împiedicase să nu cadă în apă, unde ar fi fost de îndată devorat de micii rechini care înotau tot timpul în urmă vasului. În general, acesti rechini nu erau prea periculoși, însă un om însângerat și aproape inconștient ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
adevarat puștii s-ar reduce considerabil. Dar era evident că Marara nu se mai află în Pacificul de Sud, ci în Infinitul Ocean al Infinitelor Insule, la peste cinci grade la nord de ecuator, pe punctul de a simți, dinspre pupă, contracurentul ecuatorial, precum și alizeele emisferei boreale, temutul Ha’aipiti Fă’arúa, un vânt rece și capricios, cu care cei din Bora Bora nu erau obișnuiți să navigheze. Iar insulele erau atât de rare, atât de mici și se găseau atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ofere și el oale, spade și oglinzi, si, în plus... un clopot. Singurul care există! Pentru moment, dat fiind că străinii nu dovedeau nici cel mai mic interes pentru a-și recupera neprețuita comoara, clopotul rămase atârnat de catargul de la pupă al Peștelui Zburător, desi căpitanul sau se văzu obligat să sublinieze că nimeni nu va mai avea dreptul să-l facă să sune de mai mult de trei ori pe zi, și acest lucru doar în orele când nu deranja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]