1,425 matches
-
odată discălecați suntŭ" (p. 9). Tot Miron Costin este întâiul formulator al tezei- contrafort a doctrinei originii pur latine a românității sub forma tezei risipirii dacilor (pe care cărturarii Școlii Ardelene o vor radicaliza în teza exterminării). "Și așa au purces [...] totŭ neamul dachilor în răsipă de pe acéste țări. Câtă țară au și rămas pre loc, prostime, țărani, toată o au scos-o Traian de pe acéste locuri" (Costin, 1965, p. 31). În Țara Românească, stolnicul Constantin Cantacuzino, școlit în celebra Universitate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în fața Istoriei și a lui Dumnezeu, și "eternitatea colectivă, a neamului întreg", prin care întreaga comunitate de dragoste și destin a neamului pășește "peste și dincolo de istorie" (ibidem). Stabilind că "națiunile sunt realități voite etern de Dumnezeu" (p. 45), Stăniloae purcede mai departe la demonstrarea superiorității împletirii între națiune și ortodoxie (cazul românesc), întrucât "singură ortodoxia oferă sinteza și în această privință ca în toate marile probleme ale vieții" (pp. 45-46). Catolicismul păcătuiește pentru că este antinațional, neținânt cont de formele naționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conservatorismul și socialismul), precum și pe acelea ale unor ideologii pe care le putem denumi "sintetice" și care s-au conturat pe parcursul secolului al XX-lea (este vorba despre crești-democrație, despre ideologiile totalitare și despre cele contemporane). Înainte însă de a purcede la "derularea" unei "povești fără de sfârșit" așa cum denumește teoreticianul politic ontemporan David McLellan "povestea ideologiei" consider că este necesar ca, pe parcursul acestui demers introductiv, să avem în vedere câteva asumpții cu privire la evoluția intelectuală și la atributele fundamentale pe care le
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
aproape cât nuca de mare; am mai rămas și dator cu patru sute de ruble, dar le-am spus numele și m-au crezut. Cu cerceii am pornit iute la Zaliojev: uite-așa și așa, hai, frate, la Nastasia Filippovna. Am purces la drum. Ce-aveam atunci sub picioare, ce era în fața mea și pe delături nu mai știu și nu-mi mai aduc aminte. Am intrat de-a dreptul la ea în salon, a ieșit să stea de vorbă cu noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
primit-o prin alegerea liberă prin care românii l-au aclamat acum cincisprezece ani suveran ereditar. Nu voim să zicem că aspirațiile României de-a deveni regat pe cari le constată d. Brătianu nu sunt cu totul naturale și nu purced dintr-un sentiment foarte legitim; ne esprimăm numai pur și simplu părerea că, daca satisfacerea mai mult sau mai puțin apropiată a lor ar trebui cumpărată cu sacrificii, ar fi rațional și politic de-a aștepta timpul aplanării dificultăților ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dincolo de Porțile de Fier. Prin asta n-ar suferi numai negoțul ei, ci libertatea navigațiunii pe Dunăre în genere. Tocmai {EminescuOpXII 412} {EminescuOpXII 413} România, care o enunță atât de tare și care se erige în anteluptătoare, ea însăși ar purcede la mărginirea libertății; o știm din experiență. România nu se ține nici de convenția actuală măcar și pregătește corăbiilor austriace în porturile sale surprinderi neplăcute și piedeci; ba a făcut de curând încercarea de-a le supune la darea tonajului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
politica Prusiei a fost mărginit prin Constituție, dar n-a fost abrogat. Actele guvernamentale ale regelui au nevoie de contrasemnătura unui ministru, vor fi reprezentate de miniștri, ca și înaintea edictării Constituției, dar rămân acte guvernamentale ale regelui, cari au purces din hotărârea sa și prin cari el își esprimă în mod constituțional deciziunile voinții sale. Nu se poate îngădui deci, și e spre întunecarea drepturilor constituționale ale regelui, când unii reprezintă exercițiul lor astfel ca și când ele n-ar porni de la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mării după un naufragiu ar scoate deodată acorduri din loviturile de undă. ș...ț Toate avalanșele strânse în tine, de la bucuria frenetică până la tristețea neîmpărtășită, se vor șterge oare o dată cu pasul tău? Sau din ele și din memoria ta vor purcede plantele și turmele de mâine? ș...ț Sălbatecile herghelii de cai năpustite prin amintirea ta nu vor veni cu flăcări pe nări să ia parte la sărbătoarea poemului?” (Pădurile orchestre). Sau, tot aici, această viziune de muzicale metamorfoze, în care
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
apofatic / catafatic al întâlnirii omului cu Dumnezeu, aspect care constituie temelia cea mai adâncă a teologiei Părintelui Dumitru Stăniloae. El refuză paradoxul în spațiul teologiei palamite care pornește de la distincția între Ființa lui Dumnezeu și energiile divine. Părintele Stăniloae, deși purcede din Grigorie Palama 13, face un pas mai departe, ieșind în întâmpinarea atât a excesului sofianic blagian și al teologilor ruși moderni, cât și a apofatismului occidental, primii putând confunda natura cu Dumnezeu (la modul panteistic), celălalt amenințând cu desfacerea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
la ea, proclamând domnia hazardului. Într-adevăr, lumea golită de lumen e haosmos, ca ultimă oglindă a materialismului ateu. Filosofii diferenței trăiesc cu iluzia că poate exista operă fără autor. Lumea întoarsă din drumul ei către lumen ajunge de unde a purces: la nimic. Numai din acest punct de vedere lumea nu are autor. E o întâlnire dramatică cu diavolul. Iar diavolul nu este creator. Numele lui e Nimeni, cum a demonstrat-o Denis de Rougemont, într-o carte celebră din 194231
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
estetice, paracritica postmodernistă, nemainteresându-se de valoarea ca atare, devine o formă de povestire între multe altele. Departe de orice pretenții "judecătorești" de vechi ecou maiorescian. 4. Nașterea conceptului de transmodernism. Când un cuvânt începe să prindă teren, inevitabil, utilizatorii lui purced la o investigare "arheologică". Așa s-a întâmplat și cu postmodernismul. Surpriza a fost că prima atestare datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dar cariera conceptuală propriu-zisă începe la mijlocul veacului următor, cum am mai amintit, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
care lucrează în natură sunt "transrealități noologice", scheme virtuale ca daruri spre împlinire sau desăvârșire, iar nu ca dat ontologic. Ele nu au un timp ireversibil aliat cu hazardul, cum crede Prigogine, deși se actualizează într-un asemenea timp, ci purced dintr-un prototimp, unul roditor, pe care Nietzsche l-a intuit în eterna reîntoarcere, concept denaturat, în chip abuziv, de către filosofii postmoderni și, din atare pricină, neînțeles nici de Noica. Firește, și nihilismul lui Nietzsche nu a scăpat de mistificare
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
superficiale, de tip baroc. Cristalul imaterial, produs al sistemului limbic, nu se știe cum, ne poartă în magia transparențelor sufletului, anunțate încă de cristalul material dintr-un pahar, care, spre exemplu, poate transforma o banală băutură în magie euharistică. Putem purcede la o nouă lectură a cărților Svetlanei Paleologu-Matta pornind de la această hermeneutică fundată pe luminișul cristalului, compatibilă cu noua paradigmă a transmodernității. XVI. DE CE KUNDERA NU E POSTMODERNIST Referințele din capitolele anterioare au pledat pentru un Milan Kundera postmodernist. L-
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Împărăteasa cea bătrână naște o fetiță frumoasă (ca o floare, ca o picătură de rouă, ca zorile dimineții, ca un bob de piatră scumpă, și Încă mai frumoasă). Toate vrăjitoarele Împărăției s-au strâns cioatcă , au Înfierbântat frigările și-au purces să descânte de Ducă-se pe pustiu domnița cea nouă! Vraja s-a făcut simțită, tulburând cursul vieții fetei de Împărat. Legenda pledează pentru necesitatea respectării anumitor perioade pentru conceperea copilului și chiar explică poziția de excepție a eroului (sau
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
baladei, pornind de la fragmentul dat. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA MODERNĂ Testul nr. 62 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: MANOLE: Din singurătate am purces să clădesc, dar, veșnic în vuiet și larmă ropotul de copite subpământene vine cu noaptea - și în vârtej cărămidă de cărămidă se sfarmă. Cu uitătură din altă lume tu îmi șoptești aceeași povață: jertfa! Ci eu, părinte, nu pot, nu
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de o intenție care este o stare mentală unică și irepetabilă, ce nu poate fi captată decât dacă interpretul este martorul indicilor, unici și irepetabili, produși de emițător, adică dacă el, interpretul, receptează enunțul În contextul producerii lui. Interpretul nu purcede la prelucrarea enunțului, decât dacă este sigur că acesta Îi este adresat lui, fapt ce se poate constata doar dacă el, interpretul, se află Într-o relație directă cu indicii care sunt produși. Indicele cel mai complex dintr-un set
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
opera: "El nu știe să descrie, nu vede pictural, nu poate desprinde din priveliști o stare, într-un cuvânt, nu are sentimentul naturii"60, observație pe care o contrazice propunând o perspectivă nuanțată asupra vocației descriptive a lui Creangă: Când purcede la drumul povestirii, Creangă vizualizează de îndată ce are de spus, însă o face în forme adecvate la subiect și la viziunea sa asupra lumii și a literaturii. Nu e pictural în accepția peisagistică și naturistă a cuvântului pentru că materia prozei sale
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
primi pe Dumnezeu este primordială; ea nu mai este un simplu instrument, ci cea mai curată făptură care îl primește pe Creator, cea care s-a înălțat spre Dumnezeu peste păcat. Cu siguranță, aici conlucrează și Harul, dar Maica Domnului purcede din lume către Dumnezeu în aceeași măsură în care primește Darul lui Dumnezeu către lume în Ființa Domnului Hristos. O deosebire similară rezidă în percepția ortodoxă referitoare la relația dintre libertate și autoritate. Admiterea acelui homo naturalis care există în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
recăsătorirea preoților să fie admisă, deoarece Sfântul Sinod, care a modificat canoanele în ceea ce privește Paștele, le poate modifica și aici"). Nu știu dacă preoții de față la adunare își vor fi dând seama cât e de bolnavă mentalitatea din care a purces această moțiune. E mai bine, deci, să luăm lucrurile în glumă și să lăsăm în ridicolul ei propriu mintea aberativă care a dat naștere acestor elucubrații. Pentru că, altfel, ar trebui să cerem răspopirea tuturor participanților, ca absolut străini nu numai
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
acum aproape cinci mii de ani. O găsim În „Cartea Facerii”, capitolul 11, cuprinsă În numai nouă versete. Să ne-o reamintim: “ 1. În vremea aceea era În tot pământul o singură limbă și un singur grai la toți. 2. Purcezând de la răsărit, oamenii au găsit În țara Senaar un șes și au descălecat acolo. 3. Apoi au zis unul către altul: «Haidem să facem cărămizi și să le ardem cu foc!» și au folosit cărămida În loc de piatră
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
așea și casele céle înalte și întemeiate cu îndelungate vrémi, cu mare răzsipă purcegu la cădére, cându cad. Într-acéla chip și casa lui Vasilie-vodă, de atâțea ai întemeiată, cu mare cădére și răzsipă și apoi și la deplină stângere au purces de atunci." Miron Costin are o concepție mai clară asupra istoriei, fiind interesat de problema destinului cetății, convins că istoria nu înseamnă numai moștenirea trecutului, ci și o reală moștenire pentru generațiile viitoare, prin cunoașterea unor drame care ar fi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
aplicate femeii care nu are copii. Cuplul împărătesc îmbătrânește fără a-și pierde credința că Dumnezeu va da curs rugăminților făcute. Conceperea petrecându-se într-un timp interzis procreației ("greșesc oamenii noștri în Duminica Floriilor și din clipa aceea împărăteasa purcede îngreunată"), atrage mânia vrăjitoarelor. La sorocul cuvenit, împărăteasa cea bătrână naște o fetiță frumoasă ("ca o floare, ca o picătură de rouă, ca zorile dimineții, ca un bob de piatră scumpă, și încă mai frumoasă"). Toate vrăjitoarele împărăției s-au
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
împărăteasa cea bătrână naște o fetiță frumoasă ("ca o floare, ca o picătură de rouă, ca zorile dimineții, ca un bob de piatră scumpă, și încă mai frumoasă"). Toate vrăjitoarele împărăției s-au strâns "cioatcă", au înfierbântat frigările și-au purces să descânte de "Ducă-se pe pustiu domnița cea nouă!" Vraja s-a făcut simțită, tulburând cursul vieții fetei de împărat. Legenda pledează pentru necesitatea respectării anumitor perioade pentru conceperea copilului și chiar explică poziția de excepție a eroului (sau
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
timp la emoție și la claritate. Fiind vorba de un subiect atât de umil și totodată atât de patetic, dialectica savantă și clasică trebuie așadar să lase locul, fapt de la sine înțeles, unei atitudini de spirit mai modeste, care să purceadă în același timp din bun-simț și din simpatie. Despre sinucidere nu s-a discutat până acum decât ca despre un fenomen social. Dimpotrivă, e vorba aici, pentru început, despre raportul între sinucidere și gândirea individuală. Un gest ca acesta se
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
și Al. Oprea), poezia lui Mihai Beniuc (Paul Georgescu) și a lui Dan Deșliu (Mihai Gafița), piesa Vadul nou a Luciei Demetrius (Aurel Mihale). Criticată totuși în „Lupta de clasă” pentru unele „greșeli”, redacția își ia, spăsită, „angajamentul” de a purcede la o „grabnică lichidare” a lor (2/1950). Pe coordonatele ideologice trasate în anii 1948-1952 se merge într-un sens riguros liniar până la începutul anilor ’60. Revista introduce în sumar texte aparținând majorității membrilor Uniunii Scriitorilor, o frecvență mai mare
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]