1,929 matches
-
buna dispoziție. Tineretul de azi e monstruos: nu are respect pentru părul vopsit. Ceea ce ești, vorbește mult mai mult decât ceea ce spui. Când vrei să câștigi prea mult, pierzi totul. Pe drumul prieteniei, nu lăsați să crească iarbă. De vezi purcei ducând în gură paie, e semn că s ar putea să dea o ploaie. Focul binefacere și blestem Vechile legende ale grecilor spun că Prometeu ar fi furat focul de pe Olimp și l-ar fi dăruit oamenilor pentru ca aceștia să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
frumoși! De culoarea portocalei, de formă rotundă sau ovală, îmi plăcea să-i selectez. Uneori găseam câte unul în formă de pară și-l puneam separat de ceilalți. Pe lângă cartofi, bostanii ne asigurau hrana porcilor. În fiecare am aveam și purcei și trebuia să le pregătim un meniu aparte. Pe pirostrii, în curte, o dată la două zile fierbeam câte un cazan cu bostani (tăiați bucăți, după ce le scoteam sâmburii). Amestecați cu cartofi și chișleag, alcătuiau o masă bună, chiar dulce. Când
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și ce mai credea dânsa că ne trebuie. O dată mi-a luat un ceas cu un milion, dar nici o zi n-a mers. Când avea timp, se ducea și-n obor, în piața de vite. Din târg, cumpăra totdeauna 3-4 purcei pentru crescut și se interesa cum se vând vițeii și juncanii. În caz că vacile noastre fătau bouți, îi vindea după câteva săptămâni. Dacă fătau vițele, le ținea numaidecât. Într-o vineri, fiind sărbătoare, târgul era și mai în toi. Sătenii profitau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dafin și boabe de ienupăr, potârnichi Învelite În slănină și fripte pe jăratic, pe care nobila doamnă le pre gă tise cu mâna ei. Pentru gurile mai puțin alese ale slujitorilor, se Învârteau În curte Într-o frigare uriașă trei purcei de lapte și un vițel. Sălile fuseseră Împodobite cu ramuri de brad și Rishawa scosese din lăzi tapițerii prețioase, daruri ale fratelui ei, aflat pe celălalt mal al Rinului. După ce pregătirile se isprăviseră, soața ministerialului mai trecu o dată, ca orice
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
dansul macabru al valurilor dezlănțuite. Pluteau într-un iureș amețitor care cu boi înjugați ce se aflaseră în drumul șuvoiului dezlănțuit, stâne de oi cu tot cu țarcuri, cabane și ustensile de oierit erau învârtejite de curentul amețitor, porci și scroafe cu purcei pluteau cu burta-n sus pe apa învolburată. Un cal își odihnea botul pe un buștean, așteptându-și cu resemnare sfârșitul; epuizat, nemaiavând putere să lupte, capitulase și acum aștepta lovitura de grație, privind cu ochii mari și înlăcrimați spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
dansul macabru al valurilor dezlănțuite. Pluteau într-un iureș amețitor care cu boi înjugați ce se aflaseră în drumul șuvoiului dezlănțuit, stâne de oi cu tot cu țarcuri, cabane și ustensile de oierit erau învârtejite de curentul amețitor, porci și scroafe cu purcei pluteau cu burta-n sus pe apa învolburată. Un cal își odihnea botul pe un buștean, așteptându-și cu resemnare sfârșitul; epuizat, nemaiavând putere să lupte, capitulase și acum aștepta lovitura de grație, privind cu ochii mari și înlăcrimați spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
El plătește anual 5.000 dolari hotelului. Depozitele de conserve sunt de o curățenie exemplară, Închise ermetic. Bucăți mari de jambon, atârnate de plafon, enorme bucăți de carne de vacă, berbeci Întregi curățați, mii de curcani, de găini, rațe, fazani, purcei de lapte, cobai (cochon d’Inde). Pe urmă vin legumele, fasolea, țelina, ciupercile, cartofii, sparanghelul, patatele, andivele, tomatele, În cantități incalculabile. Vin apoi fructele parfumate, proaspete, merele, perele, anansul, lămâile, portocalele, grape-fruits. În fiecare an amatorii de suveniruri și servitorii
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
acasă 193 de persoane, și acum erau 122, din care 26 bărbați, 22 femei și 72 copii. A urmat o iarnă grea de tot. Anul următor au Început să-și construiască adăposturi, și-au cumpărat câte o vacă, câte un purcel, câteva găini, adăpostite cum se putea. Azi sunt vaci frumoase de rasă Schwitz elvețiană, cum și rase englezești Shorthorn și Devons, iar mai târziu s-au adus olandeze, alb cu negru, care azi ocupă locul principal. Din rasele de porci
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
monșer, e ireproșabil. Poți să juri că ești la București, parole d'honneur! nici o deosebire." [MIC GLOSAR DE BALTĂ] Bodârlău = cufundar din bălțile Dunării, cu pene în jurul urechilor. Un om trece pe drum mâncând harbuz. În fața unei portițe zărește doi purcei grăsuți și frumoși. Stă în fața lor și le zvârle coaja cu dragoste: "Na și vouă!" Fi-ți-ar gura aurită, ca cuibul de pupăză! nufăr plămână corcodel, un soiu de cufundar din bălțile Dunării. 23 Iunie 906 ["SUBIECTE"-PERSONAJE] 4
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu flăcăoanii lui, cu horile, cu fetele, dar în sufletul lui se învăluie vânturi de revoltă, și înțelege, înțelege foarte bine că moșul-său pândarul va ucide pe primar și înțelege că altfel nu se poate să fie. SCENA CU PURCEII (HANS) Scena cu scroafa legată la gât cu oblojele. După urătură, acasă, tăcere, și toți își aduc aminte cu solemnitate de cel ce a murit... Un început de dragoste al băiatului... Dragostea domnișoarei, într-o seară, în balcon, pe când tânărul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de pe când trăia tatăl, acesta a simțit că nevastă-sa l-a înșelat, și urăște fructul păcatului. I-a dat a înțelege, l-a persecutat și l-a alungat apoi etc. Moartea pribeagului, simplă și tristă... Scene domestice: Acea cu purceii și cu Românul care mânâncă harbuz și le dă și lor. Un cucoșel care privește cu curiozitate, întinzând sacadat gâtul și privind când cu un ochiu când cu altul. Un magar: Ianoș (adă-ți aminte de Anghel) Moș-Brebu: Înnaintea celor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la foc povestind. Dorm supt polog, afară. Într-un târziu lumina lunii se tamisează prin pânza albă și subțire. 25 Iulie Dimineața vedem Razelmul. Pornim apoi îndărăt. Sălașuri improvizate de păscari. Câteva boarfe trântite pe mal între stuhării, copii, căței, purcei, babe, patru pari strâmbi, deasupra trestie și câteva maldăre de iarbă. Pologuri Câteva capete buhoase... parc-ar fi niște bizare sălașuri africane, așa cum se văd în stampele unor desenatori. Apucăm pe gârla Cernețului. Stoluri mari de rațe trec pe de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
i s-aprinde în ochi dorința de a fi și a altuia. Acolo, la câmp, locuința boerească e departe. Vătavul stă într-o moară veche de vânt. Acolo fac gospodăria pe vară, într-o singurătate grozavă. Acolo, calul, vaca, doi purcei și câteva găini... Oho ho. Buna vremea logofete Cum ți-i habaru, băete, Foarte bine, măi stăpâne, C-am ajuns sara lui sf. Vasile. Sara a înserat Noi cu plugul ne-am luat Pe la curțile astea nalte, minunate, Cu aur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Defileuri, ape, munți mici, ca niște glume de munți, împăduriți. În poiana în care ne oprim tabăra noaptea, cu focurile ei, are un aspect feeric. Casele mai bune decât în regiunea precedentă, acoperite cu olane. Trupa în bună stare. Gâște, purcei, rațe se frig seara la focuri etc. Humueucă. 18 Iulie. La 14 Iulie plecăm peste munte, la Zlatița. Trecerea Balcanului prin defileuri la o înălțime de 1700 m e cea mai puternică impresie pe care o am de când am plecat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
iarmarocul cel mare de la Baia. Chică-n coadă ca bobocul. De vrei sfat la treabă, întreabă pe leneș. Vinul e dat să-l bee voinicii, nu toți nevoieșii. Un om trece pe drum mâncând harbuz și dă și la niște purcei, vorbind cu ei ca cu copiii. Scena cu scroafa legată la gât cu oblojele. Un vițel cu ragilă pe bot, ca să nu sugă la mă-sa. [IAȘI] 25 Iulie. Astă dimineață, trecând, trecând prin Piața Unirii în strada Cuza Vodă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Nepoții împart satul, la 17 ianuarie 1495: o parte revenea Mariței, nepoata lui Toader Nănescul, o alta verilor ei, Fătul și Sturdzea și a treia lui Gligor, lui Ion Farcaș și Mălinei, fiii Mălinei, iar a patra parte lui Mircea Purcel sulariul, fiul Stanei și al lui Dobroin vornicul și a surorii sale Lușca, copiii Mărinei, nepoții Stanei. La 20 noiembrie 1499, se cumpără un sat care se împarte astfel: trei inși iau partea de sus, iar patru nepoți vor stăpâni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
am avut 3 musafiri: maiorul Mihăescu, căpitanu Zota Dumitru coleg de clasă cu mine în școala primară din Fălticeni și dl.Petrea Gheorgheasa coleg de clasă cu Neculai Stoleriu și fostul meu revizor de clasa I. Eu aveam cumpărat un purcel de 250 lei și vin tot de 250 lei. Și am dat și purcelu și vinu și am făcut musafirilor o primire foarte frumoasă. Și un scripcar Macovei Grigore din str.Pîrîu Buciumeni Fălticeni, județul Suceava, ne-a cântat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de soi, Canna indica, scurmă, ziua nămiaza mare și În plină libertate bucolică, găinile și curcile megieșilor; sau când, În blocul cu confort modern din strada Jules Michelet 15, mă trezesc și blagoslovesc, În fiecare dimineață, cântatul cocoșilor și guițatul purceilor din fosta ogradă boierească a vecinului care și-a tăiat deunăzi, sub ferestrele mele, porcul cel gras; astăzi, În sfârșit, când sorocul dragostelor și al prietenilor e ca și Împlinit, scriitorul acestor rânduri Își deretecă și Își primește, spre disperarea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
apă, ca mai târziu, ci numai cu supă tare din carne (bulion), pregătită de ciorbarul ajutor al bucătarului șef, precum, ca să Începem Într-un fel oarecare: piftiile de porc, de curcan sau de picioare de vacă; varza cu piept de purcel sau cu sfârc de piept de văcuță, cu un ardeiaș verde sau roșu Înfipt drept În vârful verzii abu roase și bun mirositoare; sau sarmalele „de grăsime profumate“, le spunea Alexandru Odobescu În Pseudokyneghetikos, cu veche tradiție autohtonă, deși de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu un ardeiaș verde sau roșu Înfipt drept În vârful verzii abu roase și bun mirositoare; sau sarmalele „de grăsime profumate“, le spunea Alexandru Odobescu În Pseudokyneghetikos, cu veche tradiție autohtonă, deși de origine arabă (saraș malfug), din carne de purcel cu carne de vacă și cu șorici deasupra sau bucă țelușe de slănină râncedă, din pod, sau cu jumări din slănină topită presărate printre sarmalele mici și rumenite frumos În cuptor; sau varza creață „nemțească“ umplută, cu smântână deasupra; după
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
râncedă, din pod, sau cu jumări din slănină topită presărate printre sarmalele mici și rumenite frumos În cuptor; sau varza creață „nemțească“ umplută, cu smântână deasupra; după care urmau, la rând, tocana „națională“, din mușchi de văcuță sau piept de purcel, cum și tocana sârbească de berbec, cu roșii și cu ardei grași; sau cea de rinichi și cu mămă liguță alături, de recomandat la toate tocanele; sau tocănița de primăvară cu măruntaie de pui sau miel, sau cea dobrogeană din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o dificilă formulă chiar pentru cei mai bătrâni bucătari; castraveții acri cu piept gras de văcuță; gutuile rumenite În tigaie și gătite cu carne macră „de la coadă“; prunele uscate, opărite sau afumate, gătite cu piept sau cu costiță afumată de purcel; ciulamaua de rinichi; stufatul sau capamaua de miel cu ceapă, usturoi verde și coconari; mielul cu spanac verde, cu tarhon, cu ciuperci, cu capere, cu ver dețuri, cu găluști și sos de papricaș; sărmăluțele de miel În foi de viță
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cea la care râv nesc de atâta vreme și nu ajung până la ea: mămăliga rece din mălai necernut, o strachină plină cu murături și vin nou, năsprit, din ulcică nesmălțuită.) Veneau ca de la sine monumentalele tăvi cu fripturi la cuptor: purcelul de lapte cu căpățâna lui visătoare stând pe varză călită; garful de purcel pe varză sau pe cartofi; pieptul de vițel de lapte umplut sau nu, sau „deșer tul“ cu bucățica lui regească de la rinichi; mușchiul de vacă cu sos
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mămăliga rece din mălai necernut, o strachină plină cu murături și vin nou, năsprit, din ulcică nesmălțuită.) Veneau ca de la sine monumentalele tăvi cu fripturi la cuptor: purcelul de lapte cu căpățâna lui visătoare stând pe varză călită; garful de purcel pe varză sau pe cartofi; pieptul de vițel de lapte umplut sau nu, sau „deșer tul“ cu bucățica lui regească de la rinichi; mușchiul de vacă cu sos de vin, Împănat cu slănină și cu usturoi; puii de primă vară, bobocul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Oituz, unde patronul și lumea din prăvălie se săturau numai privind cum mestec fericit după taler; sau „curelușa“ grasă, „cureaua băr bierului“, fleica mustoasă „de unde suge ursul“, dulci, dar recal citrante cu foalele prea debile; spina de vacă și de purcel cu gustul lor catifelat, rinichii de vițel Îmbrăcați În grăsimea lor tandră și suavă, sau cel de purcel, mirosind ușor a pipi, pe care le dibăceam și alegeam cu ochii și cu unghia la Mura, În uli cioara Sf. Niculae
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]