2,104 matches
-
au aceeași structură fundamentală. Ele se urmează revelatoriu. Limbajul nu ne ajută prea mult aici, pur și simplu înțelegem. Numai ignoranța produce dezordine, dizarmonie. Deci mai întîi trebuie depășită ignoranța prin cunoaștere dinlăuntru, intimă. Aceasta este o mare virtute, ce purifică sufletul, dacă e cazul. Originea sa e planul suprasensibilului, al esențelor spirituale, unde te poți bucura de contemplarea Ideilor. Dar pentru asta ne trebuie, cum spunea Plotin, "o altă vedere", de fapt o întreagă schimbare de Sine, produsă prin renunțarea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de a-și cerceta sufletul și a se îndrepta. Ca și fondatorul mișcării, Rabbi Nahman din Brațlav considera, în secolul al XVIII-lea, că Dumnezeu ne pedepsește pentru a ne aminti că trebuie să ne îmbunătățim purtarea și să ne purificăm sufletele de murdăria păcatului. El vedea în încercări un îndemn divin de a porni pe calea pocăinței. Pe de altă parte, Dumnezeu nu ne poate trimite mai multă suferință decât putem duce. În sfârșit, în scrierea sa Grădina sufletelor, mesajul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ca ispășire pentru întreaga lui generație. Prin urmare, cel drept le acceptă cu dragoste. Ispășind pentru semenii lui, el îi salvează în lumea de aici și îi ajută pentru lumea viitoare. Prin suferința drepților, a aleșilor, creația în general se purifică și, etapă cu etapă, lumea se apropie de desăvârșire. Închizând complet ochii la această lume și fixându-ți atenția spre scopul suprem și veșnic, reușești să te detașezi de durere și să ajungi la rugăciunea perfectă. Dacă există suferință pe
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cei răi. Iar pentru a asigura independența spirituală a individului, este necesar ca Dumnezeu să-și ascundă fața. Creator, Dumnezeu trebuia să creeze lumea imperfectă, să creeze întunericul și răul. La un nivel personal, suferința este pozitivă. Suferința îndurată corect purifică și adâncește personalitatea. Necesitatea ascunderii feței lui Dumnezeu nu explică tăcerea lui în timpul Auschwitz-ului, ci o justifică. Întrebarea crucială pe care și-o punea Berkovits era dacă după genocid credința evreiască în Dumnezeul istoriei mai avea vreun sens. Or, pentru
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
avut loc deja prin crearea acestui stat, nu mai avem de sperat în venirea unui Mesia mântuitor. Evreii, cu ochii ațintiți spre Israel, își așteaptă de acum mântuirea. Nașterea acestei țări a fost percepută ca lumina venită după întunericul catastrofei. Purificați prin suferință și sânge, evreii intrau într-o eră nouă, a cărei expresie era Israelul. Perioada post-Auschwitz începea s-o oculteze încetul cu încetul pe cea pre-Auschwitz, cu bogăția culturală și diversitatea ei. Perioada post-Auschwitz, timp al memoriei, plasat sub
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
schimbării atitudinii sale, Securitatea l-a exclus din rețeaua informativă și, mai mult decât atât, a elaborat un plan de măsuri pentru urmărirea sa. Păcat că nu posibilitatea toți informatorii au avut să plece la Mecca, pentru a se întoarce purificați sufletește! Păcat că nu toate cultele au o „Mecca” a lor! Referat, 10.03.1984 „Numitul O.S. a fost recrutat la data de 19.07.1974 ca informator în probleme de contraspionaj turc. Din anul 1978, când a fost
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
prieten pentru a-i face vreun rău acestuia. El vrea să-l privească în față, nu se teme de Gorgo. Heracles se lasă convins și acceptă să-l urmeze pe Tezeu la Delfi, unde se va duce pentru a se „purifica”, pentru a-și face iertat sacrilegiul. Semizeul, care doborâse atâția monștri și care coborâse viu în împărăția lui Hades, alege, până la urmă, oamenii. Alege să fie un erou, al cărui destin tragic și-l asumă. Căci tragedia nu este pentru
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
să spună că o posedă iarăși, că a regăsit „privirea și trupul ei” (omma kai demas). Alcesta nu scoate însă nici o vorbă (ca o statuie?). Heracles va trebui atunci să explice că Alcesta nu va putea vorbi înainte de a se purifica timp de trei zile - purificare cerută de coborârea ei în Infern, de contactul cu lumea zeilor subpământeni -, numai că tăcerea Alcestei are cu totul alte rezonanțe. Tragedia se încheie cu morala corului: el vorbește despre fericirea venită pe neașteptate, despre
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
eliberează persoana de tensiunea dizabilitantă (Heron, 1998a, p.6Ă. Este un aspect al psihoterapiei pentru care mulți terapeuți sunt insuficient pregătiți deși catharsisul apare de obicei în toate abordările psihoterapeutice. Catharsis derivă din grecescul katharsis, însemnând „a se curăța” sau „purifica” și joacă întotdeauna un rol important în variatele ritualuri din societate precum și în teatru, religie și sport (Scheff, 1979Ă. Aceste activități furnizează o ocazie aprobată social de experiențiere și expresie a gândurilor și sentimentelor semnificative care sunt tabu. Multe abordări
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
nou viață aducându-l la suprafață. Această Contraistorie nu se vrea un sfârșit, ci un început, o invitație la constituirea istoriografiei ca o disciplină necesară în predarea filosofiei. Ea ocazionează exploatarea unui zăcământ nou destinat unor dascăli emancipați, pentru a purifica de miasme predarea filosofiei în ultima clasă de liceu și la universitate, pentru a deschide larg ferestrele bibliotecilor în care se adună comentarii inutile asupra monumentelor filosofiei dominante, pentru a pune pe rafturi și lucrări alternative prezentând și o altă
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
umanității, ne putem ridica pe treapta spiritualității eterne”. Pentru genialul scriitor rus, F.M. Dostoievski, regenerarea morală a omului nu se poate produce decât prin durere și remușcare, suferința individuală având în viziunea sa, această calitate de a înălța, de a purifica, viața sufletească a omului. Mitea Karamazov, de exemplu, se lasă condamnat fără a fi săvârșit paricidul de care era acuzat, dar de care conștiința lui nu era străină, deoarece în străfundul sufletului său își detestă tatăl, iar într-o anumită
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Ogdoadă. Episoadele următoare sînt clar influențate de mitul maniheist, constituind o adaptare liberă a acestuia. Pronoia, partenera lui Ialdabaot, se Îndrăgostește de Adam-Lumina, atinge un orgasm solitar și ejaculează sămînța feminină (= sînge menstrual luminos), care cade pe pămînt și Îl purifică, fiind purtătoare de spirit. Din sîngele ei Își face apariția Eros, de care se Îndrăgostesc toate Puterile inferioare. Ivit În mijlocul lor, Eros le provoacă orgasme autoerotice, urmate de emisii care cad pe pămînt și stau la originea plăcerii și a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
priveliști atrăgătoare, Puterile rele Își sporesc ardoarea și concupiscența. Frîiele gîndirii lor dezgustătoare slăbesc și, dintr-o dată, sufletul viu care mai era Încătușat În mădularele lor scapă afară cu totul și se amestecă În aerul cel curat. Aici sufletul se purifică deplin, apoi se Înalță spre corăbiile luminoase gata să-l ia și să-l ducă În patria lui. Iar rămășițele care conțin putreziciunea vrăjmașilor se fărîmițează și cad o dată cu focul și cu dogoarea, amestecîndu-se În copaci, În ierburi și În
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
mică decît vulpea 121. Întemeiat ori nu pe o teorie a reîncarnării, vegetarianismul maniheenilor este un fapt sigur: „Ei cred că se află amestecată În hrană, ca și În Întreaga lume, substanța lui Dumnezeu. Această substanță divină, cred ei, este purificată de aleșii lor, prin Însuși felul lor de viață, mai sfînt și mai bun decît al auditorilor”122. Semănat cu posturi frecvente 123, regimul alimentar al aleșilor (parte importantă a „Peceții Gurii”) are ca scop să elibereze Lumina conținută În
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
exercitată de o persoană, un obiect sau o idee. Dumnezeu Aluzia la divin, sub forma unor personaje religioase, îngeri, reprezentări de zeități, dă o semnificație spirituală visului. Indiferent dacă este sau nu credincios, subiectul aspiră să se înalțe, să se purifice, să devină mai bun. Pentru un credincios, visul are o semnificație și mai puternică, putând fi expresia conexiunii cu cerul sau chiar un vis profetic. Apariția, în vis, a personajelor religioase se interpretează la fel, adică în funcție de religiozitatea subiectului: - dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
de la infim (picătura) la puterea absolută (val seismic, potop). În vis apa exprimă, în general, procesul de purificare interioară. Baie, duș, abluțiuni Baia și dușul (la fel ca toate elementele legate de ele: săpun, gel de duș, mănușă, prosop etc.) purifică, în afară de corp, inima și sufletul. Astfel, a se spăla în vis evocă nevoia de a se debarasa de vibrațiile, gândurile și emoțiile negative. Persoana se simte murdărită de altcineva sau de o situație și caută să își regăsească integritatea inițială
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
scenariu, nevoia sau temerile referitoare la mama subiectului. În ceea ce le privește, mănăstirile și pensioanele exprimă o aspirație la calm și la introspecție. Ele subliniază destul de frecvent și o scădere a libidoului, dorința de castitate sau voința de a se purifica. În sfârșit, activitățile legate în mod direct de locurile de cult, slujba și rugăciunea, semnifică rugămintea adresată lui Dumnezeu și nevoia de sprijin spiritual sau divin. În funcție de convingerile religioase ale celui ce visează, ele confirmă o încredere conștientă sau o
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
indiscutabil; indispensabil; indispensabilă; inundați; iod; de izvor; înota; Jiu; lapte; lecuitoare; lichid transparent; lichior; licoare; limbă; limpeziciune; liniște; Loredana; mal; marea; Marea Neagră; mere; miel; moale; la moară; moartă; moarte; naturală; natură; nitrați; oaie; oxigen; oxigenată; pămînt; piscină; pîrîu; plajă; potabil; purific; purificare; putere; puț; răcită; răcorește; răcoritoare; răcoritor; rîuri; robinet; sare; sălcie; sănătos; secetă; sfîntă; spălare; sport; suflet; tot; translucid; transparentă; a trăi; trecătoare; udeală; ulei; umedă; umiditate; valuri; vapor; verde; viața (1); 828/185/75/110/1 aprinde: foc (222
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lampa; lemnele; Ana Lesco; luminos; mare; metamorfoză; miere; mistuie; mistuit; mîncare; mîncarea; mocni; mult; neputința; nerăbdare; de nerăbdare; nervi; nervii mei; nimicește; pagube; paie; panică; paprika; ca para; paraziții; pară; pădure; pierdere; pieri; pierzanie; piper; pîlpîie; pîrjolește; ploaie; pompier; prăjește; purifica; purificare; rău; răutate; rece; a se risipi; scînteie; sete; sfîrșit; soarele; soba; spaimă; stejar; stins; la stomac; suferință; șef; tigaia; trecut; trecutul; țigara; a uita; văpaie; vede; vîlvătaie; zare; zbiară (1); 793/171/60/111/0 aripă: pasăre (201); zbor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lene; liber; liniștit; loc; loc de muncă; luciu; mama; manichiură; mașină; mătura; mediu; mereu; mireasmă; mizerie; mulțumire; natură; neatins; normal; odorizant; omenie; ordonare; organizat; pace; parfum; pat; fără pată; păr; perfect; persoană ordonată; fără pete; prietena; primitor; pronto; prosop; prosperitate; purificat; purtare; relaxare; sărac; scaun; serios; simplu; sincer; spală; stare de bine; steril; străluci; strălucit; sufletul; șters; tare; transparent; treabă; unde; uscat; varză; vid; zăpadă (1); 779/199/73/126/0 curcubeu: culori (244); ploaie (95); colorat (63); culoare (39); cer
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
capul(3); clătește(3); haină(3); mîini(3); usca(3); baie(2); clăti (2); curățat(2); curățire(2); dinții(2); duș(2); freca(2); haina(2); lene(2); miros(2); murdări(2); murdărie(2); noroi(2); nu (2); proaspăt(2); purifica(2); puritate(2); treabă(2); udă(2); usucă (2); veselă(2); activ; acțiune; apa; bine; blidele; brînză; cafea; calcă; car; călca; cămașă; chin; CIF; cireșe; cîine; a clăti; corp; curate; curățător; de sărbători; des; desena; dragoste; dulce; durerile; energie; farfurii
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ia de la capăt perioada de sevraj. În timpul sevrajului este bine ca subiectul să fie încurajat și să i se arate că este pe punctul de a câștiga o bătălie majoră în lupta cu sine, care îl va întări și îl purifica în același timp. Frustrarea provenită din sevraj va fi compensată de plăcerea trezirii organismului. Alimentația va cuprinde multe fructe, legume proaspete sau uscate și pește. Ședința de masaj în sprijinul sevrajului Protocol de masaj comun tuturor tipurilor de sevraj Decubit
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
abandonate. Dar, treptat, și spre bătrânețe din ce în ce mai evident, raportul dintre vid și esențial se schimbă. Cioran nu va mai descoperi în esențial un vid, cum spune, ci dimpotrivă: în vid, un esențial. Fapt care nu atenuează sentimentul eșecului, dar care purifică orice criză teribilă, delirantă, extazică a adevărului. Contemplate acum, vidul și esențialul nu mai dor; prin conștiința eșecului, disperarea e complementară melancoliei. În tinerețe, era complementară doar plictisului, anxietății și extazului. Dostoievskian, Cioran nota în aceeași scrisoare către Eliade: „Îmi
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și atâta tot” (III, 16). Cu toate acestea, sau poate tocmai de aceea, crede că există un fel de compensație ontologică. Se refugiază, de fapt, în vizuina unei astfel de răsturnări de situație: „Nedreptatea e necesară spiritului; îl întărește, îl purifică. În materie de luciditate, o victimă este întotdeauna mai presus de persecutorii săi. A fi victimă înseamnă a înțelege” (III, 46). Cunoașterea Ă chiar dacă e vorba doar de eșecul cunoașterii Ă devine devorare de sine: „Tot ce am descoperit, am
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Singurul mod de a rezista încercărilor fără să mori e să consideri că tot ce ți se-ntâmplă în viață este, în fond, ireal și că totul dispare fără urmă, inclusiv durerile tale” (ibidem). Iată cum înstrăinarea, altădată întruchipând agonia, purifică. Îndepărtându-se de lucruri, înstrăinându-se de sine, Cioran renunță la căutarea oricărui fundament pe care viața l-ar avea în afara nimicului. Își dorește, ca unică soluție a existenței, să se identifice cu nimicul: „Să renunți la tot, chiar și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]