1,344 matches
-
în sistemul nervos central nu coincide întodeauna cu primele manifestări clinice ale bolii, pe care noi îl considerăm debutul real al bolii. În ceea ce privește intervalul dintre puseuri, acesta poate dura de la câteva săptămâni până la mai mulți ani. Sunt descrise intervale între pusee de până la 17 ani. În acest interval boala este aparent inactivă, unii mai numindu-l și stadiul latent. MENAGE P. și colaboratorii (1991), referindu-se la aceste definiții distinge trei tipuri de evoluție a SM: 1) Forma remitentă (R); 2
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
terapeutic; 4 - forme benigne sau fruste. Aceste forme benigne au fost privite mult timp cu rezerve, dar în prezent ele sunt consemnate aproape în toate lucrările sub diferite denumiri: 1 - Forme abortive unde intră cazurile cu remisiuni spontane după primul puseu. 2 - Forme fruste cu simptome puține și abia evidențiate clinic; 3 - Forme silențioase care au potențial evolutiv foarte puțin. SCHAPIRO R. T. (1991), descrie în funcție de evoluție următoare forme de SM: 1 - SM benignă care dezvoltă mici progresii 2 - Forma benignă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
puțin. SCHAPIRO R. T. (1991), descrie în funcție de evoluție următoare forme de SM: 1 - SM benignă care dezvoltă mici progresii 2 - Forma benignă, cu pusee și remisiuni care prezintă o fluctuație a simptomelor și un handicap mediu 3 - Forma cronică în pusee, care se manifestă printr-o creștere semnificativă a handicapului după fiecare puseu 4 - Forma cronică progresivă care se caracterizează prin lipsa remisiunilor și o continuă progresie a handicapului 156 5 - Forma acută progresivă care este definită printr-o progresie rapidă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
1 - SM benignă care dezvoltă mici progresii 2 - Forma benignă, cu pusee și remisiuni care prezintă o fluctuație a simptomelor și un handicap mediu 3 - Forma cronică în pusee, care se manifestă printr-o creștere semnificativă a handicapului după fiecare puseu 4 - Forma cronică progresivă care se caracterizează prin lipsa remisiunilor și o continuă progresie a handicapului 156 5 - Forma acută progresivă care este definită printr-o progresie rapidă a handicapului și care poate duce rapid la exitus. Se mai numește
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Am văzut câteva clasificări ale formelor evolutive de SM. Iată cum arată categoriile evolutive descrise de neurologul și imunologul CHOFFLON M. (1993) de la Clinica Universitară din Geneva. 0 - SM suspectă 1 - Forma evolutivă: puseu-remisie fără sechele 2 - Forma puseu-remisie, în puseu 3 - Forma puseu-remisie cu sechele, în remisie 4 - Forma puseu-remisie cu sechele, în puseu 5 - Forma cronic progresivă fără puseu 6 - Forma cronic progresivă cu puseu Doar perioade de observație, uneori prelungite permit să se evalueze clinic categoria evolutivă. După
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
descrise de neurologul și imunologul CHOFFLON M. (1993) de la Clinica Universitară din Geneva. 0 - SM suspectă 1 - Forma evolutivă: puseu-remisie fără sechele 2 - Forma puseu-remisie, în puseu 3 - Forma puseu-remisie cu sechele, în remisie 4 - Forma puseu-remisie cu sechele, în puseu 5 - Forma cronic progresivă fără puseu 6 - Forma cronic progresivă cu puseu Doar perioade de observație, uneori prelungite permit să se evalueze clinic categoria evolutivă. După CHOFFLON M. (1993), perioadelor de evoluție clinic determinate îi corespund perioade bilogic active sau
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
M. (1993) de la Clinica Universitară din Geneva. 0 - SM suspectă 1 - Forma evolutivă: puseu-remisie fără sechele 2 - Forma puseu-remisie, în puseu 3 - Forma puseu-remisie cu sechele, în remisie 4 - Forma puseu-remisie cu sechele, în puseu 5 - Forma cronic progresivă fără puseu 6 - Forma cronic progresivă cu puseu Doar perioade de observație, uneori prelungite permit să se evalueze clinic categoria evolutivă. După CHOFFLON M. (1993), perioadelor de evoluție clinic determinate îi corespund perioade bilogic active sau inactive (sau puțin inactive). Categoriile biologic
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Geneva. 0 - SM suspectă 1 - Forma evolutivă: puseu-remisie fără sechele 2 - Forma puseu-remisie, în puseu 3 - Forma puseu-remisie cu sechele, în remisie 4 - Forma puseu-remisie cu sechele, în puseu 5 - Forma cronic progresivă fără puseu 6 - Forma cronic progresivă cu puseu Doar perioade de observație, uneori prelungite permit să se evalueze clinic categoria evolutivă. După CHOFFLON M. (1993), perioadelor de evoluție clinic determinate îi corespund perioade bilogic active sau inactive (sau puțin inactive). Categoriile biologic active ar corespund categoriilor evolutive 2
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
corespund perioade bilogic active sau inactive (sau puțin inactive). Categoriile biologic active ar corespund categoriilor evolutive 2, 4, 5, 6, iar categoriile biologic inactive (sau puțin active) formelor evolutive 1 și 3. CHOFFLON M. (1993) aduce noi completări noțiunilor de puseu, remisie, progresivitate, perioadă stabilă etc. Astfel puseul este definit ca un episod (exacerbare) al bolii manifestat prin una sau mai multe simptome neurologice, cu sau fără confirmare obiectivă, putând fi și subiective sau chiar anamnestice (parestezii, diplopii), dar care trebuie
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
puțin inactive). Categoriile biologic active ar corespund categoriilor evolutive 2, 4, 5, 6, iar categoriile biologic inactive (sau puțin active) formelor evolutive 1 și 3. CHOFFLON M. (1993) aduce noi completări noțiunilor de puseu, remisie, progresivitate, perioadă stabilă etc. Astfel puseul este definit ca un episod (exacerbare) al bolii manifestat prin una sau mai multe simptome neurologice, cu sau fără confirmare obiectivă, putând fi și subiective sau chiar anamnestice (parestezii, diplopii), dar care trebuie să fi durat mai mult de 24
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sau fără confirmare obiectivă, putând fi și subiective sau chiar anamnestice (parestezii, diplopii), dar care trebuie să fi durat mai mult de 24 de ore. Exacerbarea poate fi prin semne noi sau prin agravarea unor semne neurologice vechi ale bolnavului. Puseul trebuie să modifice scara de evoluție KURTZKE cu mai puțin de 0,5 puncte, în indexul ambulator cu mai puțin de un punct. Modificările scalei lui KURTZKE sau a indicelui ambulator trebuie să dureze mai mult de 5 zile și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de 8 săptămâni. Remisia este definită ca o ameliorare a semnelor și (sau) simptomelor bolii, prezente cel puțin 24 de ore. Remisia, pentru a fi semnificativă, trebuie să dureze cel puțin o lună. Progresivitatea este o perioadă când leziunile și puseele nu sunt individualizate, simptomele și semnele apărând succesiv, constatându-se o agravare care durează cel puțin 6 luni. Progresivitatea poate fi lentă, când trecerea la un alt scor de evolutivitate se face în mai puțin de 2 ani și rapidă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
4) sunt descrise ca forme „puseu-remisie“ diferența dintre cele patru forme făcându-se doar prin perioada ce urmează după aces prim stadiu „puseu-remisie“”. Astfel, la forma 1 urmează o recuperare completă fără sechele, la forma evolutivă 2 urmează un nou puseu, la forma 3 rămân sechele și în remisie pe o perioadă îndelungată, iar la forma 4, o perioadă de sechelaritate, peste care urmează un nou puseu. Forma cronică progresivă prelungește cel mai adesea o evoluție prin puseu, dar poate și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
1 urmează o recuperare completă fără sechele, la forma evolutivă 2 urmează un nou puseu, la forma 3 rămân sechele și în remisie pe o perioadă îndelungată, iar la forma 4, o perioadă de sechelaritate, peste care urmează un nou puseu. Forma cronică progresivă prelungește cel mai adesea o evoluție prin puseu, dar poate și să se stabilească dintr-o dată, mai ales cu ocazia unui debut al bolii spre 40 de ani și în asociere preferențială cu un haplotip DR4/ DQW8
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
urmează un nou puseu, la forma 3 rămân sechele și în remisie pe o perioadă îndelungată, iar la forma 4, o perioadă de sechelaritate, peste care urmează un nou puseu. Forma cronică progresivă prelungește cel mai adesea o evoluție prin puseu, dar poate și să se stabilească dintr-o dată, mai ales cu ocazia unui debut al bolii spre 40 de ani și în asociere preferențială cu un haplotip DR4/ DQW8 (ODERUG și colaboratorii citați de CHOFFLON). În acest caz remisiile și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
dar poate și să se stabilească dintr-o dată, mai ales cu ocazia unui debut al bolii spre 40 de ani și în asociere preferențială cu un haplotip DR4/ DQW8 (ODERUG și colaboratorii citați de CHOFFLON). În acest caz remisiile și puseele nu mai sunt individualizate (simptomele și semnele apar progresiv și invaliditatea se agravează din ce în ce mai mult, fără a cunoaște nici o stabilizare). Arbitrar, o formă cronică-progresivă definește o agravare clinică constantă timp de 6 luni, cel puțin (WEINER și ELLISON,1983). Această
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
WEINER și ELLISON,1983). Această agravare trebuie să corespundă unei creșteri de cel puțin 1 punct pe scara lui KURTZKE, care cuantifică gradul de invadilitate pe care-l prezintă la un moment dat al istoriei bolii. O formă cronică-progresivă, fără puseu trebuie distinsă de o formă cronică progresivă cu puseu. Pentru a analiza biologic SM, CHOFFLON M. (1993) alege categoria cronică-progresivă, fără puseu. Acestă alegere este dictată de o mai bună omogenitate a bolnavilor analizați. Viteza lor de agravare clinică poate
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
unei creșteri de cel puțin 1 punct pe scara lui KURTZKE, care cuantifică gradul de invadilitate pe care-l prezintă la un moment dat al istoriei bolii. O formă cronică-progresivă, fără puseu trebuie distinsă de o formă cronică progresivă cu puseu. Pentru a analiza biologic SM, CHOFFLON M. (1993) alege categoria cronică-progresivă, fără puseu. Acestă alegere este dictată de o mai bună omogenitate a bolnavilor analizați. Viteza lor de agravare clinică poate fi variabilă, dar acești bolnavi au în comun o
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
gradul de invadilitate pe care-l prezintă la un moment dat al istoriei bolii. O formă cronică-progresivă, fără puseu trebuie distinsă de o formă cronică progresivă cu puseu. Pentru a analiza biologic SM, CHOFFLON M. (1993) alege categoria cronică-progresivă, fără puseu. Acestă alegere este dictată de o mai bună omogenitate a bolnavilor analizați. Viteza lor de agravare clinică poate fi variabilă, dar acești bolnavi au în comun o stare permanent inflamatorie a bolii lor. Dacă este vorba de o activitate biologică
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
analizați. Viteza lor de agravare clinică poate fi variabilă, dar acești bolnavi au în comun o stare permanent inflamatorie a bolii lor. Dacă este vorba de o activitate biologică constantă sau din contră, de o succesiune atât de apropiată a puseelor, încât clinica nu mai poate să le individualizeze, nimeni nu o știe. În formele evolutive, unde puseul se distinge clar de remisie, studierea unor parametri clinici și biologici permit cunoașterea mai din vreme, pregătirea unui nou puseu clinic. Aceasta, datorită
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
permanent inflamatorie a bolii lor. Dacă este vorba de o activitate biologică constantă sau din contră, de o succesiune atât de apropiată a puseelor, încât clinica nu mai poate să le individualizeze, nimeni nu o știe. În formele evolutive, unde puseul se distinge clar de remisie, studierea unor parametri clinici și biologici permit cunoașterea mai din vreme, pregătirea unui nou puseu clinic. Aceasta, datorită faptului că modificările biologice premerg apariția semnelor clinice. BĂJENARU O. și colab. (2004) prezintă clasificarea formelor de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de apropiată a puseelor, încât clinica nu mai poate să le individualizeze, nimeni nu o știe. În formele evolutive, unde puseul se distinge clar de remisie, studierea unor parametri clinici și biologici permit cunoașterea mai din vreme, pregătirea unui nou puseu clinic. Aceasta, datorită faptului că modificările biologice premerg apariția semnelor clinice. BĂJENARU O. și colab. (2004) prezintă clasificarea formelor de SM în funcție de evoluția clinică. Cea mai frecventă formă clinică a SM este forma recurent-remisivă (SMRR). Se caracterizează prin pusee clinice
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
nou puseu clinic. Aceasta, datorită faptului că modificările biologice premerg apariția semnelor clinice. BĂJENARU O. și colab. (2004) prezintă clasificarea formelor de SM în funcție de evoluția clinică. Cea mai frecventă formă clinică a SM este forma recurent-remisivă (SMRR). Se caracterizează prin pusee clinice bine definite cu remisiune completă sau persistența unor semne minime. Între pusee nu se constată elemente de progresivitate a bolii. Recidiva (recurența, recăderea sau puseul) înseamnă apariția de semne clinice sau reapariția celor anterioare, cu durată de minimum 24
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
BĂJENARU O. și colab. (2004) prezintă clasificarea formelor de SM în funcție de evoluția clinică. Cea mai frecventă formă clinică a SM este forma recurent-remisivă (SMRR). Se caracterizează prin pusee clinice bine definite cu remisiune completă sau persistența unor semne minime. Între pusee nu se constată elemente de progresivitate a bolii. Recidiva (recurența, recăderea sau puseul) înseamnă apariția de semne clinice sau reapariția celor anterioare, cu durată de minimum 24 de ore. Recidivele tipice se instalează de obicei în câteva zile, durează câteva
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Cea mai frecventă formă clinică a SM este forma recurent-remisivă (SMRR). Se caracterizează prin pusee clinice bine definite cu remisiune completă sau persistența unor semne minime. Între pusee nu se constată elemente de progresivitate a bolii. Recidiva (recurența, recăderea sau puseul) înseamnă apariția de semne clinice sau reapariția celor anterioare, cu durată de minimum 24 de ore. Recidivele tipice se instalează de obicei în câteva zile, durează câteva săptămâni sau luni, fiind urmate de remisiuni. Trei tipuri de recidivă sunt tipice
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]